Stabilire program vizitare minor

Prin sentinta civila  nr. 4409/27 06 2016 pronuntata de Judecatoria Bacau  in dosar 5013/279/2015  s-a pronuntat urmatoarea solutie :
“Admite in parte  actiunea avand ca obiect stabilire legaturi personale  formulata de reclamantul P.C.D., in contradictoriu cu parata P.L., astfel cum a fost precizata.
Incuviinteaza  ca reclamantul  sa pastreze legaturile personale cu minora P.A.A.M., in urmatoarea modalitate:
1. cu luarea la domiciliul reclamantului din Piatra Neamt, astfel.
• in al doilea sfarsit de saptamana din fiecare luna, de vineri ora 16,00 pana duminica ora 18,00, cu preluarea copilului de la locuinta mamei si aducerea la aceeasi adresa; 
• in vacanta de vara, o saptamana, incepand cu data de 20 august, cu preluarea copilului de la locuinta mamei si aducerea la aceeasi adresa;
• in vacanta de iarna, o saptamana, in anii impari urmand sa includa sarbatorile de Craciun iar in anii pari pe cele de Anul Nou, cu preluarea copilului de la locuinta mamei si aducerea la aceeasi adresa;
• de Paste, prima zi, in anii impari si a doua zi, in anii pari, in intervalul orar 10,00 - 19,00, cu preluarea copilului de la locuinta mamei si aducerea la aceeasi adresa;
    2.  la domiciliul minorei din Bacau
• in a patra saptamana din fiecare luna, marti, intre orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localitatii Bacau
• in vacanta de primavara - in zilele de marti si joi, intre orele 10,00 - 19,00,  cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localitatii Bacau
• de ziua de nastere a minorei( 2 ianuarie 2013 ) in anii pari, intre orele 15,00 - 19,00 cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localitatii Bacau
3. prin purtarea de convorbiri telefonice cu minora, zilnic, intre orele 19,00 - 19,15
Compenseaza cheltuielile de judecata”.
In motivarea acestei solutii Judecatoria a retinut ca:
,, Partile au avut calitatea de soti,  din casatoria acestora rezultand minora  P.A.A.M.
La desfacerea casatoriei partilor, prin sentinta civila nr. 872/28.05.2015 pronuntata de Judecatoria Bicaz in dosarul nr. 1326/188/2014, s-a dispus ca  autoritatea painteasca cu privire la  fiica minora sa se exercite in comun de parinti iar locuinta acesteia a fost stabilita alaturi de mama.
Prin cererea formlata reclamantul a solicitat stabilirea unui drept de legaturi personale cu fiica sa pe cale judecatoreasca in considerarea faptului ca parata ii interzice sau ii limiteaza accesul la copil.
Probatorul administrat in cauza a evidentiat existenta unei stari conflictuale intre parti cu privire la modalitatea de exercitare de catre tata a dreptului de legaturi personale, dovada in acest sens fiind atat pozitiile acestora exprimate in cererile fomrulate cat si inscrisurile depuse la dosar ( ordonanta din 18.02.2106 de clasare a cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului pronuntata de Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt in dosarul 4703/P/2015 ).
In concret, potrivit propriilor sustineri si actelor depuse la dosarul cauzei reclamantul desfasoara activitati lucrative pe teritoriul Italiei. In Romania acesta detine o locuinta situata in Piatra Neamt, in baza unui contract de comodat. autentificat sub numarul 649 / 18 mai 2015 la BNP M.I.M. ( fl  29 -30 ). Apartamentul este mobilat si  intretinut corespunzator, aspect rezulat atat din continutul anchetei pishosociale efectuate  in cauza ( fl 11- 12 ) cat si din depozitia martorului P.E.S.  ( fl 53 ).  Imobilul sus amintit era folosit de parti in perioada convietuirii  atunci cand reveneau in tara, astfel cum a  specificat martorul L.I.
Relatiile reclamantului cu fiica sa sunt bune iar cei doi pastreaza legatura telefonic, astfel cum a subliniat martorul L.I.
Conflictele intervin in momentul in care, ajuns pe teritoriul Romaniei, tatalui nu i se permite de catre parata accesul la copil  in locatia si intervalul de timp  solicitate. In acest sens martorul P.E.S.  a infomat instanta despre faptul ca,  desi dupa divort  tatal a venit de doua ori in tara si a stat  de fiecare data aproximativ o luna de zile, nu a putut sa isi vada fiica saptamanal si nici  sa mentina legaturile personale  mai multe zile, inclusiv pe durata noptii. Parte din aceste sustineri au fost confirmate si de martorul L.I., persoana ce a specificat ca mama permite fostului sot sa ia copilul doar in timpul zilei  intrucat acesta nu are o locuinta stabila si nu stie ce se intampla. In intervalul de timp petrecut alaturi de tata, acesta se ingrijeste de fiica sa, dupa cum a aratat  martorul P.E.S.
Instanta a retinut  ca potrivit art. 401 cod civ si dispozitiilor Legii nr. 272/2004, parintii separati de copilul lor au dreptul la legaturi personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
Acest drept se poate exercita in diferite moduri  ca de exemplu, vizitarea copilului la domiciliul celuilalt parinte, lasarea copilului la locuinta parintelui caruia nu i-a fost incredintat, corespondenta ori alta forma de comunicare. Textele anterior mentionate  nu stabilesc modalitatea concreta de realizare a acestui drept, insa din reglementarea existenta rezulta implicit ca exercitarea dreptului devenit litigios trebuie facuta intr-o asemenea modalitate , incat sa nu se ajunga la ingradirea lui,  ambii parinti trebuind sa se implice activ in toate aspectele vietii copilului, revenind instantei de judecata obligatia de a stabili timpul si modalitatea in care se poate exercita mentionatul drept, tinand seama ca drepturile parintesti trebuie exercitate numai in interesul copilului .
Raportat la dispozitiile legale anterior enuntate si avand in vedere neintelegerile dintre fostii soti instanta a constatat ca prezenta actiune este intemeiata, apreciind ca interesul superior al copilului  presupune ca acesta sa mentina contactul cu tatal cat mai mult timp posibil,  legaturile personale intre parinte si copilul sau reprezentand un element fundamental al vietii de familie chiar daca relatiile dintre parinti s-au rupt, de natura a contribui la crearea unui mediu socio-familial in care copilul sa se poata dezvolta din punct de vedere emotional, educativ si social.
La stabilirea programului de vizita, instanta a tinut seama, insa de  circumstantele specifice prezentei cauze:
Astfel, instanta a avut in vedere ca ulterior stabilirii domiciliului copilului alaturi de mama relatiile dintre parti au continuat sa fie tensionate. In acest context,  dar si in conditiile in care  resedinta reclamantului este in Italia, minora a pastrat legaturile cu tatal sau in mod sporadic.
In conditiile in care prin probatoriul administrat in cauza reclamantul a dovedit ca poate pune la dispozitiile fiicei sale un spatiu optim in care sa o gazduiasca, cunoscut de altfel de parata, instanta a incuviintat  tatalui un drept de legaturi personale care sa se deruleze si  la adresa din Piatra Neamt.
De principiu, instanta a retinut ca trebuie gasita modalitatea care sa permita ambilor parinti si copilului sa aiba legaturi firesti cat mai mult timp posibil, avand in vedere ca numai astfel pot veghea la cresterea si educarea copilului. Parintele caruia nu i s-a incredintat copilul nu poate fi exclus de la exercitiul drepturilor parintesti,  orice alta interpretare ducand la concluzia ca acesta ar fi tratat ca un parinte decazut din drepturile parintesti, ceea ce ar fi gresit atata timp cat impotriva sa nu s-a dat o hotarare judecatoreasca prin care sa se fi pronuntat decaderea din aceste drepturi.
Pe de alta parte derularea legaturilor personale cu minorii  trebuie sa se faca in conditii care sa nu ii influenteze negativ si sa nu le puna in primejdie cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala.
In conditiile date instanta a stabilit urmatorul program de legaturi personale al tatalui cu fiica sa: cu luarea la domiciliul reclamantului din Piatra Neamt, astfel: in al doilea sfarsit de saptamana din fiecare luna, de vineri ora 16,00 pana duminica ora 18,00, cu preluarea copilului de la locuinta mamei si aducerea la aceeasi adresa;  in vacanta de vara, o saptamana, incepand cu data de 20 august, cu preluarea copilului de la locuinta mamei si aducerea la aceeasi adresa; in vacanta de iarna, o saptamana, in anii impari urmand sa includa sarbatorile de Craciun iar in anii pari pe cele de Anul Nou, cu preluarea copilului de la locuinta mamei si aducerea la aceeasi adresa; de Paste, prima zi, in anii impari si a doua zi, in anii pari, in intervalul orar 10,00 - 19,00, cu preluarea copilului de la locuinta mamei si aducerea la aceeasi adresa;  la domiciliul minorei din Bacau, astfel: in a patra saptamana din fiecare luna, marti, intre orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localitatii Bacau; in vacanta de primavara - in zilele de marti si joi, intre orele 10,00 - 19,00,  cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localitatii Bacau;  de ziua de nastere a minorei( 2 ianuarie 2013 ) in anii pari, intre orele 15,00 - 19,00 cu posibilitatea deplasarii copilului pe raza localitatii Bacau; prin purtarea de convorbiri telefonice cu minora, zilnic, intre orele 19,00 - 19,15.
La stabilirea acestui program instanta a avut in vedere varsta minorei, istoricul ingrijirii copilului, legaturile de atasament  ale copilului cu tatal si  faptul ca parintele se afla pe teritoriul altui stat.
Instanta nu a incuviintat preluarea copilului in domiciliul reclamantului  la sfarsit de saptamana, de doua ori, avand in vedere varsta  mica a acestuia si distanta dintre domiciliile parintilor, deplasarea putand deveni astfel impovaratoare pentru minora.  Tatalui i s-a acordat insa posibilitatea ca in a patra saptamana din fiecare luna,  sa viziteze copilul martea, intre orele 15,00 - 17,30, cu posibilitatea deplasarii fiicei sale pe raza localitatii Bacau. Instanta a avut in vedere la stabilirea dreptului de legaturi personale in aceasta modalitate si faptul ca  reclamantul are resedinta pe teritoriul altui stat si nu a probat faptul ca are posibilitatea revenirii in tara saptamanal ( in conditiile in care prin cererea  de chemare in judecata a formulat solicitari de legaturi personale in fiecare saptamana in forme diferite, la domiciliul sau, respectiv al copilului ). De asemenea, instanta nu a incuviintat  ca preluarea minorei sa se faca  direct de la unitatea de invatamant, ci de la domiciliul mamei,  intrucat in interesul copilului este ca cei doi parinti sa comunice cu privire la necesitarile fiicei minore cat timp va locui alaturi tata.
Instanta a incuviintat un  drept de legaturi personale al tatalui in perioada vacantelor pentru o durata mai restransa de cat cea solicitata, avand in vedere ca ambii martori audiati au subliniat faptul ca minora a petrecut perioade scurte doar in prezenta acestui  parinte, fiind necesara astfel o perioada de adaptare treptata a copilului la  situatia nou creata.
Cererea reclamantului vizand agrearea de catre parat a oricarei persoane care ingrijeste minora sau de decizie comuna cu privire la astfel de persoane, cu exceptia cazului in care este in ingrijirea bunicilor, unchilor sau matusilor, a fost  respinsa in considerarea urmatoarelor argumente:
Partile exercita in comun autoritatea parinteasca.
            Exercitiul comun al autoritatii parintesti atunci cand parintii nu convietuiesc se concretizeaza in consultarea acestora in luarea deciziilor importante cu privire la cresterea si educarea copiilor, actele curente privind cresterea si educarea acestora fiind indeplinite de parintele la care copiii locuiesc. In cazul exercitarii in comun a autoritatii parintesti acestia nu trebuie sa inteleaga ca vor trebui sa se ocupe amandoi zi de zi de copil. In aceste conditii, modalitatea efectiva in care parintele supravegheaza copilul zi de zi, prin actele concrete pe care le indeplineste si pentru care isi asuma responsabilitatea, nu poate fi cenzurata de cealalta parte.  Ceea ce s-ar putea analiza este masura in care modalitatea de exercitare a drepturilor si indatoririlor parintesti de catre parinte ar fi eventual influentata de o terta persoana, putandu-se dispune dupa caz modificarea masurilor privind copilul,o astfel de solicitare nefiind insa formulata in cauza.
           Deopotriva, solicitarile legate de accesul reclamantului la  informatii si documente privind copilul, din sfera medicala, scolara sau din orice alte domenii nu pot  crea in sarcina celuilalt parinte obligatii suplimentare atata timp cat tatal are in mod obiectiv posibilitatea ca prin mijloace proprii sa se informeze asupra situatiei copilului direct la institutiile scolare / medicale vizate. De altfel, cu inscrisurile depuse la dosar reclamantul a dovedit faptul ca a si initiat astfel de  demersuri.
          In consecinta, fata de motivele anterior invocate cererea reclamantului a fost admisa in parte, conform celor aratate in cele ce au precedat.
In baza art 453 cod proc civ au fost compensate cheltuielile de judecata in conditiile in care pretentiile fiecarei parti au fost admise  in parte”.
Impotriva acestei solutii au formulat apel ambele parti care au criticat hotarirea ca fiind  nelegala si netemeinica din urmatoarele motive:
1. Apelul reclamantului P.C.D.
Desi atat dispozitiile codului civil cat si dispozitiile Legii nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, acorda drepturi neingradite pentru parintele separate de copil, totusi drepturile apelntului  au fost ingradite atat prin sentinta civila apelata cat si dupa emiterea acesteia, de catre mama.
Arata apelantul ca a locuit impreuna cu pirita zi de zi, pana cand fetita a implimit varsta de l an si 9 luni. In aceasta perioada s-a ocupat personal si in mod direct de toate necesitatile minorei(dintr-o eroare de redactare s-a mentionat 1 an si 3 luni), programul solicitat prin actiunea formulata are in vedere tocmai interesul superior al copilului, acesta cuprizand in detaliu aspectele ce pot determina si ajuta la cresterea, sanatatea, educarea si pregatirea minorei.
Instanta de fond a ingradit dreptul sau de a avea legaturi personale cu minora, motivat de faptul case  afla pe teritoriul altui stat, argument neintemeiat din moment ce a adus la cunostinta instantei ca lucreaza perioade de timp pe teritoriul Italiei in functie de contractele pe care le obtine. Programul a fost respins fara temei de catre instanta, fara respectarea dreptul copilului la viata privata cu familia.
Instanta nu a incuviintat preluarea copilului in domiciliul reclamantului la sfarsit de saptamana, de doua ori, avand in vedere varsta mica a acestuia si distanta dintre domiciliile parintilor, deplasarea putand deveni astfel impovaratoare pentru minora. A.A.M., in luna ianuarie va implini varsta de 4 ani ,iar distanta dintre domiciliile parintilor este de aprox. 60 de km, ce se pot parcurge in maximul 1 ora si un sfert. Distanta nu este mare avand in vedere ca fetita inca de la nastere a circulat cu mijloace de transport in comun sau cu autoturismul personal atat cu ambii parinti cat si cu fiecare in parte.
Instanta a avut in vedere la stabilirea dreptului de legaturi personale in aceasta modalitate si faptul ca reclamantul are resedinta pe teritoriul altui stat si nu a probat faptul ca are posibilitatea revenirii in tara saptamanal (in conditiile in care prin cererea de chemare in judecata a formulat solicitari de legaturi personale in fiecare saptamana in forme diferite, la domiciliul sau ,respectiv al copilului) "
De asemenea instanta nu a incuviintat ca preluarea minorei sa se faca direct de la unitatea de invatatmant, ci de la domiciliul mamei, intrucat in interesul copilului este ca cei doi parinti sa comunice cu privire la necesitatile fiicei minore cat timp va locui alaturi de tata .
Cererea cu privire la faptul ca, fetita sa fie luata de la institutia de invatamant am facut-o motivat de urmatoarele aspecte.
Martora P.E.S. (fi. 53 dos. fond), a adus la cunostinta instantei, comportamentul mamei in prezenza copilului.
  Instanta a incuviintat un drept de legaturi personale al tatalui in perioada vacantelor pentru o durata mai restransa de cat cea solicitata, avand in vedere ca ambii martori audiati au subliniat faptul ca minora a petrecut perioade scurte doar in prezenta acestui parinte, fiind necesara astfel o perioada de adaptare treptata a copilului la situatia nou creata .
Partile exercita in comun autoritatea parinteasca. Exercitiul comun al autoritatii parintesti atunci cand parintii nu convietuiesc se concretizeaza in consultarea acestora in luarea deciziilor importante cu privire la cresterea si educarea copiilor, („actele curente privind cresterea si educarea acestora fiind indeplinite de parintele la care copii locuiesc). In cazul exercitarii in comun a autoritatii parintesti acestia nu trebuie sa inteleaga ca vor trebui sa se ocupe amandoi zi de zi de copil. In aceste conditii modalitatea efectiva in care parintele supravegheaza copilul zi de zi,prin actele concrete pe care le indeplineste si pentru care isi asuma responsabilitatea,nu poate fi cenzurata de cealalta parte.
Arata apelantul ca a solicitat un program clar, motivat de atitudinea mamei inainte si dupa emiterea sentintei civile de catre Judecatoria Bacau.
Considera ca mama nu poate abuza emotional de increderea pe care i-o acorda copilul in functie de dorintele ei, punand in pericol sanatatea psihica a copilului.
Indubitabil afirm faptul ca relatia dintre apelant  si mama  este una tensionata, aceasta ar dori ca acesta sa faca parte din viata minorei doar din punct de vedere financiar si nu sa am o relatie efectiva, sa o sprijin in toate demersurile privind cresterea, dezvoltarea si educarea minorei.
Prin declaratia de apel s-a solicitat adminstrarea probei cu marori si inscrisuri.
2.Apelul paratei B.L.
Actiunea pendinte, admisa in parte de catre instanta, dar in totala contradictie cu interesul minorei a carei sanatate este pusa in pericol la domiciliul reclamantului din Piatra Neamt. In privinta derularii legaturilor personale prin gazduirea minorei Ia domiciliul tatalui din Piatra Neamt, considera ca este inoportuna aceasta solicitare intrucat:
-locuinta reclamantului din Piatra Neamt este compusa din doua camere, intr-una sunt depozitate bunurile mobile ale proprietarului, neavand acces la aceste bunuri decat comodantul;
-disponibilul de locuit se rezuma la o singura camera in care ar urma sa doarma reclamantul impreuna cu minora, lucru care nu este in concordanta cu moralitatea dar si cu dezvoltarea personala a unei fetite in varsta de 3 ani si 5 luni;
-cand proprietarul revine in tara nu detine un alt imobil in care ar putea locui prezumandu-se ca foloseste camera in care sunt depozitate bunurile sale, in acest context este greu de imaginat cum o minora poate folosi in comun baia cu doi barbati, existand riscul unei expuneri accidentale a nuditatii acestora cu repercursiuni asupra starii emotionale a copilului, care poate fi marcata pe viata;
-imobilul este debransat de la energie termica si gaz, hrana urmand a fi preparata la o plita electrica, iar igienizarea corporala efectuandu-se cu apa rece (in toate anotimpurile);
-minora nu a locuit singura nicio noapte doar cu reclamantul, existand riscul ca minora sa nu se poata acomoda fara prezenta mamei;
-reclamantul nu stie sa gateasca, sa spele un copil, astfel incat, nevoile primare ale minorei nu pot fi oferite exclusiv de acesta;
-inainte de promovarea actiunii reclamantul lua minora dimineata si o aducea seara spunand ca nu a vrut sa manance decat „o banana", ori, acest fapt demonstreaza ca nu este capabil sa asigure necesarul si diversitatea de hrana pentru copil, punand in pericol sanatatea acesteia;
-din declaratia martorei propusa de reclamant rezulta ca acesta a revenit in tara doar de 2 ori de la divortul partilor, ori in aceste conditii reclamantul nu justifica uri interes actual pentru programul de vizita pretins;
-de fiecare data cand reclamantul lua minora la plimbare aceasta se manifesta tulburator in sensul ca plangea dupa mama;
In cursul anului, tatalui nu-i este ingradit dreptul de a-si vedea copilul o luna de zile consecutiv, atunci, mama de ce ar trebui sa suporte o despartire de fiica sa timp de 20-30 zile?
-la sfarsitul anului 2010 reclamantul a avut o tentativa de suicid, el afirmand persoanelor cunoscute ca se va sinucide, iar de la dl.A.F., proprietarul apartamentului unde locuieste cand vine in tara, am aflat ca statea toata ziua in casa pe intuneric. Cand a pus in practica tentativa de suicid a venit un elicopter Smurd si politia din Gressan si Carabinieri din Valle Dagoste, iar dupa ce a fost externat din spital a fost tratat mult timp de medicul lui de familie.
Apelurile sunt legal timbrate .
Prin declaratia de apel s-a solicitat adminstrarea probei cu martori, inscrisuri si expertiza.
In drept au fost  invocate prev. art 466 si urm.c. pr. civ.
Atit reclamantul cit si parata au formulat intimpinare la apelul depus de fiecare din parti prin care au exprimat aceeasi pozitie contradictorie.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului , tribunalul constata  cele ce urmeaza :
• Apelul declarat de parata .
Este de observat ca apelanta- parata nu este de acord cu luarea minorei de la domiciliul sau si ca invoca diferite motive , care nu au fost dovedite in cauza.Principala motivatie a acesteia este reprezerntata de asa zisa boala psihica a reclamantului care ar determina o imposibilitate a acestuia de a se ingriji corespunzator de minora la domiciliul sau .Aceasta situatie nu a fost dovedita in cauza,in prezent  boala  de care a suferit acum 7 ani reclamantul nu mai este de actualitate, acesta fiind vindecat , astfel cum rezulta din actele medicale depuse la dosar.In ce proveste locuinta reclamantului, nu s-a dovedit in cauza ca acesta nu are unde locui atunci cind revine in tara din strainatate iar conditiile in care acesta locuieste au fost evidentiate in probatoriul administrat la fond.In cauza nu s-a dovedit de asemenea,nici  incapacitatea subiectiva a reclamantului de a se ocupa de copil,cele afirmate de apelanta in legatura cu instabilitatea emotionala a reclamantului inscriindu-se in cadrul umor neintelegeri de substanta existente intre fostii soti,astfel ca nu vor fi luate in considerare. In acelasi cadru se inscriu si alegatiile acesteia, vadit nefondate in ce priveste comportamentul reclamantului fata de minora si presupunerile in legatura cu ce s-ar putea intimpla minorei(f. 9 motive)datorita problemelor din copilarie ale reclamantului. Aceste sustineri sunt expresia nemultumirii constante a paratei si nu au un fundament real, nefiind dovedite in cauza.Pe de alta parte aceste discreditari ale reclamantului pot fi interpretate si in sensul opunerii totale ca minora sa aiba legaturi personale cu reclamantul ,or,pe linga sanctiunile expres prevazute de art. 20 din Legea 272 /2004 este de observat ca  disponibilitatea unui parinte de a permite celuilalt de a avea legaturi cu minorul este un criteriu expres prevazut de lege (art. 21 din Legea 272/2004) in evaluarea interesului superior al minorului atunci cind se stabileste locuinta acestuia la unul din parinti.
In consecinta , nefiind dovedit in cauza ca interesul superior al minorei ar fi prejudiciat in cazul in care legaturile personale cu aceasta se exercita la domiciliul reclamantului, apelul urmeaza a fi respins ca nefondat.
2.Apelul reclamantului.
Instanta de apel considera ca in mod corect a apreciat prima instanta in legatura cu circumstantele specifice ale acestei cauze si a pronuntat o solutie de admitere in parte a actiunii.A apreciat ca, datorita virstei si distantei dintre localitati , programul de vizita astfel cum a fost solicitat  in actiunea principala este impovarator pentru minora si a dispus exercitarea unui drept de vizita raportat la aceste criterii, nuantind programul de vizita solicitat de reclamant .
Sub un prim aspect, este de observat ca reclamantul locuieste in strainatate si ca posibiliatea de a lua minora la domiciulul sau se exercita doar in momentul in care se intorce in tara . Asa fiind, nu se poate considera ca impovarator ca intr- o perioada limitata programul de vizita sa fie exercitat  astfel cum s-a solicitat in actiunea principala  .Sub al doilea aspect tribunalul constata ca minora a locuit impreuna cu parintii pina la despartirea in fapt , ca este obisnuita cu calatoriile, dealtfel  distanta dintre Piatra Neamt si Bacau nu este o distanta excesiv de mare, putind fi suportata in bune conditii de un astfel de copil.
Tribunalul urmeaza sa mentina solutia primei instante de preluare a minorei de la domiciliul mamei si de aducere la domiciliul acesteia , solutie judicioasa , raportat la neintelegerile existente intre parti dar si la interesul minorei, care urmeaza a avea acelasi program si aceleasi obiceiuri in ce priveste institutiile de invatamint pe care le frecveanteza sau urmeaza sa le frecventeze. In ce priveste petrecerea zilei de nastere a minorei dat fiind programul de vizita , urmeaza  ca fiecare din parinti sa petreaca ,pe rind  aceasta zi impreuna cu copilul.
Instanta de apel urmeaza in consecinta sa admita cererea de legaturi personale astfel cum a fost solicitata, mai putin cererea de preluare a minorei de la gradinita in zilele de marti si joi intre orele 15 si 17:30 in saptaminile  in care petrece weekendurile cu mama sa intrucit aceasta ar perturba programul zilnic al acesteia or interesul superior al minorei presupune ca aceasta sa parcurga acelasi program repetitiv tocmai in ideea de a se obisnui si de a reactiona corespunzator la  ritmul zilnic si ulterior  la programul de invatare.Celelalte drepturi astfel cum au fost solicitate a se recunoaste in actiunea principala sunt drepturi prevazute de lege si decurg din exercitarea in comun a autoritatii parintesti si nu reprezinta deci drepturi asupra carora instanta sa dispuna.
Fata de cele de mai sus urmeaza ca instanta sa admita apelul reclamantului si sa dispuna in consecinta.
 Cazind in pretentii, intimata-parata  va fi obligata la cheltuieli de judecata catre apelant in conformitate cu prev. art. 453 c. pr. civ.