Litigiu de asigurari sociale. Contestarea deciziei de respingere a cererii privind acordarea pensiei de serviciu in baza Legii nr.303/2004. Decizie de debit emisa de Casa de Pensii pentru recuperarea diferentelor de pensie.

Litigiu de asigurari sociale. Contestarea deciziei de respingere a cererii privind acordarea pensiei de serviciu in baza Legii nr.303/2004. Decizie de debit emisa de Casa de Pensii pentru recuperarea diferentelor de pensie.

Din cuprinsul articolului 82 alin.5 din Legea nr. 303/2004, rezulta cu claritate ca legiuitorul a inteles sa recunoasca beneficiul pensiei de serviciu, in conditiile respective si in favoarea celor care au lucrat ca magistrati, dar care la data pensionarii au sau au avut o alta ocupatie, insa doar cu conditia indeplinirii cerintelor de vechime prevazute de alin.1 si 3 (minim 25 de ani numai in functia de judecator sau procuror).

Tribunalul Hunedoara Sectia conflicte de munca si asigurari sociale – Sentinta nr. 334/LM/22 februarie 2011.

Prin actiune, reclamantul G.N. a chemat in judecata pe parata CJP Hunedoara, solicitand sa fie anulate decizia nr. 69651 din 15.04.2010 si decizia nr. 69651 din 29.04.2010, prin care a fost respinsa cererea de acordare a pensiei de serviciu si i–a fost stabilita o pensie de asigurari sociale incepand cu data de 01.03.2006, fiind dispusa recuperarea debitului rezultat din diferentele de pensie.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca  a beneficiat de pensie  de serviciu  in temeiul Legii nr.303/2004, incepand cu data de 01.10.2005.
Prin decizia nr.69651/15.04.2010 parata i-a respins cererea cu motivarea ca nu indeplineste conditiile stabilite prin art.82 alin.3 si alin.5 din Legea nr.303/2004, iar prin decizia nr.69651/29.04.2010 i–a fost imputat acestuia debitul de 102.369 lei pe perioada 01.05.2007 - 01.06.2010. S-a  sustinut ca afirmatiile paratei sunt nelegale, intrucat beneficiaza de pensie de serviciu si judecatorii sau procurorii pensionati anterior intrarii in vigoare a Legii nr.303/2004 si ca in baza art.86 alin.1 din lege, astfel cum au fost modificate prin OUG nr.100/2007, se socoteste vechime in magistratura si perioada de 11 ani si 02 luni in care a profesat ca  notar.
Parata a solicitat respingerea actiunii, sustinand ca decizia este legala si temeinica, nefiind indeplinite in cazul reclamantului cerintele stabilite de art.82 alin.5 si 6 din Legea nr.303/2004, acesta neindeplinind conditia vechimii de 25 ani in functie de judecator sau procuror, iar la data formularii cererii nu a avut calitatea de judecator.
S-a mai precizat ca pretentiile privind emiterea unei noi decizii de pensionare care sa aiba in vedere prevederile art.82 alin.3 din Legea nr.303/2004, referitoare la acordarea pensiei speciale cu micsorarea de 1% pe fiecare an de vechime integrala in magistratura sunt premature, cata vreme petentul nu a depus cerere la parata pentru acordarea pensiei de serviciu potrivit reglementarilor invocate.
Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin decizia nr.69651/29.11.1996 reclamantului i s-a stabilit, in temeiul Legii nr.3/1977, pensia pentru limita de varsta incepand cu data de 01.12.1996. La data de 20.02.2006 reclamantul a solicitat CJP Hunedoara, acordarea pensiei de serviciu pentru activitatea in magistratura in temeiul Legii nr.303/2004, la care anexeaza adeverinta prin care se confirma ca acesta indeplineste conditiile prevazute de art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004 pentru acordarea pensiei de serviciu, lucrand ca judecator 20 ani, 2 luni si 15 zile,  iar ca notar 11 ani si 2 luni.
In urma verificarii actelor depuse, parata a emis decizia nr. 69651/15.04.2010 prin care a respins cererea reclamantului, cu motivarea ca acesta nu poate beneficia de pensie de serviciu, deoarece, la data solicitarii pensiei nu avea calitatea de judecator si nici nu a realizat 25 ani numai in functie de judecator sau procuror conform art. 82 alin. 5 si 6 din Legea 303/2004, iar prin decizia nr.68651/29.04.2010 a dispus recuperarea  de la acesta a debitului constand in diferente de pensie achitate in perioada 01.05.2007 - 01.06.2010.
Conform mentiunilor din carnetul de munca, reclamantul a lucrat ca judecator in perioada 16.07.1965 – 01.10.1985, iar activitatea de judecator a incetat  in urma transferului la notariatul de stat local la data  01.10.1985, reclamantul profesand ca notar pana la data pensionarii, respectiv 01.12.1996.
Prin adeverinta tip nr.285/6.V.2008 pentru stabilirea pensiei de serviciu a persoanelor care la data pensionarii nu au functia de judecator sau procuror conform Legii nr.303/2004, se precizeaza ca reclamantul a avut o vechime de 20 ani,  2 luni, 15 zile ca judecator si 11 ani si 2 luni ca notar, precum si venitul brut realizat de un judecator/procuror .
Articolul 86 alin.1 din Legea nr.303/2004, astfel cum a fost modificata si completata de OUG nr.100/2007 invocata de reclamant, asimileaza intr-adevar, vechimii in magistratura perioada in care judecatorul, a indeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, magistrat asistent, auditor de justitie, judecator financiar, judecator financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector si consilier in sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridica prevazut de art. 87 alin.1 precum si perioada in care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic in invatamantul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic. Insa acest text nu se aplica in speta, avand in vedere ca acest text, in forma citata s-a aplicat doar din 2007, iar pensia de serviciu al reclamantului a fost stabilita anterior prin decizia din 2.07.2006.
Pe de alta parte, reclamantul la data pensionarii fiind notar, aplicabile sunt disp.art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004, fata de care deciziile emise de parata si atacate in prezenta cauza  sunt legale, pentru urmatoarele considerente:
Art.82 alin.2, 3 si 4 din Legea nr.303/2004 in forma existenta la data de 20.02.2006, stabileste conditiile in care judecatorii sau procurorii pot beneficia de pensie de serviciu. Aliniatul 2 si 3 ii vizeaza pe cei cu o vechime de 25 de ani sau mai mare in functia de magistrat si care se pot pensiona la cerere la implinirea varstei de 60 de ani. Aliniatul 4 ii vizeaza pe magistratii care au realizat o  vechime in magistratura intre 20 si 25 de ani.
Din cuprinsul articolului 82 alin.5 rezulta cu claritate ca legiuitorul a inteles sa recunoasca beneficiul pensiei de serviciu, in conditiile respective, si in favoarea celor care au lucrat ca magistrati dar care la data pensionarii au sau au avut o alta ocupatie, insa doar cu conditia indeplinirii cerintelor de vechime prevazute de alin.1 si 3 (minim 25 de ani) numai in functia de judecator sau procuror. Or, aceasta conditie nu este indeplinita in cazul reclamantului, care a detinut functia de judecator doar pe o perioada de 20 de ani si 2 luni.
Alineatele 2 – 4 ale art.82 din Legea nr.303/2004 nu sunt incidente reclamantului, acestea vizand exclusiv ipoteza persoanelor care detin calitatea de judecator sau procuror in momentul pensionarii.
Chiar daca perioada in care reclamantul a fost notar este asimilata vechimii in magistratura potrivit art.86 din Legea nr.303/2004, acesta nu este aplicabil in speta, in raport cu conditia imperativa prev. de art.82 alin.5, care cere o vechime efectiva, in magistratura (numai ca judecator sau procuror) de 25 de ani.  
                     In consecinta, in mod corect a apreciat parata ca prin decizia nr.6951/15.04.2010 reclamantul nu indeplineste conditiile legale pentru a beneficia de pensie de serviciu si totodata, in temeiul art.187 alin.4 din Legea nr.19/2000 a procedat la recuperarea sumelor achitate necuvenit in perioada 1.05.2007 – 1.06.2010 prin instituirea debitului prin decizia nr.69651 din 29.04.2010.
In ceea ce priveste cererea reclamantului pentru obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de pensionare cu aplicarea art.82 alin.3 din Legea nr.303/2004 se apreciaza ca neintemeiata. Astfel cum s-a aratat in cele precedente, acest temei poate fi avut in vedere doar in privinta persoanelor care detin calitatea de judecator sau procuror in momentul pensionarii, neputand fi extinsa si la alte situatii. Pe de alta parte, reclamantul nu a formulat o atare cerere la CJP in conditiile HG nr.1275/2005 pentru a putea fi analizata de aceasta institutie, situatie in care, aceasta cerere apare prematur formulata.