Actiune in constatare respinsa. Actiune in declarare simulatiei admisa si stabilirea ulterior, a imprejurarii ca actul secret este nul. In ipoteza in care una din parti declanseaza un litigiu avand la baza un act juridic, instanta de judecata poate, ...

Actiune in constatare respinsa. Actiune in declarare simulatiei admisa si stabilirea ulterior, a imprejurarii ca actul secret este nul. In ipoteza in care una din parti declanseaza un litigiu avand la baza un act juridic, instanta de judecata poate, constatand ca actul juridic ce constituie fundamentul pretentiei supuse judecatii este lovit de nulitate absoluta, sa respinga actiunea, fara insa a pronunta si nulitatea acelui act , retinandu-se nulitatea actului in mod incidental.


Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.11.2008 sub nr. 9732/303/2008, reclamantii GS si GC au chemat in judecata pe paratii VI si VN, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate dreptul reclamantilor de proprietate asupra imobilului compus din teren si constructii reprezentate de C1 – locuinta din caramida in suprafata construita de 142, 20 mp (suprafata utila de 112,06  mp) si C 2 -  constructia  anexa, in  suprafata construita  de 12,67 mp, situat in Bucuresti, strada Sudului nr. 11, sector 6.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca la data de 22.09.1973 s-a incheiat contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 7704/1973, incheiat intre AN si AF, in calitate de vanzatori si GH si GV, in calitate de cumparatori, cu privire la imobilul situat in Bucuresti, sector 6, format din teren in suprafata de 329 mp si  constructie  existenta pe acest teren. De asemenea, la data de 22.09.1973, prin intermediul contractului de vanzare – cumparare mentionat anterior, au devenit proprietari ai imobilului situat in Bucuresti, sector 6, sotii GH si GV.
Reclamantii au mai aratat ca prin sentinta civila nr. 410/27.01.1988, definitiva si irevocabila, Judecatoria Sector 6 Bucuresti a admis actiunea formulata impotriva paratilor GH si GV, constatandu-se simulat actul de vanzare cumparare nr. 7704/22.09.1973 si dispunandu-se anularea actului simulat. In considerentele sentintei s-a mentionat ca reclamantii au depus contrainscrisul din care rezulta ca au cumparat impreuna cu GH si GV, in cote de ½  fiecare, de la numitii AN si AF, imobilul situat in Bucuresti, sector 6,cu pretul de 24.000 lei, pret la care  au contribuit acestia, cat si sotii GH si GV, cu cate 12.000 lei.
Au  mai sustinut reclamantii ca prin sentinta mentionata mai sus, s-a constatat simulatia si s-a anulat actul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 7704/1973 de Notariatul de Stat Sector 6 Bucuresti. Prin urmare, efectul acestei anulari este recunoasterea contrainscrisului ca act juridic valabil, act in temeiul caruia,  acestia  aveau calitatea  de  cumparatori (coproprietari), in cota de ½ din imobil, platind jumatate, respectiv suma de  12.000 lei, din pretul total de 24.000 lei.
In data de 09.04.1991 s-a incheiat contractul de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 5147 de Notariatul de Stata al Sectorului 6 Bucuresti, intre GH si GV, in calitate de vanzatori si reclamanta gs, in calitate de cumparatoare, act prin intermediul caruia vanzatorii  si-au vandut cota lor indiviza de ½ din imobilul situat in Bucuresti,  sector 6, pentru care s-a platit pretul de 12.000 lei.
Prin urmare, in temeiul ultimului act de vanzare – cumparare si a sentintei civile mentionate anterior, reclamantii au devenit proprietarii exclusivi asupra intregului imobil situat in Bucuresti, sector 6.
De asemenea, in contractul de vanzare – cumparare din 09.04.1991, autentificat sub nr. 5147 de Notariatul de Stat al Sectorului 6 Bucuresti, nu s-a mentionat faptul ca s-a  anulat contractul de vanzare -  cumparare autentificat sub nr. 7704/1973 (transcris  sub nr. 7543/1973), nu s-a precizat ca  reclamantii la data  incheierii acestui contract de vanzare -  cumparare – 5147/1991,  erau deja proprietari pe cota indiviza de ½ din  imobilul in litigiu, conform sentintei  civile nr. 410/1988, ci s-a mentionat gresit  contractul de vanzare – cumparare  nr. 7704/1973, contract care a fost declarat simulat si anulat  prin sentinta  civila din 1988.
Pe cale de consecinta, vanzatorii GH si GV le-au transmis  reclamantilor si  cota lor de ½ din imobil, acestia din urma pe langa cota indiviza de ½ si cota indiviza de ½ a vanzatorilor, au dobandit intregul imobil, astfel cum este individualizat in raportul de expertiza  tehnica extrajudiciara.
Reclamantii au invederat ca au formulat prezenta cerere pentru a putea intabula dreptul lor de proprietate cu privire la imobilul in litigiu, fapt care pana in prezent nu s-a putut produce deoarece suprafata terenului pe care acestia solicita a se constata este mai mica decat cea precizata in acte, respectiv de 329 mp, suprafata ce a fost masurata in mod relativ cu rulate la acea data.
Calitatea procesuala a  paratilor din prezenta cauza este justificata de faptul ca acestia  sunt mostenitorii lui AF, decedata la data de 19.09.1996, conform certificatului  de mostenitor nr. 183/15.07.1997 emis de BNP Mircia Elena. AN a decedat la data de 01.05.1992, avand ca unica mostenitoare pe sotia sa, AF, care ca legatara  universala a cules intreaga masa succesorala, astfel cum rezulta din certificatul de  mostenitor nr. 1159/24.06.1992.
La data de 16.12.2008, parata vi a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale  pasive, avand in vedere faptul ca din actul de vanzare – cumparare incheiat intre AN SI AF, pe de o parte, si GH si GV, pe de alta parte, vanzarea imobilului situat in Bucuresti,  sector 6 s-a petrecut in anul 1973, iar parata s-a casatorit cu VN la data de 14.08.1976, astfel ca nu avea cunostinta de vanzarea – cumpararea imobilului, si nici asupra actelor ce i-au urmat, motiv pentru care nu se  justifica calitatea procesuala pasiva. De asemenea, parata a mentionat ca sotul sau, VN, a decedat la data de  05.10.1999.
La termenul de judecata din data de 13.02.2009, instanta a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a paratului VN si a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata VI.
Prin sentinta civila nr. 2739/ 03.04.2009 instanta a respins actiunea formulata de reclamanti impotriva paratei VI, ca neintemeiata si a respins actiunea formulata impotriva paratului VN, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara capacitate de folosinta. Pentru a dispune astfel instanta a avut in vedere ca, prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 7704/ 22.09.1973 de fostul Notariat de Stat Local al Sectorului 7 Bucuresti, sotii AN si AF au vandut sotilor GH si GV, imobilul situat in Bucuresti, sector 7, compus din teren in suprafata de 329 mp si constructia existenta pe acest teren. Prin sentinta civila nr. 410/27.01.1988 pronuntata de Judecatoria sectorului 6 in dosarul nr. 11005/1987, ramasa definitiva prin nerecurare, s-a admis actiunea formulata de reclamantii GS SI GC, s-a constatat simulat actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 7704/ 22.09.1973 si transcris sub nr. 7543/1973 si s-a dispus anularea actului simulat. In considerentele acestei hotarari s-a retinut ca intre reclamantii GS SI GC si paratii GH si GV s-a intocmit un contrainscris din care rezulta ca reclamantii au cumparat impreuna cu sotii GH si GV, in cote de ½ fiecare, de la numitii AN si AF, imobilul situat in Bucuresti, sector 6, cu pretul de 24.000 lei, din care fiecare a platit cate 12.000 lei.
Ulterior, prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5174/ 09.04.1991 de fostul Notariat de Stat Local al Sectorului 6 Bucuresti, sotii GH si GV au vandut sotilor GS si GC, cota indiviza de 1/2 din imobilul situat in Bucuresti, sector 7, compus din teren in suprafata de 329 mp si constructia existenta pe teren. La data de 01.05.1992 a decedat numitul AN, fiind mostenit de sotia sa supravietuitoare AF, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 1159/24.06.1992. La randul sau, AF a decedat, fiind mostenita de paratii VN si VI, potrivit certificatului de mostenitor nr. 183/15.07.1997.
La data de 04.02.1995 a decedat numitul GH, fiind mostenit de sotia sa supravietuitoare GV, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 20/19.02.1996, care la randul sau a decedat la data de 11.05.2003, lasand ca unic mostenitor pe reclamanta GS, potrivit certificatului de mostenitor nr. 104/18.11.2004.
Reclamantii sustin faptul ca sunt proprietarii imobilului situat in Bucuresti,  sector 6, imobil pe care l-au dobandit parte prin cumparare de la numitii AN si AF, in baza actului secret, parte prin cumparare de la numitii GH si GV, in baza contractului de vanzare cumparare nr. 5174/ 09.04.1991.
Cu privire la cota de 1/2 pretins dobandita de la sotii A instanta a avut in vedere ca simulatia este operatiunea juridica unitara care creeaza o aparenta neconforma cu realitatea prin incheierea concomitenta a doua acte juridice: unul public si unul mincinos, ale carui efecte sunt inlaturate sau modificate, total sau partial, de altul secret si adevarat care contine in sine acordul, implicit sau explicit, al partilor de a simula. Asadar, definitorii pentru simulatie sunt urmatoarele elemente: existenta a doua acte juridice, unul public, dar mincinos si celalalt secret, dar adevarat; contradictia intre cele doua acte, in sensul ca actul secret modifica, total sau partial, ori inlatura efectele actului public; existenta acordului partilor de a simula, continut de actul secret; incheierea concomitenta a celor doua acte, in sensul ca intre ele trebuie sa existe o simultaneitate de ordin intelectual; ascunderea in acest fel a adevaratelor raporturi juridice dintre parti si crearea unei aparente neconforme cu realitatea.
Partile simulatiei sunt subiectele de drept care, personal sau prin reprezentant, au incheiat actul juridic secret (incluzand acordul simulatoriu) in cadrul unei simulatii si in patrimoniul ori persoana carora se produc efectele actului.
In speta de fata, prin sentinta civila nr. 410/27.01.1988 s-a constatat simulat actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 7704/ 22.09.1973 si transcris sub nr. 7543/1973 si s-a dispus anularea actului simulat, retinandu-se ca intre sotii Go si Gh isi produce efecte actul secret reprezentat de inscrisul sub semnatura privata intitulat „Intelegere”. Prin urmare, contractul de vanzare cumparare nr. 7704/22.09.1973 prin care sotii A au vandut sotilor GH si GV, imobilul situat in Bucuresti, sector 6, a fost anulat, astfel incat nu-si mai produce efectele.
Instanta constata insa ca nici inscrisul sub semnatura privata intitulat „Intelegere” nu are efect translativ al dreptului de proprietate din patrimoniul sotilor A in patrimoniul sotilor Go si Gh.
Astfel, analizand acest inscris, instanta constata ca nu este incheiat si semnat si de catre sotii A, care ar fi trebuit sa-si exprime acordul in privinta instrainarii imobilului proprietatea lor, ci doar de catre sotii Gh si Go.
Este bine cunoscut faptul ca, pentru a produce efecte juridice, actul secret trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si forma pentru valabilitatea operatiunii juridice .
Or, in speta de fata, actul secret intitulat „Intelegere” nu cuprinde consimtamantul valabil exprimat al presupusilor vanzatori, respectiv al sotilor A, consimtamant ce, potrivit art. 948 cod civil, reprezinta o conditie ad validitatem al oricarui act juridic.
In plus, faptul ca prin sentinta civila nr. 410/27.01.1988 s-a anulat actul public reprezentat de contractul de vanzare cumparare nr. 7704/22.09.1973 nu este de natura sa suplineasca consimtamantul sotilor A la incheierea actului secret.
Nu in ultimul rand, instanta constata ca actul secret nu imbraca forma autentica, conditie ad validitatem pentru legala instrainare a unui teren, astfel incat nici din acest punct de vedere actul secret nu isi poate produce efectele.
In consecinta, fata de toate aceste argumente, instanta a apreciat ca reclamantii nu au dobandit in mod valabil cota indiviza de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti, sector 6,  prin cumparare de la sotii A, deoarece actul public a fost anulat, iar actul secret nu indeplineste toate conditiile de validitate, respectiv nu cuprinde consimtamantul vanzatorilor si nu imbraca forma autentica.
Cu privire la cota de 1/2 pretins dobandita de la sotii Go instanta a retinut ca, prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5174/ 09.04.1991 de fostul Notariat de Stat Local al Sectorului 6 Bucuresti, sotii GH si GV au vandut sotilor GS si GC, cota indiviza de 1/2 din imobilul situat in Bucuresti, sector 6. In cuprinsul contractului s-a stipulat faptul ca vanzatorii Gh dobandisera dreptul de proprietate instrainat de la sotii A, in baza contractului de vanzare cumparare nr. 7704/22.09.1973. Avand in vedere ca prin sentinta civila nr. 410/27.01.1988 s-a anulat contractul de vanzare cumparare nr. 7704/22.09.1973, aplicandu-se principiul de drept resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, potrivit caruia anularea actului juridic initial atrage si anularea actului juridic subsecvent, datorita legaturii lor juridice, rezulta ca si contractul de vanzare cumparare nr. 5174/ 09.04.1991 este nul, nemaiputand sa-si produca efectele.
Pe de alta parte, doctrina si jurisprudenta au statuat in unanimitate ca, in ipoteza in care una din parti declanseaza un litigiu avand la baza un act juridic, instanta de judecata poate, constatand ca actul juridic ce constituie fundamentul pretentiei supuse judecatii este lovit de nulitate absoluta, sa respinga actiunea, fara insa a pronunta si nulitatea acelui act , retinandu-se nulitatea actului in mod incidental.
Nu in ultimul rand, instanta a retinut ca in cauza devine incident si principiul de drept nemo plus iuris ad allium transferre potest, quam ipse habet (nemo dat quod non habet), potrivit caruia daca prin anularea actului juridic initial se desfiinteaza dreptul transmitatorului din actul juridic subsecvent (si care a fost dobanditor al unui drept in actul juridic initial), inseamna ca acesta a transmis un drept pe care nu il avea, deci nici subdobanditorul nu putea deveni titularul acestui drept.
In speta de fata, instanta constata ca dreptul de proprietate al vanzatorilor Gh, dobandit prin contractul de vanzare cumparare nr. 7704/22.09.1973, a fost desfiintat prin anularea acestui contract, astfel incat nu-l mai puteau transmite in mod valabil reclamantilor GS si GC prin contractul de vanzare cumparare nr. 5174/ 09.04.1991.
Fata de toate aceste argumente, instanta a apreciat ca reclamantii nu au dobandit in mod valabil nici cota indiviza de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti, sector 6, prin cumparare de la sotii Gh, deoarece contractul de vanzare cumparare nr. 5174/ 09.04.1991 este nul, in ceea ce priveste transferul dreptului de proprietate, motiv pentru care a respins actiunea in constatare formulata impotriva paratei VI, ca neintemeiata. In ceea ce-l priveste pe paratul VN, avand in vedere ca la termenul de judecata din data de 13.02.2009 s-a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a paratului VN, instanta a respins actiunea formulata impotriva acestuia ca fiind formulata impotriva unei persoane fara capacitate de folosinta.
Sentinta pronuntata nu este irevocabila, nefiind solutionat apelul declarat impotriva acesteea.