OUG 59/2011

Ordonanta 59/2011 instituie cu cadru juridic nou in ceea ce priveste metodologia  de calcul a pensiilor prevazute la art.1 lit.c) - h) din Legea 119/2010. Aceste prevederi sunt aplicabile pensiilor ce au fost supuse recalcularii conform Legii 119/2010. Prin emiterea deciziei de revizuire a pensiei nu s-a atingere dreptului la pensie  ca drept de proprietate.

                                    Decizia civila nr.1335/12.06.2012 a Curtii de Apel Galati

Prin sentinta civila nr. _ Tribunalul a respins ca nefondata contestatia formulata de reclamanta AB in contradictoriu  cu CJP.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea formulata, reclamanta AB a formulat contestatie impotriva Deciziei de revizuire a pensiei nr. emisa de CJP, solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna:
- anularea deciziei de revizuire a pensiei;
- stabilirea faptului ca are dreptul la pensia de serviciu ce i-a fost acordata prin decizia nr. emisa de CJP;
- acordarea diferentei dintre pensia de serviciu si cea aflata in plata;
- actualizarea sumelor restante cu indicele de inflatie, pana la data achitarii efective a acestora.
In motivarea cererii reclamanta a aratat, in esenta, urmatoarele:
1. A indeplinit functia de grefier in cadrul Tribunalului pensionandu-se in anul 1997. Urmare aparitiei Legii nr. 567/2004 i s-a stabilit dreptul la primirea unei pensii de serviciu.
In urma intrarii in vigoare a Legii nr. 119/2010 pensia i-a fost recalculata, stabilindu-se dreptul la acordarea unei pensii de asigurari sociale intr-un cuantum mai mic decat cel stabilit anterior cu titlu de pensie de serviciu.
A formulat contestatie impotriva deciziei de recalculare a pensiei, insa cererea i-a fost respinsa in prima instanta, dosarul aflandu-se in prezent in faza de solutionare a recursului.
2. Ca urmare a aparitiei OUG nr. 59/2011 i s-a revizuit pensia recalculata potrivit Legii nr. 119/2010, insa cuantumul pensiei revizuite este identic cu cel stabilit anterior in urma aplicarii recalcularii.
In continuarea motivarii contestatoarea a invederat ca decizia de revizuire este nelegala si a invocat, in esenta, urmatoarele motive, expunandu-se pentru fiecare motiv argumente detaliate:
1) Revizuirea s-a efectuat in baza unui act normativ care cuprinde reglementari identice cu prevederile anterioare care au condus la recalcularea pensiei.
2) Emiterea deciziei de revizuire este contrara scopului pentru care se motiveaza ca a fost elaborata OUG nr. 59/2001.
3) Prin emiterea deciziei de revizuire s-a adus atingere dreptului la pensie ca drept de proprietate.
4) S-a incalcat principiul neretroactivitatii legilor privitoare la pensii.
5) Nu a existat situatia exceptionala de care s-a prevalat Guvernul pentru emiterea ordonantei de urgenta.
6) Nu s-au respectat procedurile necesare pentru adoptarea unor masuri exceptionale.
7) Judecatorul are rolul de a aplica in mod direct legislatia Uniunii Europene sau tratatele privind drepturi fundamentale, integrate in legislatia nationala.
Intimata CJP a formulat intampinare solicitand respingerea ca nefondata a contestatiei.
In esenta, a aratat ca decizia contestata in cadrul prezentului dosar a fost emisa ca urmare a aplicarii OUG nr. 59/2011 si ca toate criticile contestatoarei privind compatibilitatea legislatiei nationale cu norme cuprinse in acte cu caracter international sunt irelevante in dosarul de fata
Analizand contestatia de fata Tribunalul a retinut urmatoarele:
Reclamanta a investit instanta cu o contestatie formulata impotriva unei decizii de revizuire a pensiei emisa de CJP in aplicarea OUG nr. 59/2011, solicitand anularea acestei decizii de revizuire, precum si adoptarea unor masuri subsecvente, ca efect al anularii deciziei de revizuire.
Prin urmare, capatul principal al actiunii il constituie anularea deciziei de revizuire a pensiei, celelalte masuri solicitate a fi dispuse avand caracter accesoriu, solutia asupra acestora depinzand de solutia privitoare la capatul principal prin care s-a solicitat anularea deciziei de revizuire.
In considerarea celor expuse Tribunalul a analizat cu prioritate capatul principal al actiunii si, in functie de solutionarea acestuia, s-a pronuntat si cu privire la capetele accesorii.
Procedand la examinarea capatului principal prin care s-a solicitat anularea deciziei de revizuire a pensiei, Tribunalul a retinut urmatoarele:
A. Cadrul legal in temeiul careia s-a emis decizia de revizuire contestata in prezentul dosar si scopul urmarit de legiuitor prin emiterea OUG nr. 59/2011.
Decizia de revizuire a pensiei contestata in prezentul dosar a fost emisa de intimata in aplicarea art. 1 alin. 1) din OUG nr. 59/2011, text ce are urmatorul continut:
(1) Pensiile prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, care au facut obiectul recalcularii conform prevederilor aceleiasi legi, se revizuiesc, din oficiu, de catre casele teritoriale de pensii in evidenta carora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Dupa cum se observa, intentia legiuitorului (scopul avut in vedere) a fost sa supuna revizuirii acele pensii (de fapt, cuantumul acestora) in privinta carora a produs efecte juridice Legea nr. 119/2010, in sensul ca au fost recalculate, iar noul cuantum s-a stabilit pe baza principiului contributivitatii.
Aceasta intentie este lipsita de orice echivoc, legiuitorul folosind sintagma "pensiile prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 _, care au facut obiectul recalcularii", adica in privinta carora s-a produs efectul Legii nr. 119/2010.
Aceasta intentie rezulta si din utilizarea termenului "revizuire" care are semnificatia de a revedea, a reexamina, a cerceta din nou cu scopul de a verifica exactitatea si a corecta eventualele lipsuri.
Deci, dupa cum se observa, legiuitorul nu a inteles sa utilizeze termenul de "recalculare" sau alt termen din care s-ar putea deduce intentia legiuitorului de a institui un algoritm nou sau diferit fata de Legea nr. 119/2010 de determinare a cuantumului pensiilor respective, cu incepere din 01.08.2011.
De asemenea, scopul aratat mai sus rezulta si din cuprinsul expunerii de motive ce precede continutul actului normativ, aratandu-se ca "prin Legea nr. 119/2010 s-a dispus recalcularea tuturor pensiilor speciale utilizandu-se algoritmul de calcul prevazut de legislatia in domeniul asigurarilor sociale" si ca "se impune instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivitatii si egalitatii, scopul fiind acela de a se stabili in mod just si echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de prezenta ordonanta de urgenta sunt indreptatite sa le primeasca, astfel incat acestea sa aiba posibilitatea sa identifice si sa depuna la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul intregii activitati profesionale".
Asadar, in considerarea argumentelor aratate anterior, Tribunalul a retinut ca obiect al procesului de revizuire instituit prin OUG nr. 59/2011 il constituie doar acele pensii in privinta carora s-a aplicat si a produs efecte juridice Legea nr. 119/2010, scopul urmarit de legiuitor prin emiterea acestui act normativ fiind acela de a reverifica documentele in baza carora s-a realizat recalcularea pensiei conform Legii nr. 119/2010 pentru a se indrepta eventualele erori.
B. Criticile relevante ce pot fi formulate cu privire la decizia de revizuire.
Avand in vedere continutul dispozitiilor legale in a caror aplicare s-a emis decizia de revizuire contestata in prezentul dosar, dar si scopul urmarit de legiuitor, Tribunalul a retinut ca singurele critici relevante pentru a cerceta legalitatea deciziei de revizuire sunt cele care privesc, in mod concret, modul de aplicare a OUG nr. 59/2011 de catre CJP.
Orice alte critici care exced sferei de aplicare si efectelor stabilite de OUG nr. 59/2011 sunt irelevante atat timp cat decizia de revizuire contestata in acest dosar a fost emisa exclusiv pentru punerea in aplicare a OUG nr. 59/2011, iar nu a altor acte normative.
C. Conditiile in care se poate pronunta o solutie de anulare a deciziei de revizuire a pensiei emise in temeiul OUG nr. 59/2011.
Avand in vedere ca s-a solicitat anularea unei decizii de pensie emisa in temeiul OUG nr. 59/2011 rezulta ca pentru a se dispune o solutie de admitere a contestatiei este necesar sa se invoce si sa se dovedeasca faptul ca a existat una sau mai multe incalcari ale OUG nr. 59/2011 la momentul emiterii deciziei ori ca acest act normativ nu ar produce efecte juridice specifice din diverse motive.
D. Cercetarea motivelor de nelegalitate invocate de reclamanta.
1) Prin primul motiv invocat reclamanta a sustinut ca revizuirea s-a efectuat in baza unui act normativ care cuprinde reglementari identice cu prevederile anterioare care au condus la recalcularea pensiei.
Acest motiv constituie insa o critica privitoare la continutul reglementarii legale si la eficacitatea acesteia in raport de un act normativ anterior adoptat, aspect care  nu are aptitudinea de a constitui un motiv de anulare a deciziei de revizuire, neindicandu-se ce prevedere din OUG nr. 59/2011 s-ar fi incalcat de intimata prin emiterea deciziei de revizuire.
Imprejurarea ca un act normativ reia dispozitii adoptate anterior intr-un alt act normativ tine de modul in care legiuitorul intelege sa isi exercite rolul de putere de  legiferare, neavand nicio relevanta sub aspectul legalitatii actelor emise pentru aplicarea acestui ultim act normativ.
De altfel, nici nu se identifica ce vatamare s-ar fi produs reclamantei prin punerea in aplicare a OUG nr. 59/2011 atat timp cat cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire nu este mai mic decat cel la care avea dreptul anterior acestui moment.
2) Prin cel de-al doilea motiv reclamanta a invederat ca emiterea deciziei de revizuire este contrara scopului pentru care se motiveaza ca a fost elaborata OUG nr. 59/2001.
Tribunalul a constatat ca acest motiv nu este apt a constitui o cauza de nulitate a deciziei de revizuire, aceasta fiind emisa pentru punerea in aplicare a art. 1 alin. 1) din OUG nr. 59/2011, Casa de pensii neavand drept de optiune in ceea ce priveste emiterea deciziei de revizuire in functie de efectul concret pe care il va produce asupra situatiei pensionarului.
Daca dispozitiile normative sunt contrare scopului edictarii actului acest fapt nu are ca efect inaplicabilitatea normelor, acestea producand efecte specifice, iar nu expunerea de motive ce poate ajuta la interpretarea normelor neclare. Or, in cazul de fata, dispozitiile art. 1 alin. 1) din OUG nr. 59/2011 sunt extrem de clare in ceea ce priveste obligativitatea emiterii deciziei de revizuire.
Instanta de judecata nu are rolul constitutional de control al calitatii legii, ci de aplicare a acesteia
Similar analizei facuta cu privire la primul motiv, nu se identifica ce vatamare s-ar fi produs reclamantei prin punerea in aplicare a OUG nr. 59/2011 atat timp cat cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire nu este mai mic decat cel la care avea dreptul anterior acestui moment.
3) Prin cel de-al treilea motiv reclamanta a invederat ca prin emiterea deciziei de revizuire s-a adus atingere dreptului la pensie ca drept de proprietate.
In dezvoltarea acestui motiv reclamanta a facut ample referiri prin care a aratat ca i s-a diminuat cuantumul pensiei si, in aceste conditii, i s-a adus atingere dreptului fundamental de proprietate.
Acest motiv este nefondat.
Astfel, prin punerea in aplicare a OUG nr. 59/2011 reclamantei nu i s-a diminuat cuantumul pensiei, ci s-a stabilit dreptul de a primi un cuantum al pensiei identic cu cel avut si anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ.
Asa cum s-a aratat mai sus OUG nr. 59/2011 nu a instituit un algoritm nou sau diferit fata de Legea nr. 119/2010 de determinare a cuantumului pensiei reclamantei, ci s-a emis pentru a se reverifica modul de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 119/2010, pentru a se corecta eventualele erori strecurate in ceea ce priveste modul de aplicare a acestei legi.
Diminuarea cuantumului pensiei reclamantei s-a realizat prin Legea nr. 119/2010 si, prin urmare, toate criticile acesteia privitoare la suprimarea pensiei de serviciu puteau fi valorificate exclusiv pe calea contestatiei la decizia de recalculare a pensiei, recalculare ce a avut loc in anul 2010 si prin care s-au pus in aplicare dispozitiile Legii nr. 119/2010.
Or, reclamanta a uzat de calea contestatiei formulata cu privire la aplicarea Legii nr. 119/2010, stabilindu-se in mod irevocabil ca aceasta lege a produs efecte valabile in privinta sa.
In cadrul prezentului proces criticile pot fi valorificate prin raportare exclusiv la situatia juridica anterioara OUG nr. 59/2011, adica prin raportare la drepturile de pensie stabilite in urma recalcularii operate in temeiul Legii nr. 119/2010, iar nu prin raportare la legislatia anterioara legii nr. 119/2010.
Nu se identifica astfel nicio ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantei, realizata prin OUG nr. 59/2011, atat timp cat cuantumul pensiei stabilit in aplicarea OUG nr. 59/2011 este identic cu acel cuantum la care avea dreptul reclamanta dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 119/2010, deci anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 59/2011.
4) Prin cel de-al patrulea motiv reclamanta a invederat ca s-ar fi incalcat principiul neretroactivitatii legilor privitoare la pensii.
Acest motiv este nefondat in conditiile in care OUG nr. 59/2011 nu dispune cu privire la raporturi dintre parti anterioare intrarii in vigoare a acestui act normativ si nici decizia de revizuire nu produce efecte pe o perioada anterioara.
5) Prin cel de-al cincilea motiv reclamanta a invederat ca nu a existat situatia exceptionala de care s-a prevalat Guvernul pentru emiterea ordonantei de urgenta.
Un astfel de motiv tine de respectarea dispozitiilor Constitutiei Romaniei privitoare la conditiile in care poate fi emisa o ordonanta de urgenta, aspect ce poate fi solutionat doar de catre Curtea Constitutionala, iar nu de instantele judecatoresti.
6) Prin cel de-al saselea motiv s-a invederat ca nu s-au respectat procedurile necesare pentru adoptarea unor masuri exceptionale.
Tribunalul a constatat ca argumentele expuse in justificarea acestui motiv nu au nicio legatura cu legalitatea deciziei de revizuire, prin OUG nr. 59/2011 nerealizandu-se nicio restrangere a vreunui drept al reclamantei.
7) Cel de-al saptelea motiv invocat se refera la competenta judecatorului de a aplica in mod direct legislatia Uniunii Europene sau tratatele privind drepturi fundamentale, integrate in legislatia nationala, chestiune ce este indiscutabila, insa care nu are nicio legatura cu legalitatea deciziei de revizuire.
In considerarea celor expuse mai sus Tribunalul a retinut ca niciun motiv din cele invocate de reclamanta nu este de natura a conduce la anularea deciziei de revizuire si, prin urmare, capatul principal al actiunii este nefondat.
Pe cale de consecinta, sunt nefondate si capetele de cerere accesorii, temeinicia acestora putand fi analizata doar in situatia in care s-ar fi admis capatul de cerere principal.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs contestatoarea AB criticand solutia instantei de fond ca netemeinica si nelegala.
In motivele de recurs a invocat contestatoarea decizia 29/2011 data in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care s-a aratat ca nu se exclude posibilitatea pentru instante de a efectua o analiza nemijlocita, directa, de conventionalitate raportata la situatia particulara din fiecare speta in temeiul art. 1 din Protocolul 1 la Conventie.
Pensia este un bun in sensul Conventiei asa cum s-a stabilit in Cauza Stec si altii contra Regatului Unit C.E.D.O a stabilit ca "_ din moment ce un stat a adoptat o legislatie care prevede acordarea in mod automat a unei prestatii sociale, indiferent de imprejurarea daca plata ei depinde sau nu de varsarea unei cotizatii prealabile de catre persoana interesata, aceasta legislatie da nastere unui interes patrimonial ce intra in domeniul de aplicatie a art. 1 din Protocolul la Conventie."
Mijlocul folosit in cauza, prin diminuarea cu nu mai putin de 39% a cuantumului pensiei nu se afla intr-un raport de proportionalitate rezonabil cu caracterul temporar al crizei economice si a perioadei rezonabile in care statul trebuie sa gaseasca masurile adecvate.
In opinia Curtii "echilibrul echitabil" nu este prezervat atunci cand persoana in cauza poarta o sarcina excesiva si disproportionata. (Cauzele Sporrong si Lonnroth vs. Suedia, Moskal contra Poloniei).
Raportat la cele expuse, recurenta-contestatoare a aratat ca se afla intr-o situatie de vulnerabilitate financiara si sociala sub aspectul mijloacelor de subzistenta, deoarece statutul profesional i-a impus interdictia de a obtine alte venituri pe timpul vietii active, concomitent cu suportarea riscurilor profesionale si a altor obligatii statutare deosebite. In urma supunerii la aceste privatiuni economice si sociale este excesiva si disproportionata lasarea sa fara compensatia materiala adecvata si proportionala privatiunilor suportate, fiind pusa intempestiv intr-o situatie neprevazuta, de mare dificultate financiara, prin reducerea unicei surse de venit cu un procent de 39%, ceea ce conduce la concluzia afectarii esentei, a substantei dreptului.
Prin revizuirea pensiei in baza OUG nr. 59/2011, operatiune care a avut drept efect diminuarea exagerata, de substanta, a sumei stabilite de intimata la momentul deschiderii dreptului la pensie, au fost incalcate in mod flagrant prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului coroborate cu cele ale art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
A invocat recurenta-contestatoare si decizia nr. 120/5.02.2007 a Curtii Constitutionale, care spune ca in cazurile de recalculare daca rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fara a se aduce vreo atingere drepturilor legal castigate anterior.
In concluzie, a solicitat admiterea recursului si anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. emisa de CJP, cu mentinerea pensiei de serviciu.
Prin intampinare intimata CJP a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar pe fondul cauzei, in rejudecare, mentinerea sentintei recurata pronuntata de Tribunalul  ca fiind temeinica si legala.
Analizand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta si a dispozitiilor legale incidente in cauza, sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu dispozitiile art. 304 indice 1 Cod procedura  civila, Curtea  apreciaza ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit OUG nr. 59/2011, pensiile prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, care au facut obiectul recalcularii conform prevederilor aceleiasi legi, se revizuiesc din oficiu, de catre casele teritoriale de pensii in evidenta carora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Curtea retine ca prevederile OUG nr. 59/2011 instituie un cadru juridic nou in ceea ce priveste metodologia de calcul a pensiilor prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. Aceste prevederi sunt aplicabile si in situatia recurentei-contestatoare, cata vreme drepturile de pensie ale acesteia au facut initial obiectul revizuirii in conformitate cu prevederile art. 1 lit. c din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
Faptul ca recurenta-contestatoare a contestat decizia de pensie in baza prevederilor sus-mentionate, iar instanta de fond a dispus in acea cauza, nu inseamna ca nu au facut obiectul recalcularii si, astfel, drepturile sale de pensie nu ar mai fi susceptibile de revizuirea ulterioara.
Rolul instantei de judecata este acela de a realiza justitie, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiilor dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.
Instanta de judecata nu are competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi inscrise in alte acte normative (decizia nr. 818/03.07.2008 a Curtii Constitutionale si, mutatis mutandis, considerentele deciziei nr. 838/27.05.2009 a Curtii Constitutionale).
Aceasta cu atat mai mult cu cat prin dispozitiile art. 196 alin. 1 lit. f din Legea nr. 263/2010 au fost abrogate in mod expres prevederile art. 68 din Legea nr. 567/2004 care instituie regimul legal al acordarii pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea.
Contestatoarea sustine ca suporta o sarcina excesiva, prea mare prin scaderea atat de mare a cuantumului pensiei.
Retinem insa ca aceasta critica viza decizia de pensie recalculata ca urmare a aplicarii dispozitiilor Legii nr. 119/2010. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 59/2011 dispune revizuirea pensiilor deja recalculate in baza Legii nr. 119/2010. Ca urmare a revizuirii pensiei contestatoarea nu a suferit o scadere drastica a pensiei cu 39%, asa cum sustine, ci ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/2010, lege data pentru unificarea metodologiei de calcul a tuturor pensiilor si pentru inlaturarea inechitatilor existente in legislatie cu privire la modul de clacul al unor pensii.
In mod corect a retinut instanta de fond ca nu mai poate fi cercetat si verificat daca dispozitiile normative instituite prin OUG nr. 59/2011 sunt contrare scopului edictarii admiterii acestui fapt.
OUG nr. 59/2011 nu a instituit un algoritm nou, diferit de cel adoptat prin Legea nr. 119/2010, astfel ca nu se poate vorbi de o diminuare a cuantumul pensiei avut de contestatoare si nici de o incalcare a dreptului de proprietate.
Cu privire la incalcarea principiului neretroactivitatii legilor retinem ca aceasta lege se aplica pentru viitor nu si pentru trecut. Curtea Constitutionala prin decizia nr. 871/2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a statuat ca "o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.
Conformandu-se dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora. Legea nu se rasfrange asupra prestatiilor deja obtinute".
Instanta de judecata nu poate avea un alt punct de vedere fata de cel al Curtii Constitutionale, avand in vedere faptul ca deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii, Curtea Constitutionala fiind singura in masura sa stabileasca daca o lege contravine sau nu art. 15 din Constitutia Romaniei.
Avand in vedere ca toate celelalte critici aduse de contestatoare vizeaza decizia de pensie recalculata in baza Legii nr. 119/2010, si nu au legatura cu obiectul cauzei de fata, contestatia la decizia revizuita conform OUG nr. 59/2011, Curtea constata ca aceste critici nu pot fi primite.