Recurs. Cazul de casare prevazut de art.3859 pct.10 din Codul de procedura penala.

Prin Sentinta penala nr. 108 din 27.02.2007, pronuntata de Judecatoria Adjud in dosarul penal nr.545/173/2006, inculpatul G.V. a fost condamnat pentru savarsirea a doua infractiuni de denuntare calomnioasa, prevazute de art.259 alin.1 Cod penal, la cate 6 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art.33 lit.a si art.34 lit.b Cod penal si s-a stabilit ca inculpatul sa execute pedeapsa de 6 luni inchisoare, sporita pana la 8 luni inchisoare.
S-a dispus, in baza art.81 si art.82 Cod penal, suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de doi ani si opt luni.
Pe latura civila, inculpatul a fost obligat, in baza art.998 - 999 Cod civil, la plata a cate 15.000 lei, daune morale catre partile vatamate B.M.M. si B.T.
In consecinta, inculpatul a fost obligat in baza art.191 alin.1 Cod procedura penala si la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in baza probelor administrate in cauza, ca inculpatul, in calitate de administrator al unei societati comerciale, a formulat, la data de 19.10.2005, plangere penala impotriva partilor vatamate B.M.M si B.T, invinuindu-le in mod mincinos de savarsirea infractiunilor prevazute de art.288, art.242 si art.291 din Codul penal.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, inculpatul G. V sustinand ca hotararea primei instante este nelegala si netemeinica deoarece:
- actul de sesizare al instantei este lovit de nulitate, fiind intocmit de un procuror incompatibil;
- prima instanta i-a incalcat dreptul la aparare intrucat, schimband incadrarea juridica data faptelor, nu i-a acordat termen pentru a-si pregati apararea;
 - nu a fost dovedita intentia sa de a impiedica infaptuirea justitiei;
- partilor vatamate nu li s-a cauzat vreun prejudiciu moral, motiv pentru care a solicitat achitarea sa in baza art.11 pct.2 lit.a si art.10 lit. d Cod procedura penala.
In subsidiar, inculpatul a solicitat instantei sa se constate ca faptei ii lipseste gradul de pericol social al unei infractiuni si sa dispuna achitarea sa in baza art.11 pct.2 lit.a si art.10 lit.b1 Cod procedura penala.
Prin Decizia penala nr.212/30.05.2007, Tribunalul Vrancea a admis apelul declarat de inculpatul G.V. si a desfiintat sentinta apelata in ce priveste cuantumul daunelor morale acordate partilor vatamate, pe care le-a redus de la cate 15.000 lei la cate 5000 lei.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut, in esenta, ca prima instanta a stabilit in mod corect situatia de fapt si vinovatia inculpatului.
De asemenea, instanta de apel a apreciat ca prima instanta a dat o corecta incadrare juridica faptelor savarsite de inculpat, iar pedepsele aplicate acestuia au fost judicios individualizate, fiind respectate criteriile prevazute de art.72 din Codul penal.
S-a retinut insa ca hotararea instantei de fond este netemeinica in ceea ce priveste latura civila a cauzei, deoarece cuantumul daunelor morale acordate partilor civile este exagerat.
Impotriva celor doua hotarari a declarat recurs inculpatul G. V, care nu si-a motivat in scris recursul, astfel cum prevad dispozitiile art.38510 Cod procedura penala si nu s-a prezentat in instanta pentru sustinerea caii de atac exercitate.
Examinand din oficiu hotararea instantei de apel, in limitele prevazute de art.3859 alin.3 Cod procedura penala, Curtea a constatat ca aceasta este nelegala, pentru urmatoarele considerente:
Conform prevederilor art. 378 alin.11 din Codul de procedura penala, cu ocazia judecarii apelului, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse in Partea speciala, titlul II, capitolul II, atunci cand nu a fost ascultat la instanta de fond, precum si atunci cand instanta de fond nu a pronuntat impotriva inculpatului o hotarare de condamnare.
Aceasta noua dispozitie legala, introdusa cu prilejul modificarii Codului de procedura penala prin Legea nr.356/2006, constituie o transpunere in dreptul intern a principiului prevazut de art.6 teza I din Conventia europeana a drepturilor omului, privind dreptul la un proces echitabil.
Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauzele "Constantinescu impotriva Romaniei" si "Mircea impotriva Romaniei") a statuat in mod constant ca este contrara cerintelor unui proces echitabil condamnarea unei persoane, fara ca ea sa fi avut posibilitatea sa fie audiata personal de catre instanta.
In speta, inculpatul G.V. nu s-a prezentat pentru a fi audiat in cursul judecatii in prima instanta.
Inculpatul a fost insa prezent in apel, la termenul de judecata din data de 21.05.2007, cand au avut loc dezbaterile, fara ca instanta de apel sa procedeze la ascultarea acestuia, astfel cum prevede textul de lege mai sus-enuntat.
Ascultarea inculpatului de catre instanta de apel se impunea nu doar ca o obligatie formala, ci era absolut necesara pentru a clarifica imprejurarile in care au fost savarsite faptele deduse judecatii, fapte privitor la care inculpatul nu si-a recunoscut vinovatia.
Fata de aceste considerente, vazand si dispozitiile art.38515 pct.2 lit.c, cu referire la art.3859 alin.1 pct. 10 Cod procedura penala - caz de casare care a fost luat in considerare din oficiu - Curtea de Apel Galati a admis recursul declarat de inculpatul G. V, a casat Decizia penala nr.212/30.05.2007 a Tribunalului Vrancea si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
Instanta de rejudecare se va conforma dispozitiilor art.378 alin.11 din Codul de procedura penala, privind obligativitatea ascultarii inculpatului si - in baza probelor administrate precum si a altor probe pe care le va considera utile - va lamuri cauza sub toate aspectele de fapt si de drept.