Situatia legala a copilului. Stabilirea numelui copilului din casatorie, ai carui parinti nu au un nume de familie comun.

SPETA NR. 3
Situatia legala a copilului. Stabilirea numelui copilului din casatorie, ai carui parinti nu au un nume de familie comun.


Copilul nascut in timpul procesului de divort are statutul unui copil din casatorie, asa incat in privinta numelui ce trebuie sa il poarte sunt aplicabile dispozitiile art. 62 din Codul familiei si nu dispozitiile art. 64 Cod familiei, care se aplica in situatia stabilirii numelui unui copil din afara casatoriei . Daca parintii minorului nu au avut un nume de familie comun, potrivit dispozitiilor art. 62 al. 2 Cod familie, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. In acest caz numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara odata cu nasterea copilului, la serviciul de stare civila. In lipsa unei asemenea invoieli, autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotari, ascultand pe parinti, daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.


Sectia civila-Decizia civila nr. 43/A/01 februarie 2007, irevocabila prin nerecurare.

Prin sentinta civila nr. 7249/2006 pronuntata de Judecatoria Petrosani s-a admis actiunea introdusa de reclamantul S.M. impotriva paratei G.M. si s-a incuviintat ca minorul G.C.F. sa poarte in viitor numele reclamantului.
In considerentele sentintei s-a retinut s-a retinut ca partile au fost casatorite si din relatiile lor s-a nascut minorul G.C.F. la data de 15 martie 2005, al carui tata este reclamantul; ca in conformitate cu dispozitiile art. 64 al. 2 din Codul familiei, instanta poate incuviinta ca minorul sa poarte numele parintelui fata de care i-a fost ulterior stabilita filiatia, respectiv numele reclamantului.
Impotriva sentintei a declarat apel parata GM, solicitand a se respinge actiunea.
In motivarea apelului s-a sustinut ca dispozitiile art. 64 alin. 2 din Codul familiei nu sunt incidente in cauza, intrucat minorul este nascut in timpul casatoriei si are statutul unui copil a carui filiatie a fost stabilita in afara casatoriei; ca partile s-au inteles ca minorul sa poarte numele mamei, aspect ce rezulta din declaratia scrisa a reclamantului, astfel ca in cauza se aplica dispozitiile art. 62 al. 2 Cod familiei.
Apelul paratei s-a considerat fondat pentru urmatoarele considerente:
Minorul partilor, GCF, s.a nascut la data de 15 martie 2005 si are statutul unui copil din casatorie, fiind irelevant sub aspectul numelui minorului faptul ca parintii lui au divortat la 10 martie 2005 (data pronuntarii sentintei de catre prima instanta).
Dat fiind ca acesta este conceput si nascut in timpul casatoriei (sentinta de divort nefiind definitiva la data nasterii lui) in privinta numelui pe care el trebuie sa il poarte sunt aplicabile dispozitiile art. 62 al. 2 din Codul familiei.
Astfel, cum fostii soti si respectiv parintii minorului nu au avut un nume de familie comun in timpul casatoriei, potrivit disp. art. 62 al. 2 din Codul familiei, copilul lor putea lua numele de familie al unuia din parinti sau numele lor reunite, aspect ce se stabileste prin invoiala parintilor si declaratia data la starea civila.
In lipsa unei invoieli, textul de lege precizeaza ca numele va fi decis de autoritatea tutelara.
In speta, intre soti a existat invoiala ca minorul lor sa poarte numele de familie al mamei, existand la dosar declaratia data in acest sens de reclamant la starea civila.
Prin urmare, reclamantul ca tata al minorului care a consimtit odata la stabilirea numelui de familie al acestuia, nu mai are nici un temei legal ca ulterior sa solicite schimbarea numelui minorului.
Temeiul juridic retinut de prima instanta pentru admiterea actiunii este strain cauzei, art. 64 al. 2 Cod familie aplicandu-se doar in situatia stabilirii numelui unui copil din afara casatoriei, ceea ce nu este cazul minorului G.C.F.
Asa fiind, s-a admis ca fondat apelul paratei si s-a schimbat sentinta in sensul respingerii actiunii.