Obligativitatea procedurii de efectuare a cercetarii prealabile

Reclamantul are dreptul ca pentru fiecare an ramas pana la limita de varsta de pensionare la un ajutor egal cu 2 solde ale functiei de baza, conform art.20 alin.2 Legea nr. 284/2010.

           Decizia civila nr.356/13.02.2013 a Curtii de Apel Galati

Prin cererea inregistrata la data de 12.06.2012 sub nr. 3227/91/2012 pe rolul Tribunalului Vrancea - Sectia I Civila  reclamantul M.L. a chemat in judecata U.M. aflata in subordinea M.A.N. solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna:
- obligarea paratei prin D.F.C. din cadrul M.A.N. la plata sumei de 30.979 lei, reprezentand contravaloarea a 40 de solde, conform art. 20 alin. 2) din Anexa nr. VII, Sectiunea a III-a a Legii nr. 284/2010.
In motivarea cererii, s-a aratat in esenta, ca reclamantul a fost trecut in rezerva la data de 13.12.2011 pe motiv ca a fost clasat inapt pentru serviciul militar in baza unei decizii medicale, astfel incat sunt incidente dispozitiile art. 20 alin. 2) din Anexa nr. VII, Sectiunea   a III-a a Legii nr. 284/2010, reclamantul avand dreptul la un ajutor egal cu doua solde ale functiei de baza, ce urmeaza a fi calculate pentru fiecare an intreg ramas pana la limita varstei de pensionare, ce corespunde cu data implinirii varstei de 60 de ani.
Paratul M.A.N. a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata.
In esenta, s-a aratat ca nu pot fi invocate prevederile textului de lege indicat de reclamant deoarece acesta mai prevede o conditie, si anume se refera la situatia persoanelor trecute in rezerva sau direct in retragere "cu drept la pensie de serviciu". Or, reclamantul nu este beneficiarul unei pensii de serviciu sau a vreuneia din categoriile actuale de pensii care, anterior Legii nr. 263/2010, si anume potrivit Legii nr. 164/2001, faceau parte din categoria pensiilor de serviciu, respectiv: pensie pentru limita de varsta, pensie anticipata si pensie anticipata partial.
Reclamantul este beneficiar de pensie de invaliditate si, in reglementarea anterioara (Legea nr. 164/2001), aceasta facea parte din categoria pensiilor militare de stat, nefiind cuprinsa in categoria pensiilor de serviciu.
Analizand actiunea de fata, Tribunalul a  constatat  ca este neintemeiata, fiind  respinsa in acest sens pentru urmatoarele considerente:
Tribunalul a retinut ca, desi in petitul actiunii s-a indicat in calitate de parat "U.M. aflata in subordinea M.A.N.", iar in cadrul redactarii obiectului actiunii s-a solicitat obligarea la plata unei sume de bani a "paratei prin D.F.C. din cadrul M.A.N.", in realitate, vointa lipsita de orice echivoc a reclamantului a fost aceea de a se judeca cu entitatea juridica careia i-ar reveni in sarcina obligatia de plata (in cazul in care actiunea ar fi admisa) si care indeplineste toate cerintele pentru a putea fi parte in proces.
Aceasta entitate este M.A.N., institutie cu personalitate juridica, conform art. 3 din Legea nr. 346/2006, "D.F.C." sau "U.M." fiind structuri ale M. pentru care nu este prevazuta in Lege detinerea personalitatii juridice (conditie pentru a avea capacitate procesuala in procesul de fata).
In consecinta, tribunalul a retinut ca denumirea corecta a paratului este M.A.N.
In conditiile in care apararea in prezentul proces a fost realizata de aceasta institutie Tribunalul retine lipsa oricarei vatamari procesuale generate de modul de citare a paratului in proces.
Problema litigioasa cu care a fost sesizata instanta in cauza de fata se refera la modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 20 alin. 2) din Anexa nr. VII, Cap. II, Sectiunea   a III-a a Legii nr. 284/2010 si, in concret, a sintagmei "cu drept la pensie de serviciu", din continutul acestuia.
Textul in discutie are urmatorul continut:
(2) Personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, trecuti in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale caror raporturi de serviciu au incetat, cu drept la pensie de serviciu, inainte de implinirea limitei de varsta de pensionare prevazute de lege, mai beneficiaza, pentru fiecare an intreg ramas pana la limita de varsta de pensionare sau, in situatia in care pot desfasura activitate peste aceasta limita, pana la limitele de varsta in grad la care pot fi mentinute in activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu doua solde ale functiei de baza, respectiv cu doua salarii ale functiei de baza.
Dupa cum se observa, pentru a beneficia de ajutorul la care se face referire, una dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca reclamantul este aceea de a fi trecut in rezerva sau in retragere cu drept la pensie de serviciu.
Este necesara interpretarea sintagmei "cu drept la pensie de serviciu" deoarece la momentul intrarii in vigoare a acestei legi era abrogata institutia pensiei de serviciu de care putea beneficia personalul militar, abrogarea fiind realizata prin art. 1 din Legea nr. 119/2010, categoriile de pensii de care puteau beneficia persoanele la momentul intrarii in vigoare a acestei legi fiind cele prevazute de Legea nr. 263/2010, si anume: pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia anticipata partial, pensia de invaliditate si pensia de urmas.
Se observa, asadar, ca in procesul de legiferare s-a strecurat o eroare cu privire la terminologia folosita, legiuitorul facand trimitere la o institutie ce nu mai era operanta, respectiv, pensia de serviciu a militarilor.
Introducandu-se conditia cumulativa a detinerii "dreptului la pensie de serviciu", pentru a beneficia de ajutor, Tribunalul a retinut ca vointa legiuitorului a fost aceea de a se referi la categoria de persoane care, anterior Legii nr. 119/2010, puteau beneficia de pensie de serviciu, in acceptiunea legii care reglementa acest drept, urmand sa se identifice corespondentul notiunii de "pensie de serviciu" in Legea nr. 263/2010.
Procedand la cercetarea Legii nr. 164/2001 (care reglementa categoriile de pensii de care putea beneficia personalului militar) Tribunalul a retinut ca dispozitiile art. 10 si art. 11 din acest act normativ, ce au urmatorul continut:
Art. 10:
  Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmas.
Art. 11:
  Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limita de varsta;
b) anticipata;
c) anticipata partiala.
Dupa cum se observa, legiuitorul a realizat o diferentiere foarte clara intelegand sa introduca in categoria pensiei de serviciu doar 3 din cele 5 tipuri de pensie posibil a fi acordate, si anume: pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata si pensia anticipata partiala.
Nu faceau parte din categoria pensiei de serviciu: pensia de invaliditate si pensia de urmas.
Pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata si pensia anticipata partiala (ce faceau parte anterior din categoria pensiei de serviciu) au in Legea nr. 263/2010 ca si corespondent pensii cu aceleasi denumiri, fiind reglementate la art. 51. Separat de acestea, legiuitorul a mai reglementat, cu aceeasi denumire, celelalte doua categorii de pensii de care putea beneficia personalul militar (fara a fi considerate pensie de serviciu), si anume: pensia de invaliditate si pensia de urmas.
In raport de considerentele expuse, Tribunalul a retinut ca dispozitiile art. 20 alin. 2 din Anexa nr. VII, Cap. II, Sectiunea a III-a a Legii nr. 284/2010 pot fi aplicate doar categoriilor de persoane care, prin celelalte conditii, sunt trecute in rezerva sau in retragere cu drept de: pensie pentru limita de varsta, pensie anticipata sau pensie anticipata partiala.
Reclamantul nu indeplineste aceasta conditie deoarece a fost trecut in rezerva/retragere cu drept la pensie de invaliditate, astfel cum rezulta din decizia de pensie nr. 123374/27.01.2012 depusa la dosar.
Prin urmare, reclamantul nu indeplineste una dintre conditiile cumulative stipulate de textul de lege invocat, circumstante in care actiunea va fi respinsa ca neintemeiata.
Argumentele reclamantului bazate pe interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 80/1995 si art. 20, 21 si 23 din Anexa nr. VII, Cap. II, Sectiunea a III-a a Legii nr. 284/2010 sunt nefondate.
Astfel, in conditiile in care s-a folosit sintagma "cu drept la pensie de serviciu" rezulta in mod evident vointa legiuitorului de a se referi la acele tipuri de pensii ce faceau parte anterior din categoria "pensiei de serviciu", fiind astfel exclusa orice alta posibilitate de a interpreta vointa legiuitorului prin raportare la modul de reglementare a altor drepturi pentru personalul militar care este trecut in rezerva sau in retragere.
De altfel, este nefondat argumentul ca art. 21 ar reglementa un ajutor acordat altor categorii de persoane decat cele prevazute la art. 85 lit. b) din Legea nr. 80/1995 atat timp textul se refera la categorii diferite de persoane fata de cele prevazute la art. 20. Astfel, examinandu-se cu atentie art. 20 se constata ca el reglementeaza  ajutoare banesti pentru persoane cu drept la pensie/pensie de serviciu, pe cand art. 21 reglementeaza ajutoare pentru persoane care sunt trecute in rezerva/retragere si nu indeplinesc conditiile de pensie.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul ML, criticand solutia instantei de fond sub urmatoarele aspecte:
(1) Legea in vigoare la momentul reglementarii textului normativ ce face obiectul actiunii era Legea 263/2010 ce abroga prin continutul sau Legea 164/2001, in prezent nemaiexistand sintagma "pensie de serviciu". Asadar, modul in care trebuie interpretat textul de lege este cel dat de regula aplicarii legii civile si anume, prin raportarea legii privind salarizarea unica la legea privind sistemul unitar de pensii si la categoriile cuprinse in continutul acesteia din urma si nu la o lege abrogata.
(2) Trebuie avuta in vedere intentia evidenta a legii de a acorda o reparatie materiala celor ce nu isi mai pot exercita activitatea din conditii independente de vointa lor.
Niciuna din cele trei categorii cuprinse in sintagma de "pensie de serviciu" din Legea privind pensiile militare nu se regasesc intr-o astfel de situatie.
In acest sens arata ca prima categorie, respectiv "pensia pentru limita de varsta", nu poate beneficia de prevederile legii, intrucat se poate discuta despre existenta unui interval de timp pana la implinirea varstei de pensionare, aceasta fiind deja atinsa.
Cat priveste pe beneficiarii pensiei anticipate sau anticipate partial, acestia nu au nevoie de o reparatie, intrucat tine de vointa lor exclusiva sa abordeze o asemenea pensie. Dansii nu se confrunta cu imposibilitatea directa de a continua in sistemul respectiv.
Ar fi asadar "lipsit de interes" din partea legiuitorului sa rectifice o situatie legala fara destinatar.
(3) Prin continutul Legii nr.80/1995, in vigoare la momentul discutiei, se definesc termenii de  "trecut in rezerva" si cel de "direct in retragere".
Totodata, acelasi articol art.85, defineste toate cazurile cadrelor militare ce pot fi trecuti in rezerva sau direct  in retragere, cat si situatiile ce pot determina o astfel de masura.
Prin intampinare, M.A.N. a solicitat respingerea recursului ca nefondat:
De prevederile acestei norme beneficiaza doar personalul militar trecut in rezerva sau direct in retragere, cu drept la pensia de serviciu, situatie ce nu o regasim si in cazul reclamantului, care, chiar daca a fost trecut in rezerva, fiind clasat inapt pentru serviciul militar in timp de pace, prin Decizia medicala nr. _. din 24.11.2011, nu este beneficiarul unei pensii de serviciu.
Reclamantul fiind trecut din cauza clasarii sale ca inapt pentru serviciul militar in timp de pace, este beneficiarul unei pensii de invaliditate, in baza art.68 alin.1 lit. c din Legea nr.263/2010 conform Deciziei nr_../27.01.2012 emisa de catre C.S.P. din cadrul M.A.N.
Dispozitiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata, abrogata prin prevederile art.196 lit.b din Legea nr.263/2011, statua conform art.10 ca sistemul pensiilor militare de stat era format din pensia de serviciu, pensia de invaliditate si pensia de urmas.
Ulterior, prin dispozitiile art.196 lit. a din Legea nr.263/2010, odata cu intrarea in vigoare a legii mentionate, respectiv la 01.01.2011, conform art.193 alin.1 din aceeasi lege,  si-a incetat aplicabilitatea si Legea nr.19/2000.
Odata cu abrogarea expresa a Legii nr.164/2001, prin intrarea in vigoare a Legii nr.263/2010, pensia de serviciu nu mai este definita in cuprinsul noii legi a sistemului unitar de pensii, in schimb, ca si corespondent, componentele acesteia si anume, pensie pentru limita de varsta, pensia anticipata partial si anticipata se regasesc in prezent reglementate, in mod distinct, in sistemul de pensii.
Astfel, atat timp cat reclamantul este beneficiarul unei pensii de invaliditate, nu indeplineste conditiile cumulative stipulate de art.20 alin.2 din Anexa nr. VII, Sectiunea         a III-a a Legii nr.284/2010, neputand beneficia, in consecinta, de ajutoarele egale cu doua solde ale functiei de baza pentru fiecare an intreg ramas pana la limita de varsta de pensionare prevazuta de lege, circumstante pentru care cererea a fost respinsa in mod corect si legal ca fiind nefondata.
Intentia legiuitorului referitor la sintagma "pensie de serviciu" constituie o institutie diferita fata de pensia de invaliditate cu toate consecintele decurg de aici privind domeniul de aplicare a art.20 alin.2 din Anexa VII la Legea - cadru nr.284/2010, respectiv doar pentru personalul cu drept la pensie pentru limita de varsta, anticipata partiala si anticipata, asa cum sunt definite si in cuprinsul art.51 din Legea nr.263/2010.
Orice alta interpretare referitoare la intentia legiuitorului de a acorda o reparatie materiala celor care nu-si pot exercita activitatea din conditii independente de vointa lor, nu poate fi retinuta, cat timp sumele acordate in baza textului de lege mentionat nu au caracter reparatoriu, ci constituie ajutoare banesti pentru personalul militar trecut in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale caror raporturi de serviciu au incetat cu drept la pensie de serviciu, inainte de implinirea limitei de varsta de pensionare prevazute de lege.
Examinand sentinta recurata, prin prisma motivelor invocate si a celor de ordine publica , Curtea retine cu opinie majoritara, urmatoarele aspecte:
Reclamantul solicita plata a 40 de solde, conform art. 20 alin. 2 din Anexa VII sectiunea III din Legea nr. 284/2010, avand in vedere ca a fost trecut "direct in retragere" prin clasarea ca inapt pentru serviciul militar, in baza deciziei medicale nr. _./24.11.2011 emisa de catre Comisia de Expertiza medico-militara de pe langa S.M.U. F.
Conform art. 20 sectiunea III, anexa VII din Legea nr. 284/2010 (2) Personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, trecuti in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale caror raporturi de serviciu au incetat, cu drept la pensie de serviciu, inainte de implinirea limitei de varsta de pensionare prevazute de lege, mai beneficiaza pentru fiecare an intreg ramas pana la limita de varsta de pensionare sau in situatia in care pot desfasura activitate peste aceasta limita, pana la limitele de varsta in grad la care pot fi mentinute in activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu doua solde ale functiei de baza, respectiv cu doua salarii ale functiei de baza.
Se impune a fi lamurite cateva notiuni din aceste dispozitii legale, prima fiind sintagma "cu drept la pensie de serviciu". La data aparitiei actului normativ Legea nr. 284/2010, 28.12.2010, nu mai exista notiunea de pensie de serviciu  fiind desfiintata prin Legea nr. 119/2010, art.1. Astfel, conform acestui text "Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:
    a) pensiile militare de stat;
    b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor;
    c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
    d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;
    e) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;
    f) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;
    g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;
    h) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi."
     Este adevarat ceea ce a retinut instanta de fond, respectiv ca in procesul de legiferare a intervenit o necorelare a termenilor folositi intrucat notiunea de "pensie de serviciu" nu mai exista, dar nu suntem de acord cu procedeul de apela pentru  clarificarea notiunii de "pensie de serviciu" la legislatia anterioara Legii 119/2010, respectiv la Legea nr. 164/2001 pentru ca atunci cand era in vigoare aceasta lege nu exista Legea nr. 284/2010. Altfel spus, nu putem apela la o lege abrogata  din 2010 pentru a clarifica un text in vigoare in anul 2012, respectiv Legea 284/2010 cu motivarea ca legiuitorul a gresit textul de lege si alta i-a fost intentia si ratiunea ce a avut-o in vedere.
    Pentru interpretarea notiunii de "drept la pensie de serviciu" mergem la cadrul general in materia pensiilor, respectiv art.51 din Legea nr. 263/2010  care defineste termenul de "pensie". Astfel, in sistemul public de pensii se acorda urmatoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limita de varsta;    b) pensia anticipata;  c) pensia anticipata partiala;    d) pensia de invaliditate;    e) pensia de urmas."
    Termenul  de "trecuti in rezerva sau direct in retragere "este lamurit si definit de art. 85 din Legea nr. 80/1995 "Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate pot fi trecuti in rezerva sau direct in retragere, dupa caz, in urmatoarele situatii:
    a) la implinirea varstei standard de pensionare pentru limita de varsta;
    b) sunt clasati "inapt pentru serviciul militar" de catre comisiile de expertiza medico-militara;
    c) sunt clasati "apt limitat";
    d) au implinit limita de varsta in grad;
    e) cand, in urma reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, nu sunt posibilitati pentru a fi incadrati in alte functii sau unitati, precum si pentru alte motive sau nevoi ale M.A.N.;
    e^1) la expirarea termenului prevazut in contractul incheiat in conditiile art. 41^1, daca una dintre parti nu este de acord cu reinnoirea acestuia;
    f) pentru a fi numiti intr-o functie publica, civila, cu mentiunea de a fi trecuti in rezerva;
    g) la cerere, pentru motive bine intemeiate;
    h) prin demisie;
    i) cand manifesta dezinteres in indeplinirea atributiilor si sarcinilor de serviciu sau in perfectionarea pregatirii lor militare si de specialitate;
    j) cand comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale;
    k) cand, pentru o infractiune savarsita din culpa, li s-a aplicat prin hotarare judecatoreasca pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii, ori a amenzii, precum si in cazurile cand au beneficiat de amnistie sau gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei;
    l) cand incalca prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 si art. 29 lit. f);
    m) in cazul neavizarii in vederea acordarii autorizatiei de acces la informatii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori in cazul in care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar in conditiile legii;
    n) dupa punerea la dispozitie, potrivit legii, ca urmare a limitarii nivelului de acces la informatii clasificate, atunci cand nu se identifica o functie corespunzatoare gradului detinut cu o prevedere a nivelului de acces la informatii clasificate inscrisa in fisa postului, la nivelul acordat dupa limitare.
Ca atare, reclamantul indeplineste conditiile art. 20 din Legea 284/2010, sectiunea III, anexa VII pentru ca are dreptul la pensie, a fost trecut direct in retragere inainte de implinirea limitei de varsta de pensionare, astfel ca beneficiaza  pentru fiecare an ramas pana la limita de varsta de un ajutor egal cu doua solde ale functiei de baza .
Retinem, de asemenea, in cauza (actele de la filele 20 si urm, dosar recurs) ca intr-o cauza absolut identica parata a platit aceste drepturi banesti (filele  25-26, recurs). Intimata nu a dat nicio explicatie de ce in acea situatie a inteles sa achite acele drepturi solicitate in baza aceluiasi temei de drept.
Retinem, de asemenea, ca textul nu ar avea aplicabilitate daca notiunea de pensie de serviciu ar fi interpretata prin prisma Legii nr. 164/2001 si pensia de serviciu ar fi pensie pentru  limita de varsta, anticipata si partial anticipata. Art. 20 din Legea nr. 284/2010 se refera la anii ramasi pana la pensionarea pentru limita de varsta  deci cu siguranta nu ar putea sa i se acorde cate 2 solde pentru anii ramasi daca persoana se pensioneaza pentru limita de varsta.

Opinie separata - In sensul respingerii recursului ca nefondat.
Litigiul este determinat de modul de interpretare si aplicare a art. 20 al. 2 din Anexa VII Sectiunea a III-a din Legea 284/2010, potrivit  caruia:
"Personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, trecuti in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale caror raporturi de serviciu au incetat, cu drept la pensie de serviciu, inainte de implinirea limitei de varsta de pensionare prevazute de lege, mai beneficiaza, pentru fiecare an intreg ramas pana la limita de varsta de pensionare sau, in situatia in care pot desfasura activitate peste aceasta limita, pana la limitele de varsta in grad la care pot fi mentinute in activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu doua solde ale functiei de baza, respectiv cu doua salarii ale functiei de baza."
Dificultatea porneste de la faptul ca textul, desi publicat la data de 28.12.2010,   foloseste notiunea de "pensie de serviciu", notiune care fusese eliminata din legislatie, prin Legea 119/ 2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si abrogata  prin legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in data de 16.12.2012.
Pentru a stabili domeniul de aplicare a legii 284/2010 in problema de drept ce face obiectul prezentei cauze, nu poate fi eliminat determinarea "de serviciu" si folosita doar notiunea de gen "pensie". Pensia de serviciu a reprezentat o specie a notiunii de gen, pensie. Considerand ca dispozitia se aplica pentru toate pensiile se ajunge la o modificare a legii. De aceea, algoritmul instantei de fond care, pentru a stabili intentia legiuitorului in delimitarea subiectilor carora li se adreseaza textul de lege, a realizat o analiza a Legii 164/2001, care reglementa pensiile de serviciu ale personalului militar este corect.
Este adevarat, in domeniul aplicarii in timp a legii civile, aceasta se aplica atat timp cat este in vigoare. Clarificarea notiunii de pensie de serviciu raportat la legea care a cuprins aceasta institutie juridica,  nu echivaleaza cu o ultraactivitate a legii civile, intrucat cauza actiunii nu o reprezinta Legea nr. 164/2001, ci Legea nr. 284/2010.
Daca s-ar interpreta notiunea prin prisma legii privind sistemul unitar de pensii, constatand ca legea 263/2010 nu cuprinde aceasta notiune, s-ar ajunge la lipsirea de efecte a prevederii din legea 284/2010.
  Intentia legii a fost de a acorda aceste beneficii persoanelor care indeplinesc conditiile cumulative stabilite de text.
Cu privire la rationamentul recurentului in sensul ca prin  interpretarea facuta de instanta de fond se ajunge la inaplicabilitatea textului de lege, acesta este un rationament teoretic, care ar conduce la concluzia ca textul analizat s-ar aplica doar persoanelor in situatia reclamantului (beneficiar al unei pensii de invaliditate) or, in practica, situatiile juridice pot  fi variate si nu este exclusa, de plano, existenta unei categorii de beneficiari ai legii, astfel cum a fost interpretata si aplicata de instanta de fond.