Cerere de sesizare a Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate. Aplicarea articolului 29 alineatele (4) si (6) din Legea nr. 47/1992 republicata

Cerere de sesizare a Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate. Aplicarea articolului 29 alineatele (4) si (6) din Legea nr. 47/1992 republicata

In mod gresit prima instanta a considerat ca inadmisibila exceptia invocata, retinand incidenta dispozitiilor art.29 alineat (6) din Legea nr. 47/1992 republicata, cu motivarea ca in cauza creditorul-contestator nu ar fi facut o veritabila critica de neconstitutionalitate. In aceasta privinta curtea retine ca - potrivit dispozitiilor art.29 alineat (4) din Legea de organizare si functionare a Curtii Constitutionale - partile sunt obligate sa-si expuna doar punctul de vedere asupra exceptiei ridicate, iar instanta in fata careia a fost ridicata exceptia trebuie a se limita la verificarea daca exceptia este contrara prevederilor alineatelor (1) - (3) ale aceluiasi articol.

Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 1129  din 31 august 2009
      Prin incheierea nr. 446 din 25 iunie 2009, pronuntata de Tribunalul Iasi -Comercial -Faliment s-a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, formulata de creditorul contestator F.C.-C.
      Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca in cadrul procedurii generale a insolventei, deschisa prin sentinta comerciala nr.96/S/19.02.2009 impotriva debitorului SC "R.C.G."SRL Iasi, administratorul judiciar desemnat sa administreze procedura a inregistrat la data de 08.05.2009 tabelul preliminar cuprinzand creantele asupra averii debitorului, rezultat in urma cererilor formulate de creditori, stabilind legitimitatea, valoarea si prioritatea fiecarei creante.
      Impotriva acestui tabel, au formulat contestatii creditorii SC "A.C." SRL Iasi, SC "V.C." SRL Iasi, F.C.-C., S.M. si S.F.-N.
      Constatand ca toate aceste contestatii au fost depuse dupa termenul limita fixat in acest sens prin hotararea de deschidere a procedurii la data de 22.05.2009, judecatorul-sindic a pus in discutia partilor tardivitatea introducerii lor si a amanat cauza la data de 25.06.2009 pentru a se dezbate contradictoriu aceasta exceptie.
      La termenul de judecata acordat in acest sens, creditorul-contestator F.C.-C., in combaterea exceptiei tardivitatii contestatiei sale, a considerat ca analiza termenului de formulare a unei astfel de contestatii nu se poate face raportat la mentiunea din hotararea de deschidere, mentiune care excede competentelor judecatorului-sindic pentru ca nici o dispozitie a Legii nr.85/2006 care face trimitere la continutul sentintei de deschidere a procedurii nu precizeaza ca prin aceasta se fixeaza si termenul limita pentru inregistrarea contestatiilor si ca aceasta analiza trebuie efectuata doar in raport de prevederile art. 73 alin.2 din Legea nr.85/2006 cu privire la care  invoca exceptia de neconstitutionalitate, indicand drept temei constitutional al contestarii prevederile art.16 alin.1,21 alin.1,2 si 3 si art. 44 alin.1 si 2 din Constitutia Romaniei.
        In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.73 alin.2 din Legea nr.85/2006, creditorul-contestator considera ca prin reglementarea unui termen degresiv pentru depunerea contestatiilor cu privire la creantele trecute de administratorul judiciar in tabelul preliminar respectiv "cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita pentru definitivarea tabelului de creante" nu se garanteaza in nici un fel ca partea poate avea acces la justitie si nici ca isi poate asigura o aparare corespunzatoare iar pe de alta parte, se incalca si dreptul de proprietate privata intrucat neformularea sau respingerea ca tardiva a contestatiei duce la diminuarea creantei sale deci, la diminuarea drepturilor sale patrimoniale.
      Administratorul judiciar a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, considerand neintemeiata exceptia invocata fara a expune si argumentele in acest sens.
      Analizand cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, formulata de creditorul-contestator F.C.-C. pentru a se pronunta cu privire la exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.73 alin.2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, judecatorul-sindic a retinut  urmatoarele:
      Potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale  alineatele (1), (2), (3) si (6) ale articolului 29:
      "Art.29.- (1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
      (2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa.
      (3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
       (6) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin.(1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata, cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termen de 3 zile."
      Rezulta din prevederile legale mai sus enuntate ca cererea de sesizare a Curtii Constitutionale este admisibila daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: exceptia de neconstitutionalitate priveste o lege sau o ordonanta ori o dispozitie dintr-un asemenea act normativ in vigoare, dispozitia respectiva nu a fost constatata ca fiind neconstitutionala  printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale si are legatura cu solutionarea cauzei, in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
      Art. 146 lit. d) din Constitutie prevede competenta Curtii Constitutionale de a hotari asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial, insa acest text de lege trebuie interpretat in corelatie cu dispozitiile art. 29 alin. (1) din legea de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, in sensul ca instanta de contencios constitutional decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii  dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare si care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
      In cauza, creditorul-contestator invoca  neconstitutionalitatea dispozitiilor art.73 alin.1 Legea nr.85/2006 insa nu face o veritabila critica de neconstitutionalitate, in fapt, critica sa vizand solutia legislativa consacrata de aceste prevederi legale, modul de interpretare si aplicare a lor de catre judecatorul-sindic si respectiv de  administratorul judiciar.
      Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.73 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 potrivit carora "Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita,prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante atat in procedura generala, cat si in procedura simplificata" insa, modalitatea in care au fost reglementate aceste dispozitii reprezinta o optiune a legiuitorului pe care acesta este liber sa o adopte potrivit competentei exclusive stabilite de art.126 alin.2 din Constitutie si care, in considerarea unor situatii deosebite, poate stabili reguli de procedura speciale cat si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale.
      Astfel de reguli speciale sunt consacrate si de Legea nr.85/2006 care nu instituie o procedura inechitabila ci doar o diferenta de regim impusa de celeritatea si scopul declarat al acesteia, procedura care desi pune accent pe o desfasurare rapida a procesului ofera suficiente garantii procesuale partilor implicate iar modul in care judecatorul-sindic le interpreteaza iar administratorul judiciar le aplica sunt chestiuni care tin exclusiv de competenta instantei de judecata si  nu pot fi imputate reglementarii criticate pentru neconstitutionalitate.
      Raportat considerentelor mai sus expuse si prevederilor art.29 din Legea nr.47/1992 potrivit carora Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului de constitutionalitate si fara a putea cenzura interpretarea si aplicarea dispozitiilor criticate de catre instanta de judecata, in aceasta ultima situatie controlul judecatoresc realizandu-se exclusiv in cadrul sistemului cailor de atac prevazute de lege, se va respinge cererea de sesizare cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.73 alin.2 din legea nr.85/2006, formulata de creditorul-contestator F.C.-C. si se va stabili termen pentru examinarea contestatiilor la tabelul preliminar cuprinzand creantele asupra averii debitorului cu citarea creditorii-contestatori conform dispozitiilor Codului de procedura civila.
      Impotriva acestei hotarari a formulat recurs F.C.-C., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, cu urmatoarea motivare:
      Recurentul a sustinut ca in speta sunt intrunite conditiile necesare pentru sesizarea Curtii Constitutionale, asa cum sunt acestea reglementate prin prevederile art. 29 alineat 1-3 din Legea 47/1992:
      - exceptia este ridicata in fata unei instante judecatoresti;
      - exceptia vizeaza neconstitutionalitatea unui text dintr-o lege in vigoare la data invocarii exceptiei;
      - ordonanta are legatura cu solutionarea cauzei;
      - exceptia este invocata de una dintre partile litigiului.
      Prevederile art. 73 alineat 2 din Legea 86/2006 au legatura directa cu solutionarea cauzei, ele reglementand termenul de formulare a contestatiilor impotriva tabelului preliminar de creante, cum este cazul in speta de fata.
      Potrivit prevederilor 73 alineat 2 din Legea 85/2006: "Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante atat in procedura generala, cat si in procedura simplificata.
      In speta recurentul a aratat ca a primit comunicarea administratorului judiciar cu privire la reducerea creantei sale ce a fost inscrisa in tabelul preliminar la data de 18.05.2009, astfel cum rezulta din chiar dovezile depuse la dosar de catre administratorul judiciar.
      Pe de alta parte prin sentinta de deschidere a procedurii insolventei s-a fixat drept termen pentru afisarea tabelului definitiv al creantelor data de 05.06.2009.
      Drept urmare, potrivit prevederilor art. 73 alineat 2 din Legea 85/2006, termenul limita pentru formularea contestatiei sale ar fi fost 25.05.2009, ceea ce inseamna ca recurentul avea la dispozitie in fapt doar 6 zile libere in acest scop.
      Recurentul a sustinut ca a formulat contestatie la data de 02.06.2009, iar instanta a invocat din oficiu exceptia tardivitatii formularii contestatiei.
      Astfel, recurentul a aratat este direct interesat in verificarea constitutionalitatii textului art. 73 alineat 3 din Legea 85/2006, in conditiile in care prin modul de reglementare a termenului de depunere a contestatiei - "cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita [_] pentru definitivarea tabelului de  creante" drepturile sale constitutionale sunt profund incalcate.
      Avand in vedere faptul ca potrivit prevederilor art. 16 alineat 1 si 2 din Constitutie, "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege", ca potrivit prevederilor art. 21 din Constitutie "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil", ca potrivit prevederilor art. 24 alineat 1 din Constitutie "Dreptul la aparare este garantat" si ca potrivit prevederilor art. 44 alineat 1 si 2 din Constitutie "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular".
      Prevederile art. 73 alineat 2 din Legea 85/2006 contravin tuturor acestor texte, in conditiile in care instituie un termen degresiv - "cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita pentru definitivarea tabelului de  creante" - care nu asigura intotdeauna si tuturor partilor un termen suficient pentru formularea contestatiei si pentru asigurarea unui acces real si egal la justitie.
      Un termen care sa satisfaca garantiile constitutionale este numai unul care curge de la un moment bine determinat in timp inainte (de exemplu de comunicarea unui act) si care asigura un interval fix in care partea isi poate exercita drepturile procesuale.
      Prin reglementarea unui termen degresiv legea nu garanteaza in nici un fel ca partea poate avea acces la justitie si nici ca isi poate asigura o aparare corespunzatoare in cauza si pe de alta parte duce la incalcarea dreptului de proprietate privata, in conditiile in care neformularea/respingerea ca tardiva a contestatiei duce la diminuarea creantei sale, deci la diminuarea drepturilor sale patrimoniale.
      Prin intampinare, S.C. "R.C.G."S.R.L. a solicitat respingerea recursului, pentru urmatoarele argumente:
      Dispozitiile art. 146 din Constitutie, care prevad atributiile Curtii Constitutionale, trebuie corelat cu prevederile art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, respectiv competenta de solutionare a exceptiilor privitoare la dispozitiile unei legi sau ordonante si care au legatura cu solutionarea cauzei, or in cererea de sesizare a Curtii Constitutionale recurentul se rezuma la a invoca elemente de fapt: data comunicarii tabelului preliminar si termenul fixat de judecatorul sindic prin sentinta de deschidere a procedurii pentru depunerea tabelului definitiv, fapte ce tin de solutionarea cauzei pe fond si nicidecum neconstitutionalitatea normei juridice in abstracto raportata la legea fundamentala sau de competenta Curtii Constitutionale, care se pronunta asupra problemelor de drept  fara a putea modifica sau completa legea.
      Prevederile art. 146 din Constitutie coroborate cu cele ale art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale au stabilit o competenta speciala in materie jurisdictionala, respectiv controlul a posteriori al constitutionalitatii unei legi sau ordonante relevante intr-o speta insa nu si modul in care instanta sau participantii la procedura Interpreteaza sl aplica dispozitiile legale, acestea din urma fiind supuse altor modalitati de control sl cenzura, atributii specifice altor institutii, nicidecum Curtea Constitutionala, asa cum in mod extensiv Interpreteaza recurentul textul legal.
      De asemeni, sustinerile recurentului referitoare la neconstitutionalitatea alin. 2 al art. 73 din Legea nr.85/2006 raportate la art. 16 alin. 1 si 2, art. 21, art. 24 alin. 1 si art. 44 alin. 1 si 2 din Constitutie nu pot fi primite intrucat prevederile criticate pentru neconstitutionalitate nu instituie un procedura inechitabil, ci doar o diferenta de regim Impusa de principiul celeritatii care guverneaza procedura insolventei (art. 5 alin. 2 din Legea 85/2096 "Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege") si scopul declarat al acesteia (art. 2 din Legea 85/2006 "Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa"), legislatia insolventei oferind suficiente garantii procesuale partilor aflate in litigiu.
      Recurentul a sustinut in mod netemeinic, faptul ca dispozitiile art. 73 alin. 2 din Legea 85/2006 raportate la prevederile textului fundamental sunt neconstitutionale, cand in fapt dispozitiile criticate nu aduc atingere in niciun fel principiilor constitutionale al egalitatii si proportionalitatii. Principiul egalitatii consacrat de art. 16 din Constitutie presupune ca la situatii egale sa se aplice un tratament juridic egal. in acelasi timp, presupune si dreptul la diferentiere in tratamentul juridic, daca situatiile in care se afla cetatenii sunt diferite. Altfel spus, situatiilor egale sa le corespunda un tratament juridic egal, iar situatiilor diferite, tratamentul juridic trebuie sa fie diferit. Cu alte cuvinte, egalitatea de tratament trebuie sa fie una refractiva, adica o egalitate care accepta diferentierea de regimuri juridice in functie situatia concreta ce urmeaza a fi legal reglementata. Chiar si jurisprudenta Curtii Constitutionale a ajuns la recunoasterea unui drept fundamental: "dreptul la diferenta", in general, apreciindu-se ca violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila (in acest caz fiind vorba de principiul celeritatii si scopul instituirii procedurii insolventei) sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite. in alti termeni, principiul egalitatii nu interzice reguli specifice. Tocmai de aceea principiul egalitatii conduce la sublinierea existentei unui drept fundamenta, dreptul la diferenta, iar in masura in care egalitatea nu este naturala, faptul de a o impune ar insemna tocmai instituirea unui discriminari. Pe de alta parte esenta principiului proportionalitatii presupune compararea unor situatii obiective si constatarea gradului lor de identitate, in ipoteza in care situatiile sunt diferite, regimul juridic aplicabil trebuie sa fie diferit. Principiul general al proportionalitatii exprima, in acest caz, necesara adecvare a tratamentului juridic cu situatiile obiective la care se aplica, respectiv diminuarea unor termene in cadrul procedurii insolventei fata de alte proceduri instituite de lege avand ca finalitate celeritatea acoperirii pasivului debitoarei, in acest fel, rationamentul de proportionalitate presupunand o motivare obiectiva si rezonabila, pentru a nu se ajunge la o disproportie intre scopul urmarit, printr-un tratament juridic inegal si mijloacele folosite. Astfel, scopul legii devine criteriul in functie de care se compara situatiile si in raport cu care diferenta de regim juridic trebuie sa se stabileasca.
      Pentru aceste considerente curtea de apel a considerat ca raportat la scopul procedurii insolventei, respectiv acoperirea cu celeritate pasivului debitoarei, metoda folosita de legiuitor, in speta reducerea termenelor procesuale fata de alte proceduri de drept comun, nu duce la incalcarea legii fundamentale. Analizand motivele de recurs formulate si raportandu-le la actele dosarului si la dispozitiile legale aplicabile in cauza, curtea de apel a constatat ca recursul este fondat pentru motivele ce vor fi expuse in continuare:
      In dosarul nr.9313/99/2008 al Tribunalului Iasi - judecator-sindic, la termenul din 25.06.2009, creditorul-contestator F.C.-C. a invocat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 73 alineat 2 din Legea nr. 85/2006, cu argumentarea ca aceste dispozitii sunt contrare prevederilor art. 16 alineat 1, art. 21 alineat 1,2 si 3, art. 24 si art. 44 alineat 1 si 2 din Constitutia Romaniei.
      Avandu-se in vedere obiectul exceptiei de neconstitutionalitate de fata, curtea apreciaza ca, in speta, sunt intrunite conditiile prevederilor art. 29 alineat 1-3 din Legea nr. 47/1992 republicata. Astfel, exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in fata unei instante de judecata, la cererea uneia dintre parti si vizeaza o dispozitie dintr-o lege in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei.
      In ceea ce priveste constitutionalitatea dispozitiilor art. 73 alineatul 2 din Legea nr.85/2006, verificata in temeiul disp. art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 republicata curtea considera ca aceste prevederi legale nu contravin dispozitiilor art. 16 alineat 1 din Constitutia Romaniei referitoare la egalitatea in fata legii, a art. 24 din Constitutie referitoare la dreptul la aparare si a art. 44 din Constitutie referitoare la dreptul de proprietate. Astfel, desi procedura insolventei pune accent pe o desfasurare rapida a procesului, scop in care a fost stabilit de legiuitor si termenul prevazut de art. 73 alin.2 din Legea nr.85/2006, aceasta lege ofera suficiente garantii procesuale partilor implicate pentru a le asigura un acces real si egal la justitie. S-a retinut ca raportat la scopul procedurii insolventei, respectiv acoperirea cu celeritate a pasivului debitoarei, metoda folosita de legiuitor de scurtare a termenelor procesuale fata de alte proceduri de drept comun nu aduce vreo incalcare a dreptului la aparare, a egalitatii in fata legii si a dreptului de proprietate prevazute in legea fundamentala, exceptia de neconstitutionalitate ridicata fiind, in opinia curtii, nefondata.
      Prin urmare, fata de considerentele anterior expuse, in mod gresit prima instanta a considerat ca inadmisibila exceptia invocata, retinand incidenta dispozitiilor art.29 alineat 6 din Legea nr. 47/1992 republicata, cu motivarea ca in cauza creditorul-contestator nu ar fi facut o veritabila critica de neconstitutionalitate. In aceasta privinta curtea a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.29 alineatul 4 din legea anterior mentionata, partile sunt obligate sa-si expuna doar punctul de vedere asupra exceptiei ridicate, iar instanta in fata careia a fost ridicata exceptia trebuie a se limita numai la a verifica daca exceptia este contrara prevederilor alineatului 1-3 ale aceluiasi articol.
      Asa fiind, din perspectiva acestor dispozitii legale, in mod gresit prima instanta a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, motiv pentru care curtea de apel, in temeiul disp. art. 304 Cod procedura civila, a admis recursul comercial de fata si a modificat in tot incheierea recurata.
      In consecinta, in temeiul disp. art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 republicata, a  fost admisa cererea de sesizare a Curtii Constitutionale privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 73 alineat 2 din Legea nr.85/2006, cerere formulata de creditorul-contestator F.C.-C. privind sesizarea Curtii Constitutionale cu solutionarea acestei exceptii.
      In temeiul disp. art. 29 alin.5 din Legea nr. 47/1992 republicata, judecarea cauzei inregistrate pe rolul Tribunalului Iasi - judecator-sindic a fost suspendata pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate.
6