Actiune in recunoasterea vechimii pentru cadrele militare. Competenta materiala si teritoriala

Actiune in recunoasterea vechimii pentru cadrele militare. Competenta materiala si teritoriala

Decizia  nr.469/04.07.2006
Prin sentinta civila nr. 545/01.03.2006 pronuntata de Tribunalul Iasi s-a dispus declinarea in favoarea Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti competenta de solutionare a actiunii formulate de reclamantul R.A in contradictoriu cu paratul Ministerul Apararii Nationale.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca obiectul pricinii consta in obligarea paratului Ministerul Apararii Nationale la recunoasterea vechimii ce i se cuvine in urma desfasurarii activitatii in conditii deosebite, speciale si alte conditii specifice pentru cadrele militare din Ministerul Apararii Nationale, conform H.G. nr. 1294/2001.
Conform dispozitiilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, judecarea cererii privind reconstituirea vechimii in munca este de competenta judecatoriei.
Avand in vedere ca sediul paratului este in Bucuresti, sector 5 si fata de dispozitiile articolului 5 Cod procedura civila competenta de solutionare a cererii prezente revine Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti, imprejurare fata de care in temeiul art. 158 alin. 3 Cod procedura civila s-a dispus declinarea competentei de solutionare in favoarea acesteia.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul aratand ca articolul 156 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 a avut in vedere alte unitati de cat cele ale statului.
In speta, in raport cu articolul 8 Cod procedura civila cu care "cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice .. se pot face la instantele din capitala tarii" si cu articolul 12 Cod procedura civila care dispune ca reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente, competenta de solutionare a cauzei in functie de obiectul cererii, revine Tribunalului Iasi.
Examinand cerere de recurs, Curtea a retinut urmatoarele:
In speta, obiectul litigiului il constituie obligarea paratului Ministerul Apararii Nationale la recunoasterea vechimii ce i se cuvine in urma desfasurarii activitatii in conditii speciale si alte conditii specifice cadrelor militare conform H.G. nr. 1294/2001 si la obligarea paratului sa emita o noua decizie de pensionare cu observarea articolului 2 alineatele 1 si 2 din Hotararea Guvernului nr. 1294/2001 privind noul cuantum si noua clasificare a locurilor de munca si a activitatilor cu conditii deosebite.
Prin urmare, obiectul litigiului se circumscrie categoriei de litigii de asigurari sociale conform articolului 155 din Legea nr. 19/2000.
Potrivit dispozitiilor art. 156 din Legea nr. 19/2000 cererile indreptate impotriva Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale sau impotriva caselor teritoriale de pensii se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sectorul reclamanta, iar celelalte cereri se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul paratul.
Competenta teritoriala organizata de dispozitiile legale citate este exclusiva si imperativa, litigiile de natura celor reglementate de text neputand fi solutionate decat de instanta in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul reclamanta (art. 156 teza I din Legea nr. 19/2000) sau paratul (art. 156 teza a II-a din aceeasi lege).
Cum in speta sunt incidente dispozitiile art. 156 teza a II-a din Legea nr. 19/2000, instanta de la sediul paratului este corespunzator sediului Ministerului Apararii Nationale, Tribunalul Bucuresti.
In consecinta, nu este vorba nici despre o competenta teritoriala alternativa asa cum a invocat recurentul ca fiind cea reglementata de art. 8 Cod procedura civila, intemeiata pe calitatea paratului a carei alegere intre mai multe instante deopotriva competente sa revina reclamantului (conform art. 12 Cod procedura civila) si nici despre competenta teritoriala exclusiva calificata de instanta de fond ca apartinand Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, stabileste drept competenta judecatoria de la sediul paratului.
In cauza este vorba despre o competenta teritoriala exclusiva data de obiectul pricinii, subsumat categoriei de litigii de asigurari sociale conform dispozitiilor art. 155 din Legea nr. 19/2000 lege speciala atat in raport cu dispozitiile generale ale Codului de procedura civila invocate de reclamant cat si cu dispozitiile Decretului nr. 92/1976 gresit retinute de instanta ca incidente in cauza.
Fata de cele expuse, instanta de recurs retinand ca in cauza nu sunt incidente nici dispozitiile art. 8 Cod procedura civila deoarece nu calitatea paratului atrage competenta stabilita de legea speciala ci obiectul pricinii, si nici dispozitiile Decretului nr. 92/1976, a constatat ca este intemeiat in temeiul art. 304 ind. 1 Cod procedura civila si in temeiul art. 312 Cod procedura civila l-a admis, a casat hotararea recurata si, stabilind competenta de solutionare a Tribunalului Municipiului Bucuresti, a dispus trimiterea dosarului acestei instante.