Art. 21 din Legea nr. 165/2013 interpretare etape, constitutionalitate

In speta, prin sentinta recurata, instanta de fond s-a oprit asupra petitelor formulate in subsidiarul cererii modificate, respectiv: 1. sa constate ca imobilul teren in suprafata de 661 mp situat in orasul P.  Parcul DM.V. (fost b-dul R.  nr.56)  judetul P, a trecut in proprietatea Statului Roman in mod abuziv fara titlu valabil in baza Decretului de expropriere nr.88/1986 fara plata, respectiv  ca a operat o preluare abuziva din patrimoniul defunctilor B.C. si E.; 2. sa dispuna obligarea paratelor C.N.C.I. si A.N.R.P. la stabilirea valorii imobilului conform art.21 alin.6 din Legea nr.165/21013 si la exprimarea valorii prin puncte; 3. sa dispuna obligarea paratelor C.N.C.I. si A.N.R.P. la validarea Dispozitiei nr.8259/24.11.2005 si la aprobarea punctajului stabilit potrivit pct.2 conform art. 21 alin.8 din Legea nr. 165/2013  precum si 4.  obligarea paratelor C.N.C.I. si A.N.R.P. la emiterea deciziei de compensare prin puncte a imobilului conform art. 21 alin.9 din Legea nr. 165/2013.
Astfel, petitul 1  mai sus enuntat a fost  respins ca lipsit de interes urmare a admiterii exceptiei lipsei de interes, fiind admise  petitele 2 si 4  in mod expres, iar in ce priveste petitul 3 in lipsa unei admiteri exprese,  rezulta ca acest petit a fost respins, conform mentiunii  din dispozitiv potrivit careia se resping restul pretentiilor formulate. Se mai retine  ca  in mod contradictoriu  fata de dispozitivul sentintei in considerentele sentintei recurate se mentioneaza ca „Vor fi admise astfel cererile reclamantei, formulate in subsidiar,  constand in obligarea paratelor C.N.C.I. si A.N.R.P. la stabilirea valorii imobilului identificat prin Dispozitia nr.8259/24.11.2005 ca urmare a validarii acesteia si la emiterea deciziei de compensare.”.  Fata de aceste mentiuni contradictorii se va da prevalenta dispozitivului sentintei, in sensul ca petitul 3 al cererii avand ca obiect obligarea paratelor la validarea dispozitiei a fost respins. 
Situatia unei contradictii intre dispozitiv si considerente poate fi calificata drept o nemotivare a sentintei, motiv de recurs prevazut de art. 488 pct.6 Noul Cod de procedura civila, insa desi acest motiv de recurs este de ordine publica,  Curtea nu il poate invoca intrucat, reclamantul nu a declarat recurs, ci doar paratele,  astfel ca  prin invocarea acestui motiv  si casarea  sentintei  s-ar incalca principiul  non reformatio in pejus   consacrat expres de art. 502 Noul Cod de procedura civila.
 In   consecinta, analizand sentinta recurata prin prisma criticii de recurs formulate sub aspectul prematuritatii cererii in raport de etapele procedurale prevazute de art. 21 din Legea nr. 165/2013, Curtea retine ca motivul de recurs se incadreaza in prevederile art. 488 pct. 8 Noul Cod de procedura civila si este intemeiat.
Astfel, in drept, Curtea retine ca potrivit art. 21 din Legea nr. 165/2013 (5) Secretariatul Comisiei Nationale, in baza documentelor transmise, procedeaza la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Nationale poate solicita documente in completare entitatilor investite de lege, titularilor dosarelor si oricaror altor institutii care ar putea detine documente relevante.
    (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a prezentei legi de catre Secretariatul Comisiei Nationale si se exprima in puncte. Un punct are valoarea de un leu.
    (6^1) In cazul in care, prin documentele existente in dosarul de despagubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despagubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevazuta de grila notariala pentru localitatea respectiva, potrivit prevederilor alin. (6).
    (7) Numarul de puncte se stabileste dupa scaderea valorii actualizate a despagubirilor incasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).
    (8) Ulterior verificarii si evaluarii, la propunerea Secretariatului Comisiei Nationale, Comisia Nationala valideaza sau invalideaza decizia entitatii investite de lege si, dupa caz, aproba punctajul stabilit potrivit alin. (7).
    (9) In cazul validarii deciziei entitatii investite de lege, Comisia Nationala emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat in mod abuziv.
Din economia acestui text Curtea retine ca procedura derulata in fata Comisiei Nationale  presupune  4 etape succesive: etapa verificarii dosarelor prevazuta la art. 21 alin.5, etapa evaluarii imobilului prevazuta la ar. 21 alin. 6 si 6 ind.1, etapa validarii/invalidarii  prevazuta  la art. 21 alin. 8 si respectiv etapa emiterii deciziei de compensare prin puncte.
Cu referire la aceste etape, Curtea Constitutionala a  dezvoltat o jurisprudenta obligatorie, in sensul ca a retinut pe de o parte, prin decizia Nr. 269 din  7 mai 2014 : 46. Referitor la art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (8) din Legea nr. 165/2013, care reglementeaza atributia Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor de a valida sau invalida decizia entitatii investite de lege care contine propunerea de acordare de masuri compensatorii si, dupa caz, de a aproba punctajul cuvenit, Curtea retine ca nu este de natura sa aduca atingere certitudinii raporturilor juridice, intrucat nu determina o destabilizare a acestora, ci ofera un control suplimentar pentru asigurarea legalitatii dreptului recunoscut.
    47. Curtea observa, sub acest aspect, ca invalidarea deciziilor emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii poate avea mai multe justificari. Astfel, aceasta poate fi rezultatul constatarii ca imobilul poate fi restituit in natura, modalitate care prevaleaza asupra restituirii in echivalent, in conceptia Legii nr. 165/2013, conform principiului enuntat in art. 2 lit. a) din aceasta. Invalidarea poate fi, de asemenea, consecinta constatarii ca solicitantul nu este titularul dreptului de proprietate privata asupra imobilului revendicat. Scopul unei verificari suplimentare fata de cea realizata de entitatea investita il constituie prevenirea unor situatii generatoare de inechitati, care au avut loc sub imperiul Legii nr. 10/2001, precum restituirea/atribuirea aceluiasi imobil mai multor persoane care reclamau un drept propriu si exclusiv ori recunoasterea dreptului de proprietate altei persoane decat titularul stabilit ulterior pe cale judecatoreasca. De aceea, confirmarea cu certitudine sporita a unui drept nu constituie o nesocotire a dreptului de proprietate, din perspectiva sperantei legitime de valorificare a acestuia, ci, dimpotriva o garantie a recunoasterii acestuia in mod just.
    48. Curtea observa, de altfel, ca nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept castigat, cata vreme decizia/dispozitia entitatii investite cu solutionarea notificarii, continand propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, confirmata prin emiterea avizului de legalitate de catre prefect, nu a produs efecte directe in patrimoniul persoanei indreptatite la restituire. Aceasta, deoarece pana la emiterea deciziei reprezentand titlul de despagubire de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor - conform Legii nr. 247/2005 - sau a deciziei de compensare in puncte de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor - ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 - persoana indreptatita la restituire are o simpla expectanta de a dobandi masurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat intr-un drept de creanta izvorat din titlul de despagubire/decizia de compensare in puncte.
    49. In plus, Curtea observa ca deciziile autoritatilor administrative implicate in procesul de restituire/acordare de masuri reparatorii sunt supuse in final controlului instantei de judecata, singura care este competenta sa se pronunte in mod definitiv asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, putand dispune restituirea in natura sau, dupa caz, acordarea de masuri reparatorii.”
Pe de alta parte prin decizia  Nr. 686 din 26 noiembrie 2014 Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile  art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013 sunt constitutionale in masura in care nu se aplica deciziilor/dispozitiilor entitatilor investite cu solutionarea notificarilor, emise in executarea unor hotarari judecatoresti prin care instantele s-au pronuntat irevocabil/definitiv asupra calitatii de persoane indreptatite si asupra intinderii dreptului de proprietate. In considerente, Curtea Constitutionala expliciteaza ca  21. …atributia conferita de legiuitor Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor si Secretariatului acesteia de a verifica dosarele din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii si in consecinta de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii chiar si in cazul in care existenta dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii a fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca, iar decizia care contine propunerea de acordare de masuri compensatorii a fost emisa ca urmare a acestei hotarari judecatoresti, genereaza posibilitatea ca un organ administrativ sa exercite atributii care tin exclusiv de competenta instantelor judecatoresti. Curtea apreciaza ca numai o instanta judecatoreasca investita de lege cu solutionarea unei cai extraordinare de atac impotriva unei asemenea hotarari judecatoresti o poate invalida. A recunoaste Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor si Secretariatului acesteia competenta de reexaminare a existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii si in consecinta de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii in cazul in care aceste aspecte au fost stabilite deja printr-o hotarare judecatoreasca inseamna a recunoaste un control administrativ asupra acestei hotarari, deci o cale de atac neprevazuta de lege, ceea ce contravine dispozitiilor art. 129 din Constitutie, potrivit carora, "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii"….
27. prin reglementarea in sarcina Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor si Secretariatului a competentei de reexaminare a existentei dreptului persoanei care se considera indreptatita la masuri reparatorii si in consecinta de a valida/invalida in tot sau in parte deciziile emise de entitatile investite de lege care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii si a cuantumului despagubirilor si in cazul in care aceste aspecte au fost stabilite deja printr-o hotarare judecatoreasca echivaleaza cu instituirea unei noi cai de atac si, implicit, a unui sistem concurent cu sistemul instantelor judecatoresti in ceea ce priveste infaptuirea justitiei. Avand in vedere cele expuse, Curtea apreciaza ca dispozitiile art. 17 alin. (1) lit. a) si art. 21 alin. (5) si (8) din Legea nr. 165/2013 contravin si prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie si celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
In consecinta,  in lumina interpretarii date de instanta de contencios constitutional, regula  mai sus enuntata de Curtea de Apel si care presupune cele 4 etape succesive comporta o singura exceptie cand nu mai este necesara parcurgerea etapelor 1 si 3 (etapa verificarii si etapa validarii), respectiv situatia cand deciziile/dispozitiile entitatilor investite cu solutionarea notificarilor au fost emise in executarea unor hotarari judecatoresti prin care instantele s-au pronuntat irevocabil/definitiv asupra calitatii de persoane indreptatite si asupra intinderii dreptului de proprietate.
Din actele dosarului rezulta ca, in speta, decizia Primariei Municipiului P. a fost emisa  fara interventia autoritatii judecatoresti, nefiind  incidenta situatia de exceptie prevazuta de decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014 a Curtii Constitutionale, si prin urmare, fiind necesara parcurgerea celor 4 etape mai sus mentionate conform art. 21 din Legea nr. 165/2013.
Din felul in care a fost formulata actiunea in subsidiar, respectiv  cele 4 petite mai sus enuntate, rezulta ca reclamanta a avut in vedere cele 4 etape, fiecare din cele 4 petite formulate vizand una dintre cele 4 etape.
 Prin sentinta recurata  au fost respinse petitul 1 ca lipsit de interes si petitul 3 fara nicio motivare.
In consecinta, Curtea facand aplicarea dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 165/2003 va constata ca recursul paratei C.N.C.I. este intemeiat, obligarea la evaluare si respectiv emiterea deciziei de compensare prin puncte  (etapele 2 si 4) aparand ca premature, in lipsa unei dispozitii exprese referitoare la parcurgerea etapei de verificare a dosarului de despagubire si respectiv de validare ( etapele 1 si 3).
Pentru aceste considerente Curtea va admite recursul C.N.C.I. si rejudecand  va respinge ca premature petitele avand ca obiect  cererea de obligare a C.N.C.I. la stabilirea valorii imobilului si la emiterea deciziei de compensare.