Simula?ie - inopozabilitatea actului secret fa?a de ter?i. Cand simula?ia este ilicita, ac?iunea in simula?ie este dublata de ac?iunea in nulitate - simula?ia fiind sanc?ionata cu nulitatea intregii opera?ii.

Simula?ie - inopozabilitatea actului secret fa?a de ter?i. Cand simula?ia este ilicita, ac?iunea in simula?ie este dublata de ac?iunea in nulitate - simula?ia fiind sanc?ionata cu nulitatea intregii opera?ii. Inaplicabilitatea institu?iei nulita?ii in situa?ia in care reclamantul ?i para?ii sunt cei care au incheiat actele, urmarind un scop ilicit, ?i anume scoaterea unei sumei de bani din patrimoniul societa?ii la care aveau calitatea de administratori/asocia?i, pentru a fi utilizata de in interes personal. Invocarea propriei culpe.

           - Cod civil, art. 1175
           - Legea nr. 31/990, rep., art. 72, 73 alin. 1 lit. e

Par?ile au incheiat, concomitent cu contractele de vanzare-cumparare, potrivit acordului lor de voin?a, conven?ii secrete prin care au confirmat caracter fictiv al actelor publice, iar potrivit dispozitiilor art. 1175 Cod civ. (in forma aplicabila raportului juridic dedus judeca?ii, nascut in perioada de activitate a vechiului Cod civil), aceste conven?ii secrete au putere doar intre par?ile contractante ?i succesorii lor universali. 
Ac?iunea in simula?ie nu se confunda cu ac?iunea in nulitatea actului secret, simula?ia, prin ea insa?i, fiind, in principiu, valabila, sanc?iunea acesteia nefiind nulitatea, ci inopozabilitatea actului secret fa?a de ter?i. In consecinta, in situa?iile in care actul secret a fost valabil incheiat, acesta i?i produce efectele intre par?i, fiind men?inut, insa, atunci cand simula?ia este ilicita, ac?iunea in simula?ie este dublata de ac?iunea in nulitate, in sensul ca simula?ia este sanc?ionata cu nulitatea intregii opera?ii, atat a actului aparent, cat ?i a celui secret.
Nu se poate da eficien?a cererii de chemare in judecata, la care au achiesat para?ii (persoane fizice), avand in vedere ca aceasta cerere - in sensul constatarii simula?iei/nulita?ii celor trei contracte de vanzare-cumparare  - este fundamentata pe culpa vadita a par?ilor ce le-au incheiat, reclamantul insu?i aratand ca par?ile au disimulat total realitatea creand aparen?a existen?ei unui contract care, insa, nu exista.
In calitatea sa de administrator al unei societati, reclamantul-apelant a ignorat dispozitiile prevazute de art. 72, 73 alin. 1 lit. e din Legea nr. 31/990, rep., prin raportare la actele juridice analizate - iar faptul ca, din punct de vedere moral, a urmarit sa i?i ajute prietenii nu poate anihila efectul culpei, din perspectiva efectelor opera?iunilor juridice cuprinse in contractele de vanzare-cumparare.
Conform principiului "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" - reclamantul nu se poate prevala de propria incorectitudine la incheierea actelor juridice pentru a ob?ine protec?ia juridica a dreptului, fiind o garan?ie a respectarii regulilor sociale. Acest principiu este o excep?ie de la regulile care guverneaza sanc?iunea nulita?ii absolute sau relative, presupunand ca nimeni nu i?i poate invoca propria culpa pentru a pretinde recunoa?terea unui drept.
Prin Sentinta nr. 4014/20 septembrie 2013, Tribunalul Harghita a respins actiunea formulata de reclamantul I. J., in contradictoriu cu paratii L. F. C., L. T., SC L. S. SRL, prin lichidatorul judiciar RVA M. I. S. SPRL ?i SC P. P. SRL.
In considerentele Sentintei, instanta a retinut, in esenta, urmatoarele aspecte:
• simulatia nu este sanctionata cu nulitatea - care intervine ca urmare a neindeplinirii conditiilor de validitate cu ocazia incheierii unui act juridic civil -, ci cu inopozabilitatea fata de tertele persoane a situatiei juridice create prin actul juridic secret; in cauza, nu s-a dovedit existenta a doua acte juridice civile (public si secret), ci, numai a unui singur act juridic civil incheiat in forma autentica (nr. 237/01.03.2011, BNP L. I.),  in cuprinsul caruia partile au declarat situatii de fapt necorespunzatoare adevarului, desi aveau obligatia sa nu faca asemenea declaratii, conform art. 292 C. pen.; in cauza nu s-a dovedit nerespectarea unor conditii de validitate la incheierea actului juridic civil;
• pe de alta parte, reclamantul nu se poate prevala de propria incorectitudine la incheierea actelor juridice pentru a obtine protectia juridica a dreptului, cunoscutul principiu "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" fiind o garantie a respectarii regulilor sociale; principiul este recunoscut de doctrina ca fiind o exceptie de la regulile ce guverneaza sanctiunea nulitatii absolute sau relative, presupunand ca nimeni nu isi poate invoca propria culpa pentru a pretinde recunoasterea unui drept, fiind imoral ca teza contrara sa fie acceptata si valorificata in prezenta cauza, legea neprotejand actiunile care au un scop imoral.
Impotriva Sentintei nr. 4014/20 septembrie 2013 a declarat apel reclamantul, solicitand admiterea caii de atac, cu consecin?a anularii hotararii primei instan?e ?i a trimiterii cauzei, spre rejudecare, in subsidiar, solicitand schimbarea in tot a hotararii atacate, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata. In esenta, apelantul a sustinut urmatoarele motive: cu titlu prealabil, reclamantul a precizat ca in hotararea atacata s-a trecut calea de atac a recursului de?i valoarea obiectului ac?iunii este de peste 100.000 lei, fiind incidenta disp. art. 2821 Cod proc. civ., calea de atac fiind apelul; prima instan?a nu a solu?ionat capatul de cerere privind nulitatea contractelor fictive aratate in cererea de chemare in judecata ?i in precizarea acesteia; in mod corect, instan?a a facut distinc?ie intre nulitate ?i opozabilitate, aratand ca sanc?iunea care intervine in cazul simula?iei nu este nulitatea, ci inopozabilitatea, in?elegand, a?adar, ca reclamantul a cerut constatarea simula?iei, intrucat contractele au fost semnate de el ?i de so?ii L. numai pentru a-i ajuta pe ace?tia sa scoata nelegal o suma de bani din patrimoniul SC L. S. SRL (situa?ie recunoscuta prin intampinare), ace?tia fiind amenin?a?i de camatari ?i trebuind sa restituie urgent imprumuturi mai vechi, apelantul precizand ca nu i se pare imoral sa isi ajute prietenii in astfel de circumstante, mai ales in conditiile in care statul nu a facut nimic, in acest sens; motivele primei instan?e sunt contradictorii, pe de o parte, constatand frauda la lege savar?ita cu ocazia incheierii contractelor, iar pe de alta parte, afirmand ca nu sunt motive de nulitate, nefiind dovedita nerespectarea condi?iilor de validitate la incheierea actului juridic civil; reclamantul-apelant nu s-a prevalat de propria incorectitudine deoarece, daca ar fi a?a, s-ar crea o situa?ie absurda, instan?a constatand ca actele au fost incheiate in baza unor declara?ii false ?i au avut un scop imoral, dar men?inand, totu?i, respectivele inscrisuri pentru a-l sanc?iona pe reclamant; din recunoa?terea para?ilor s-a putut constata ca reclamantul a incercat sa ii ajute sa i?i achite imprumuturile luate de la camatari, dar acest ajutor a fost facut intr-o forma neinspirata, cu consecin?a pierderii, de catre reclamant, a terenului identificat in ac?iune ?i cu consecin?a ramanerii acestuia cu o datorie de 530.441 lei; prima instan?a a refuzat sa indrepte lucrurile, de?i reclamantul nu a avut niciun beneficiu din incheierea actelor indicate in cererea de chemare in judecata ?i nimeni nu a avut de suferit din cauza acestor inscrisuri, cu excep?ia reclamantului-apelant; raspunderea acestuia ca administrator al SC L. S. SRL este o alta problema ?i face obiectului unui alt dosar; daca actele juridice semnate de reclamant ?i para?i sunt "ilicite ?i imorale", prima instan?a a re?inut gre?it ca nu se impune constatarea nulita?ii acestora - sanc?iune confirmata de doctrina, in situa?ia urmaririi unor scopuri ilicite sau imorale, actul juridic simulat nemaiputand fi ocrotit de lege, fiind exclusa producerea efectelor juridice chiar intre par?ile contractante; deci, prin excep?ie de la regula neutralita?ii simula?iei, aceasta este lovita de nulitate daca nu sunt respectate condi?iile esen?iale de validitate, conform art. 1289 alin. 2 din Noul Cod civ.; in privin?a existen?ei contrainscrisului, apelantul a sus?inut ca acesta trebuie privit ca "negotium", iar nu ca "instrumentum", in spe?a, para?ii recunoscand existen?a actului secret, fiind facuta dovada, in sensul art. 1191 alin. 1, 2 Cod civ.; voin?a par?ilor este cea care, cu excep?ia actelor juridice pentru care inscrisul se cere "ad validitatem", poate sa faca inaplicabila regula interdic?iei de a dovedi cu martori actele juridice a caror valoare depa?e?te 250 lei sau peste cuprinsul/impotriva unui inscris; in plus, fa?a de rela?iile de prietenie existente intre par?i, reclamantul-apelant a invocat art. 1198 alin. 1 pct. 1-3 Cod civ., cu referire la imposibilitatea morala a preconstituirii probei scrise; fa?a de recunoa?terea para?ilor, era absurda administrarea altor probe.
Prin concluziile scrise depuse la 19 decembrie 2013, intimata SC L.R S. SRL, reprezentata de lichidatorul judiciar RVA I. S. SPRL, a solicitat sa se dispuna respingerea recursului, formuland, in esenta, urmatoarele aparari: prima instan?a a respins, in mod temeinic ?i legal, cererea reclamantului, nefiind intrunite condi?iile prevazute de lege pentru existen?a simula?iei, aceasta presupunand cu necesitate un act public ?i unui secret - care sa con?ina adevaratul acord de voin?a, fiind incheiat concomitent sau, eventual, anterior incheierii actului public; conform art. 1175 Cod civ., actul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre par?ile contractante ?i succesorii lor universali, neavand niciun efect in contra altor persoane; simula?ia nu este sanc?ionata cu nulitatea, ci cu inopozabilitatea fa?a de ter?i a situa?iei juridice create prin actul juridic secret; in spe?a, s-a dovedit doar existen?a actului juridic autentificat de BNP L. I. sub nr. 237/1 martie 2011, nefiind probata nerespectarea unor condi?ii de validitate la incheierea acestui act; prima instan?a a stabilit in mod corect ca, prin faptele descrise in cererea de chemare in judecata ?i reiterate in apel, reclamantul-apelant ?i-a invocat propria culpa ?i incorectitudine la incheierea actelor juridice pentru a ob?ine protec?ia juridica a dreptului, dar legea nu protejeaza ac?iunile care au scop imoral.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea de Apel - investita cu solutionarea caii de atac, potrivit disp. art. 295 Cod proc. civ. ?i motivelor invocate, a retinut urmatoarele aspecte:
In sedinta publica din 20 octombrie 2013, instanta a pus in discutia partilor recalificarea caii de atac - inregistrata, initial, ca recurs -, avand in vedere valoarea obiectului cauzei ca fiind peste 100.000 lei (respectiv 250.000 euro, astfel cum reclamantul a indicat in cererea de chemare in judecata - f. 2, dos. Tribunalului Harghita, valoare pe baza careia s-a stabilit taxa judiciara de timbru - f. 6, dos. Tribunalului Harghita) si, fata de disp. art. 2821 Cod proc. civ. (astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010), Curtea a dispus recalificarea caii de atac, din recurs in apel, completul de judecata fiind constituit din primii doi membri ai completului ini?ial investit cu solu?ionarea cauzei, instan?a facand aplicarea disp. art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioara al instan?elor judecatore?ti, aprobat prin Hot. Plenului C.S.M. nr. 387/2005.
In legatura cu fondul cauzei, Curtea a retinut ca prin Contractul de vanzare-cumparare autentificat prin Incheierea B.N.P. L. I. I. nr. 237/1 martie 2011, reclamantul-apelant, I. J., a vandut societa?ii L. S. SRL, reprezentata de intimata-parata L. T., in calitate de asociat unic ?i de reclamantul-apelant I. J., in calitate de administrator, "proprietatea imobilului situat in xxx, format din teren arabil in intravilan in suprafa?a de 4.500 m.p., cuprins in c.f. nr. xx Feliceni (C.F. vechi nr. x/Feliceni/Oteni), A1 ordin avand nr. cad. 825, nr. top. 609/1, 629/2/1, dobandit prin reconstituire, conform Legii nr. 18/1991 de sub B.1.1., conform incheierii c.f. nr. 17744/21.10.2008", pre?ul imobilului fiind de 250.000 euro, reprezentand, la cursul de schimb valutar al zilei_, contravaloarea sumei de 1.053.750 lei.
Prin Contractul de vanzare-cumparare autentificat prin Incheierea B.N.P. L. I. I. nr. 587/25 mai 2011, societatea L. S. SRL, reprezentata de intimata-parata L. T., in calitate de asociat unic ?i de reclamantul-apelant I. J., in calitate de administrator, a vandut societa?ii PP. SRL, reprezentata de I. Z., in calitate de asociat unic ?i de reclamantul-apelant I. J., in calitate de administrator, "proprietatea imobilului situat in xxx, format din teren arabil in intravilan in suprafa?a de 1.500 m.p., cuprins in c.f. nr. x Feliceni (C.F. vechi nr. x/Feliceni/Oteni), avand nr. cad. 50772, dobandit prin cumparare de sub B.3.1., conform incheierii c.f. nr. 3995/2.03.2011, respectiv prin dezmembrare", pre?ul imobilului fiind de 15.000 lei + TVA.
Prin Contractul de vanzare-cumparare autentificat prin Incheierea B.N.P. L. I. I. nr. 878/11 iulie 2011, societatea L. S. SRL, reprezentata de intimata-parata L. T., in calitate de asociat unic ?i de reclamantul-apelant I. J., in calitate de administrator, a vandut societa?ii PP. SRL, reprezentata de I. Z., in calitate de asociat unic ?i de reclamantul-apelant I. J., in calitate de administrator, "proprietatea imobilului situat in xxx, format din teren arabil in intravilan in suprafa?a de 1.000 m.p., cuprins in c.f. nr. x Feliceni, avand nr. cad. x, dobandit prin cumparare de sub B.2.1., conform incheierii c.f. nr. 10725/26.05.2011, respectiv prin dezmembrare", pre?ul imobilului fiind de 594/957,12 lei + TVA.
Dreptul de proprietate al cumparatorilor din cele trei contracte anterior men?ionate - respectiv SC L. S. SRL ?i SC PP. SRL - a fost inscris, in mod corespunzator clauzelor contractuale, in C.F. nr. x Feliceni, in C.F. nr. xx Feliceni ?i in C.F. nr. xxx Feliceni.
Reclamantul a sus?inut (atat prin cererea de chemare in judecata, cat ?i prin cererea de apel) ca incheierea Contractului de vanzare-cumparare autentificat prin Incheierea B.N.P. L. I. I. nr. 237/1 martie 2011, a fost determinata de faptul ca L. F. C. - fost administrator al SC L. S. SRL, pana la data de 15 decembrie 2010, cand a cesionat par?ile sociale - ?i so?ia acestuia, L. T. - asociat unic al SC L.R S. SRL, calitate dobandita prin efectul cesiunii - au contractat, ini?ial, in nume personal, imprumuturi de la diverse persoane, in condi?ii neavantajoase, cu dobanzi exagerat de mari, fiind amenin?a?i de camatari ?i trebuind sa restituie urgent aceste imprumuturi.
In acest scop, s-a incheiat, apoi, Contractul de imprumut inregistrat la SC L. S. SRL sub nr. 40/24 februarie 2011, potrivit caruia B. C., in calitate de imprumutator, a predat societa?ii  L. S. SRL, in calitate de imprumutata, suma de 300.000 euro, cu obliga?ia restituirii "pana la data de 1.03.2013", contractul fiind semnat atat de parata-intimata L. T. (asociat unic al SC L. S. SRL), de paratul-intimat L. F. C., cat ?i de reclamantul-apelant I. J.. Dar, intrucat suma de 300.000 euro a intrat in patrimoniul SC L. S. SRL, aceasta nu a putut fi utilizata de so?ii L. T. ?i L. F. C. pentru restituirea imprumuturilor luate de ei de la camatari.
In acest context, a fost incheiat, a?adar, Contractul de vanzare-cumparare autentificat prin Incheierea B.N.P. L. I. I. nr. 237/1 martie 2011 (avand ca obiect terenul intravilan in suprafa?a de 4.500 m.p., pre?ul fiind de 250.000 euro -) - ?i apoi, Contractele de vanzare-cumparare autentificate prin Incheierile B.N.P. L. I. I. nr. 587/25 mai 2011 ?i nr. 878/11 iulie 2011 (prin care reclamantului-apelant i-au fost restituite  terenurile intravilane in suprafa?a de 1.500 mp ?i 1.000 mp, din totalul de 4.500 mp), astfel cum a afirmat reclamantul.
De asemenea, reclamantul-apelant a men?ionat expres ca suma de 250.000 euro a putut fi scoasa din contul societa?ii in mod aparent legal, printr-un contract de vanzare-cumparare fictiv_, suma primita ca "pre?" fiind predata de reclamant so?ilor L. pentru a fi folosita in scopul aratat mai sus, adica pentru restituirea imprumuturilor contractate de la camatari.
Prin intampinarea depusa la 30 mai 2013, parata L. T.  a achiesat la preten?iile reclamantului, confirmand sus?inerile acestuia ?i men?ionand, in plus, ca terenul proprietatea reclamantului, in suprafa?a totala de 4.500 mp, a fost transcris in cartea funciara in favoarea SC L. S. SRL, fara ca reclamantul sa primeasca vreo suma de bani in schimbul terenului, iar, in vederea restituirii terenului, s-au incheiat doua contracte de vanzare-cumparare, autentificate sub nr. 587/25 mai 2011 ?i nr. 878/11 iulie 2011, de catre B.N.P. L. I. I..
Sus?ineri similare au fost cuprinse ?i in intampinarea depusa de paratul L. F. C..
Prin urmare, par?ile care au incheiat Contractele de vanzare-cumparare autentificate prin Incheierile B.N.P. L. I. I. nr. 237/1 martie 2011, nr. 587/25 mai 2011 ?i nr. 878/11 iulie 2011 au confirmat, in mod expres, faptul ca acestea au reprezentat opera?iuni juridice fictive, conform voin?ei reclamantului ?i celor doi para?i, inca de la data incheierii actelor juridice, scopul lor fiind scoaterea din patrimoniul SC L. S. SRL a sumei de 250.000 euro, pentru a putea fi folosita, in interes personal, de asociatul unic L. T. ?i de so?ul acesteia, L. F. C..
Concluzia a fost confirmata, odata in plus, prin cererea de apel, I. J. men?ionand expres: _contractele in cauza au fost semnate de mine ?i de so?ii L. numai pentru a-i ajuta pe ace?tia sa scoata nelegal o suma de bani din patrimoniul societa?ii SC L. S. SRL - lucru recunoscut prin intampinare (erau amenin?a?i de camatari ?i trebuiau sa restituie urgent imprumuturi mai vechi).
Prin urmare, par?ile au incheiat, concomitent cu contractele de vanzare-cumparare precizate, potrivit acordului lor de voin?a, conven?ii secrete prin care au confirmat caracter fictiv al actelor publice, iar potrivit disp. art. 1175 Cod civ. (in forma aplicabila raportului juridic dedus judeca?ii, nascut in perioada de activitate a vechiului Cod civil), aceste conven?ii secrete au putere doar intre par?ile contractante ?i succesorii lor universali. 
Astfel cum a statuat Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, ac?iunea in simula?ie nu se confunda cu ac?iunea in nulitatea actului secret, simula?ia, prin ea insa?i, fiind, in principiu, valabila, sanc?iunea acesteia nefiind nulitatea, ci inopozabilitatea actului secret fa?a de ter?i. Deci, in situa?iile in care actul secret a fost valabil incheiat, i?i produce efectele intre par?i, fiind men?inut, dar, atunci cand simula?ia este ilicita, ac?iunea in simula?ie este dublata de ac?iunea in nulitate, in sensul ca simula?ia este sanc?ionata cu nulitatea intregii opera?ii, atat a actului aparent, cat ?i a celui secret (I.C.C.J., Sec?ia I Civila, Dec. nr.5782/12 decembrie 2013).
Circumstan?ele concrete ale spe?ei nu ingaduie, insa, aplicarea sanc?iunii nulita?ii.
Astfel cum rezulta din inscrisurile dosarului, anterior analizate, Contractele de vanzare-cumparare autentificate prin Incheierile B.N.P. L. I. I. nr. 237/1 martie 2011, nr. 587/25 mai 2011 ?i nr. 878/11 iulie 2011 au urmarit un scop ilicit, ?i anume scoaterea sumei de 250.000 euro din patrimoniul SC L. S. SRL, pentru a fi utilizata de asociatul unic in interes personal - in mod concret, pentru restituirea imprumuturilor scadente, contractate in condi?ii vadit dezavantajoase, de L. T. ?i L. F. C..
Acest scop ilicit, ale carui efecte se rasfrang asupra creditorilor societa?ii, este cu atat mai evident cu cat SC L. S. SRL este subiectul procedurii concursuale a insolven?ei, deschisa prin Incheierea civila nr. 3963/30 octombrie 2012, pronun?ata de Tribunalul Harghita in dosarul nr. 3749/96/2012, la cererea debitoarei SC L. S. SRL, formulata de reprezentanta acesteia, L. T., in calitate de administrator, judecatorul sindic constatand: _debitoarea a aratat ca societatea are o datorie considerabila fata de furnizori comerciali si fata de banci. Din lipsa de disponibilitati banesti societatea se afla in incapacitate vadita de plata a datoriilor exigibile din sumele de bani disponibile, in sensul prevederilor art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, Curtea a retinut ca prin Sentin?a civila nr. 221/25 ianuarie 2013, pronun?ata in dosarul nr. 3749/96/2012 al Tribunalului Harghita, judecatorul sindic a dispus intrarea debitoarei SC L. S. SRL in procedura falimentului, re?inand, in esen?a, pe de o parte, ca administratorul judiciar desemnat in cauza (RVA I. S. SPRL - n.n.), prin raportul depus in temeiul art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, a propus intrarea debitoarei in faliment prin procedura simplificata, intrucat aceasta nu prezinta posibilitati de reorganizare a activitatii ?i, pe de alta parte, adunarea creditorilor a aprobat propunerea privind intrarea in faliment a debitoarei, prevazuta la art. 59 alin. 2 din Lege, niciun creditor nu si-a anuntat intentia de a depune, in termenul legal un plan de reorganizare, conform art. 60 alin. 2 din Lege, iar creditoarea B. T. SA - Sucursala Miercurea Ciuc, creditor garantat, detinator al unei creante reprezentand 52,36% din totalul creantelor asupra averii debitoarei, a aratat ca este de acord cu propunerea de deschidere a procedurii simplificate a falimentului asupra debitoarei.
Prin urmare, sus?inerea apelantului referitoare la faptul ca nimeni nu a avut de suferit din cauza actelor fictive, cu excep?ia lui este infirmata de inscrisurile dosarului, in contextul punctual in care, patrimoniul societa?ii (in faliment) SC L. S. SRL a fost diminuat cu 250.000 euro, in schimbul acestei sume considerabile, folosita de asociatul unic in scop personal, ramanand, in prezent, terenul in suprafa?a 2.000 mp (nerestituit reclamantului-apelant), rezultand, a?adar, ca societatea a vandut 1 mp cu suma de 125 euro, adica mult peste pre?ul pie?ii practicat in zona comunei Feliceni, jude?ul Harghita, cu consecin?a prejudicierii societa?ii ?i a creditorilor acesteia.
Este adevarat ca reclamantul-apelant nu a beneficiat de suma de 250.000 euro ?i ca, din terenul de 4.500 mp ?i-a recuperat doar suprafa?a de 2.000 mp, dar, in aceea?i masura, este adevarat - prin prisma actelor dosarului mai inainte evocate - ca el a participat, in mod deliberat, la aceste opera?iuni ilicite, concluzie sus?inuta ?i de dubla calitate pe care a avut-o in cele trei contracte: i) in Contractul de vanzare-cumparare autentificat prin Incheierea B.N.P. L. I. I. nr. 237/1 martie 2011, reclamantul-apelant, I. J., a avut atat calitatea de vanzator, cat ?i de reprezentant al cumparatoarei SC L. S. SRL, fiind administratorul acestei societa?i; ii) in Contractul de vanzare-cumparare autentificat prin Incheierea B.N.P. L. I. I. nr. 587/25 mai 2011, reclamantul-apelant, I. J., a avut atat calitatea de reprezentant (administrator) al vanzatoarei SC L. S. SRL, cat ?i al cumparatoarei SC PP. SRL; iii) in Contractul de vanzare-cumparare autentificat prin Incheierea B.N.P. L. I. I. nr. 878/11 iulie 2011, reclamantul-apelant, I. J., a avut atat calitatea de reprezentant (administrator) al vanzatoarei SC L. S. SRL, cat ?i al cumparatoarei SC PP. SRL.
In condi?iile punctuale relevate, nu se poate da eficien?a cererii de chemare in judecata (astfel cum a fost precizata), la care au achiesat para?ii (persoane fizice), avand in vedere ca aceasta cerere - in sensul constatarii simula?iei/nulita?ii celor trei contracte de vanzare-cumparare  - este fundamentata pe culpa vadita a par?ilor ce le-au incheiat, reclamantul insu?i aratand ca par?ile au disimulat total realitatea creand aparen?a existen?ei unui contract care, insa, nu exista. Singurul scop al incheierii contractului aratat a fost acela de a justifica scoaterea sumei de 250.000 Euro din contul SC L. S. SRL, respectiv ca semnarea contractelor, de el ?i de so?ii L. T. ?i L. F. C., a avut loc numai pentru a-i ajuta pe ace?tia sa scoata nelegal o suma de bani din patrimoniul societa?ii SC L. S. SRL - lucru recunoscut prin intampinare (erau amenin?a?i de camatari ?i trebuiau sa restituie urgent imprumuturi mai vechi).
In consecin?a, in calitatea sa de administrator al SC L. S. SRL, in perioada 6 ianuarie 2011 - 15 octombrie 2012, reclamantul-apelant a ignorat disp. art. 72, 73 alin. 1 lit. e din Legea nr. 31/990, rep., prin raportare la actele juridice analizate - iar faptul ca, din punct de vedere moral, a urmarit sa i?i ajute prietenii nu poate anihila efectul culpei, din perspectiva efectelor opera?iunilor juridice cuprinse in Contractele de vanzare-cumparare autentificate prin Incheierile B.N.P. L. I. I. nr. 237/1 martie 2011, nr. 587/25 mai 2011 ?i nr. 878/11 iulie 2011, pentru SC L. S. SRL ?i pentru creditorii acesteia.
Avand in vedere argumentele anterior expuse, Curtea a respins apelul ca nefondat, pastrand hotararea primei instante - art. 296 teza I Cod proc. civ. - care, contrar sus?inerilor apelantului, a facut referiri la institu?ia nulita?ii contractelor (nedandu-i eficien?a juridica) ?i, pe de alta parte, faptul ca instan?a a re?inut "frauda la lege", cum sus?ine apelantul, dar nu a constatat nulitatea contractelor, nu constituie o motivare contradictorie, de vreme ce tribunalul a avut in vedere tocmai argumentul dezvoltat de instan?a de apel, ?i anume propria culpa a reclamantului, respectiv faptul ca reclamantul nu se poate prevala de propria incorectitudine la incheierea actelor juridice pentru a ob?ine protec?ia juridica a dreptului, cunoscutul principiu "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" fiind o garan?ie a respectarii regulilor sociale, principiul fiind o excep?ie de la regulile care guverneaza sanc?iunea nulita?ii absolute sau relative, presupunand ca nimeni nu i?i poate invoca propria culpa pentru a pretinde recunoa?terea unui drept.