Respingerea ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocarea dispozitiilor art. 304 pc.5 din Codul de procedura civila trebuie motivata in sensul de a se invoca incalcarea formelor de procedura, nu in sensul unor critici de nelegalitate.

5. Respingerea ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocarea dispozitiilor art. 304 pc.5 din Codul de procedura civila trebuie motivata in sensul de a se invoca incalcarea formelor de procedura, nu in sensul unor critici de nelegalitate.

-  Art. 304 raportat la art. 105 alin. 2,  Cod procedura civila.

Prin incheierea pronuntata la data de 12.01.2010 de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila,a fost respinsa ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de recurenta contestatoare SC D. in fata tribunalului.
Tribunalul a constatat ca in ce priveste dispozitiile art. 172 alin. 2 Cod procedura fiscala, acestea nu au legatura cu cauza, intrucat vizeaza masura suspendarii executarii silite, iar in cauza recurenta nu a formulat o astfel de cerere nici in fata primei instante, si nici in fata instantei de recurs, iar in ce priveste art. 172 alin. 3 si art. 173 din acelasi act normativ,  s-a constatat ca recurenta nu a motivat in nici un fel exceptia.
Impotriva acestei incheieri s-a formulat in termen legal prezentul recurs de catre SC D, invocandu-se motivele de recurs prevazute de art. 304  pct. 5, 7 , 8 si 9  Cod procedura civila. Recurenta sustine ca in cauza sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate prevazute de art. 29 alin. 1 -3 din Legea nr. 47/1992, iar instanta de fond, respingand ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate, pe alte considerente decat cele prevazute in mod strict si limitativ de catre legiuitor, a incalcat normele procedurale incidente, ceea ce face ca, in conditiile art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, incheierea atacata sa fie nula absolut, ca si toate actele procedurale ulterioare. Recurenta citeaza din literatura de specialitate, in sensul ca „in lumina Constitutiei, legiuitorul ordinar sau organic nu poate rapi partilor dintr-un proces dreptul de a valorifica exceptia de neconstitutionalitate”.
Solutionand recursul, Curtea a constatat urmatoarele:
In primul rand nu pot fi incidente in cauza in nici un fel dispozitiile art. 304 pct. 7 si 8 Cod procedura civila, nefiind  in prezenta unei nemotivari sau a unei motivari contradictorii a incheierii atacate si nici intr-un caz de schimbare a naturii ori intelesului lamurit si vadit neindoielnic al actului juridic dedus judecatii. De altfel, nici una dintre criticile dezvoltate de recurenta nu   se incadreaza in aceste motive de recurs,
In ce priveste motivul invocat in contextul art. 304 pct. 5 Cod procedura civila, Curtea constata ca nu poate fi identificata in cauza incalcarea vreunei forme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, ci, eventuala nelegalitate a incheierii atacate pentru motivul ca respingerea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale s-a facut pe alte temeiuri decat cele prevazute de lege (sau fara temei legal) s-ar incadra in dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
De altfel, curtea constata ca in contextul art. 3041 Cod procedura civila, motivele de recurs in cauza nu sunt limitate la motivele prevazute de art. 304 Cod procedura civila si deci este irelevanta incadrarea criticilor formulate in dispozitiile art. 304 Cod procedura civila. Astfel, se constata ca recurenta a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. 2 si 3  si art. 173 din OG nr. 92/2003, norme pe care le considera ca fiind neconstitutionale in raport cu prevederile art. 21, art. 16 alin. 1, art. 53 pct. 1 si 2 si art. 24 alin. 2 din Constitutia Romaniei (prin cererea depusa la filele 17-19  dosar tribunal).
Recurenta a dezvoltat argumente de neconstitutionalitate ale art. 172 alin. 2 si art. 173 din OG 92/2003, sustinand ca acest text incalca art. 21 din Constitutie si impiedica obtinerea suspendarii executarii silite in conditiile art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, neasigurand caracterul efectiv al liberului acces la justitie, iar art. 173 este contrar art. 56 alin. 2 din Constitutia Romaniei privind asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Este asadar neintemeiata retinerea instantei de fond ca nu s-ar fi motivat de catre recurenta exceptia cu privire la art. 173, in realitate recurenta motivand referitor la neconstitutionalitatea acestui text. Pe de alta parte, Curtea constata ca dispozitiile art. 172 alin. 2 si art. 173 din OG 92/2003 nu au legatura cu cauza prezenta.
In ce priveste  dispozitiile art. 172 alin. 3 din OG nr.92/2003, curtea constata ca intr-adevar recurenta nu a motivat catusi de putin in ce ar consta neconstitutionalitatea acestui text.

CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR.  642 DIN 27.04.2010