Exercitarea autoritatii parintesti

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. …. la data de …., reclamanta …. a chemat in judecata paratul …., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna ca autoritatea parinteasca asupra minorului …., nascut la ….. sa fie exercitata in comun de catre ambii parinti; stabilirea domiciliului copilului la domiciliul tatalui; incuviintarea de catre instanta ca reclamanta sa aiba legaturi personale cu minorul la domiciliul acesteia dupa urmatorul program: lunar, in primul si al treilea sfarsit de saptamana, de vineri orele 16,00 pana duminica orela 19,00; in anii impari: prima jumatate din vacanta de vara si vacanta de iarna; sarbatoarea Craciunului; ziua de nastere a minorului iar in anii pari, a doua jumatate din vacanta de vara si vacanta de iarna si sarbatoarea Pastelui, in temeiul disp.art. 496 alin. 5 Cod civil.
In motivarea in fapt a actiunii, reclamanta a aratat ca prin sentinta civila nr. …….. din ….., definitiva si irevocabila, Judecatoria Sector 5 s-a pronuntat asupra desfacerii casatoriei partilor prin divort din culpa comuna si i-a incredintat minorul ……., nascut la ……. spre crestere si educare. Reclamanta arata ca, profitand de faptul ca a fost nevoita sa plece la munca in strainatate, paratul, fara acordul reclamantei, a schimbat locuinta minorului la locuinta sa. Arata reclamanta ca, revenind in tara, a constatat ca paratul i-a interzis sa vada copilul si de asemenea profitand de aceasta situatie creata, ii interzice si minorului sa ia legatura cu reclamanta amenintandu-l ca-l va lipsi de orice sprijin daca va indrazni sa o vada pe reclamanta.
In drept s-au invocat disp. art. 397, 483 alin. 3, 484, 496 alin. 2 si alin. 5 Cod civil iar in dovedire a solicitat proba cu inscrisuri, martori si interogatoriul paratului.
Cererea legal timbrata a fost insotita de copia sentintei civile nr. …… a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, copie certificat de nastere minor, copie act de identitate parat.
In cauza s-a efectuat ancheta sociala de catre autoritatea tutelara- Primaria Sector 6 Bucuresti.
Paratul nu a formulat intampinare in cauza, s-a prezentat in fata instantei declarand ca nu este de acord cu exercitarea in comun a autoritatii parintesti, a solicitat verbal ca aceasta autoritate sa fie exercitata exclusive de catre parat si s-a declarat de acord cu cererea referitoar la stabilirea domiciliului copilului la domiciliul sau; in privinta cererii de stabilire program de vizitare paratul a invederat ca nu se opune mentinerii relatiilor personale mama/minor , ca minorul comunica neingradit cu mama sa si stabilesc de comun acord cand se intalnesc .
In aparare paratului i s-a incuviintat administrarea probei cu inscrisuri si proba testimoniala cu doi martori; la acest termen de judecata paratul a fost decazut din dreptul de a mai administra proba testimoniala, neasigurand prezenta martorilor in vederea audierii si neindicand numele si adresele acestora inn vederea citarii;
Instanta retine deasemnea ca desi i-a pus in vedere paratului ca cererea sa de exercitare exclusiva a autoritatii parintesti urmeaza a se adresa in forma scrisa (art. 82 cod.proc.civ.) paratul nu s-a conformat acestei obligatii, nemaiprezentandu-se in fata instantei dupa incuviintarea probatoriului si neasigurand nici prezenta minorului in vederea audierii.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele: minorul ….. , s-a nascut la ….,in timpul casatoriei partilor; prin sentinta civila nr. ……. a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, dispunandu-se desfacerea casatoriei partilor, s-au dispus si masurile referitoare la persoana copilului, respectiv: minorul a fost incredintat spre crestere si educare mamei; s-a stabilit o pensie de intretinere in sarcina tatalui si in favoarea minorului, in cuantum de 100 lei lunar si s-a stabilit un program de vizitare a minorului de catre tata;
Potrivit sustinerilor ambelor parti si potrivit constatarilor reprezentantului autoritatii tutelare, incepand cu martie 2009 mama minorului s-a stabilit in Italia , minorul nu a acceptat a fi ingrijit de bunicii materni , din acel moment responsabilitatea parinteasca a fost asumata de catre parat iar minorul s-a stabilit la domiciliul tatalui, ramanand in ingrijirea efectiva a acestuia.
Rezulta ca de la momentul pronuntarii sentintei civile nr. ….. a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti pana in prezent, imprejurarile ajute in vedere de instanta la momentul luarii masurilor referitoare la persoana copilului s-au modificat , in prezent minorul aflandu-se sub ocrotirea efectiva a celuilalt parinte decat cel caruia i-a fost incredintat spre crestere si educare.
Fata de modificarea acestor imprejurari se impune reanalizarea masurilor referitoare la persoana copilului, prin raportare la noile imprejurari.
Sub aspectul exercitarii autoritatii parintesti potrivit actualei reglementari instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 397 Cod civil si art. 503 Cod civil regula in materie este ca autoritatea parinteasca asupra copilului se exercita de catre ambii parinti, sub acest aspect fiind consacrat principiul egalitatii parintilor ; in mod exceptional autoritatea parinteasca poate fi exercitata in conditiile art. 398 sau 399 Cod civil dar aceste situatii de exceptie ( care deroga de la principiul egalitatii si de la regula exercitarii autoritatii parintesti de catre ambii parinti) nu pot fi retinute de instanta doar pe baza sustinerilor uneia dintre parinti sau a unui acord intre parinti si trebuie sa fie argumentate si probate ( art. 398 are ca situatie premisa „ pentru motive temeinice” iar art. 507 Cod civil mentioneaza cazurile in care autoritatea parinteasca se poate exercita de catre un singur parinte ). In cauza nici macar nu s-a invocat un motiv ce ar determina luarea unei astfel de masuri ( ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de catre un singur parinte - parat in cazul de fata ), paratul argumentand cererea in sensul ca ea este in masura a oferi copilului conditii optime de crestere si educare insa nu a prezentat argumentul pentru care s-ar impune degrevarea reclamantei de responsabilitatea parinteasca , nemaipunandu-se problema probarii in instanta a situatiei ce impune luarea masurii.
Fata de principiile sus enuntate ( decurgand din dispozitiile art. 397 Cod civil si art. 503 Cod civil) instanta urmeaza a retine ca interesului copilului ( de a fi ocrotit de ambii parinti) impune a ca ambii parinti sa-si asume aceasta responsabilitate si va admite cererea formulata urmand a dispune ca autoritatea parinteasca asupra minorului sa fie exercitata de ambii parinti;
Sub aspectul cererii avand ca obiect stabilirea domiciliului minorului instanta retine ca invoiala partilor pe acest capat de cerere este in concordanta cu interesul minorului astfel ca fata de dispozitiile art. 263 si art. 396 teza finala Cod civil instanta va lua act de aceasta invoiala.
Sub aspectul cererii avand ca obiect stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de intretinere a minorului instanta, retinand principiul egalitatii parintilor in drepturile si obligatiile asupra copiilor si constatand ca reclamanta nu a prezentat dovezi referitoare la veniturile sale ( singurele dovezi privind veniturile sunt cele rezultand din ancheta sociala, conform careia paratul realizeaza venituri din munca de 1100 lei lunar) urmeaza a stabili o contributie egala a acestora, de 275,00 lei lunar ( calculata la limita a ¼ din venitul net lunar realizat de parat) .
Asupra cererii avand ca obiect stabilire program de vizitare instanta retine ca prin pozitia exprimata in fata instantei parintii minorului nu intampina dificultati in exercitarea dreptului de a avea legaturi personale cu copilul; intrucat eventualele neintelegeri ce se pot ivi in viitor urmeaza a fi abordate cu responsabilitatea necesara de catre ambii parinti, in scopul urmaririi interesului copilului de a avea relatii personale cu parintele de care este separat si avand in vedere ca dreptul de a avea relatii personale cu copilul este un drept izvorat din lege ( nu acordat prin hotarare judecatoreasca) , pentru a carui realizare nu este necesara calea actiunii in justitie ( art. 401 alin. 2 - stabileste ca instanta de tutela va decide asupra modalitatii de exercitare a drepturilor personale doar cand parintii nu se inteleg asupra acestui aspect ) instanta apreciaza ca interesul copilului impune ca exercitarea drepturilor personale sa fie apreciate de catre parinti prin raportare la imprejurarile concrete in care se afla minorul si parintii; aceste imprejurari sunt diferite in momente diferite ale vietii copilului si sunt practic imposibil de prevazut ( nici parintii si nici instanta nu pot aprecia daca in viitorul apropiat sau indepartat poate sa apara o imprejurare care sa reclame prezenta ambilor parinti langa copil si sa „dimensioneze” un program de vizita care sa corespunda unei nevoi necunoscute , inexistente la momentul luarii deciziei) . Suspiciunile parintilor – ca in viitor pot sa apara neintelegeri referitoare la desfasurarea acestor relatii personale - sau lipsa de colaborare dintre parinti , uneori chiar „confortul” urmarit de parinti ( in sensul ca parandu-le dificil sa stabileasca ei insisi un program adaptat de fiecare data nevoilor copilului, prefera sa se conformeze unui program prestabilit dispus de o institutie a statului chiar daca „pretul” acestui confort reprezinta in esenta o interventie a statului in viata de familie a partilor fara ca o astfel de interventie sa fie justificata de necesitatea ocrotirii unui interes ci doar de asigurarea „confortului” parintilor ) nu pot argumenta solutia solicitata de reclamanta , ca legaturile personale dintre copil si unul dinte parinti sa se desfasoare conform unui program de vizita prestabilit de catre instanta, chiar daca acest program ar fi convenit de parinti. In esenta, responsabilitatea parinteasca impune ca ambii parinti sa analizeze interesul copilului lor in fiecare moment al vietii copilului si sa actioneze conform acestui interes;
Retinand ca interesul concret al copilului nu poate fi analizat in abstract si ca pentru viitor acest interes este determinat de imprejurarile concrete in care copilul isi desfasoara viata instanta va respinge ca nefiind in interesul copilului cererea avand ca obiect desfasurarea relatiilor personale mama/minor conform unui program de vizita prestabilit urmand a mentine neingradit dreptul minorului de a avea relatii personale cu mama ( prin stabilirea unui program practic s-ar aduce limitari acestui drept ce ar urma sa se desfasoare conform programului) si va lasa posibilitatea reala parintilor de a stabili impreuna modalitatea in care se va exercita acest drept astfel ca, numai in situatia in care in exercitarea dreptului apar neintelegeri grave intre parinti ( art. 401 alin. 2 Cod civil) instanta sa aprecieze asupra oportunitatii interventiei instantei in viata privata a parintilor urmarindu-se astfel asigurarea respectarii drepturilor copilului.