Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie.

Asupra apelului de fata:
Constata ca, prin sentinta civila nr. 88/S din data de 13.05.2016 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. xxx8/62/2015 s-a admis in parte contestatia formulata de contestatorul A. in contradictoriu cu intimatul Municipiul B., reprezentat legal de primar si in consecinta:
A fost anulata dispozitia nr. xxx6/11.02.2015 ce a fost emisa de catre partea intimata, prin reprezentantul sau legal.
Intimatul a fost obligat sa emita, prin reprezentantul sau legal, o noua dispozitie, prin care sa restituie in natura partii contestatoare suprafata de 178 mp. din imobilul identificat ca fiind inscris in cartea funciara nr. xxx5 B., sub numar topografic xxx6/2, conform raportului de expertiza nr. xxx241/4.03.2016, intocmit de inginer expert C. si a documentatiei cadastrale aferenta acestui raport de expertiza, ce a fost receptionata de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate B. prin procesul-verbal nr. xx6/5.04.2016, ce fac parte integranta din prezenta sentinta, si prin care sa propuna ca partii mentionate sa ii fie acordata masura reparatorie in echivalent a punctelor valorice, pentru restul suprafetei imobilului mai sus identificat, anume aceea de 2.072 mp.
S-au respins restul pretentiilor formulate de contestator.
Intimatul a fost obligat sa achite contestatorului suma de 8.150 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial si onorariu expert.
In motivarea hotararii se arata ca, urmand procedura prealabila obligatorie instituita de Legea nr.10/2001, contestatorul din prezenta cauza, ,,in calitate de fiu al lui D.”, ?i numitul E. ,,in calitate de coproprietar ?i nepot de frate al proprietarilor de la B 5-9”, au inregistrat, prin intermediul executorului judecatoresc, sub nr. xx9, la data de 05.02.2002, pe rolul intimatului Municipiul B., o notificare, prin care au solicitat a le fi acordate masuri reparatorii in echivalent, constand in compensare cu alte bunuri, pentru imobilul cu destina?ia de teren, situat in municipiul B., strada M..
In motivarea acestei notificari, s-a aratat ca imobilul mai sus identificat are suprafa?a de 2250 mp, este inscris in cartea funciara nr. xxx5 B., sub numarul topografic xxx6/2, ce a constituit proprietatea indiviza a numi?ilor F., G., H., I., D., E., J., el fiind trecut in proprietatea statului, in temeiul Decretelor de expropriere nr. xx8/1960 ?i nr. xx2/1960, fara plata vreunei despagubiri.
De asemenea, s-a aratat ca acest imobil nu poate fi restituit in natura, intrucat este in totalitate afectat de lucrarile de utilitate publica pentru a caror realizare a fost adoptata masura exproprierii, respectiv de blocuri de locuin?e.
Notificarea astfel formulata a fost solu?ionata de catre partea intimata prin dispozi?ia ce constituie obiectul prezentei cai de atac, in sensul efectuarii propunerii de acordare a masurii reparatorii in echivalent a punctelor valorice, par?ii contestatoare, pentru cota de ½ parte, pe care mama sa – D. - a de?inut-o din imobilul mai sus identificat, la care se adauga cota de 2/12 parte, ce a apar?inut numitei F., cea de 1/12 parte, a lui E., ?i cota de 2/12 parte, ce a apar?inut numitei J..
La adoptarea acestei solu?ii, partea intimata a re?inut ca imobilul ce constituie obiectul material al notificarii a fost preluat de catre Statul Roman in temeiul Decretelor Consiliului de Stat nr. xx8/1960 ?i nr. xx2/1960.
Din adresa Serviciului de Amenajare a Teritoriului nr. xxx40/2002 ?i din raportul de expertiza intocmit de expertul K., a rezultat ca acest imobil, care a fost comasat ulterior datei preluarii lui de catre stat cu alte 10 imobile, este afectat de construc?ii ?i amenajari exterioare, respectiv de blocul de locuinte nr. xx, situat in municipiul B., strada M..
Nemul?umit fiind de modul in care partea intimata a stabilit intinderea dreptului sau de a beneficia de masurile reparatorii instituite de Legea nr. 10/2001, cat ?i natura juridica a masurii reparatorii ce s-a propus a-i fi acordata, partea contestatoare a investit instan?ele judecatore?ti cu prezenta contesta?ie.
Procedand la solu?ionarea contesta?iei in limitele mai sus indicate, tribunalul a observat ca dispozitiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 stabilesc obiectul de reglementare al acestui act normativ ca fiind reprezentat de masurile reparatorii care se acorda pentru imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru cele preluate de stat in baza Legii nr. 139?1940 asupra rechizitiilor.
Potrivit dispozitiilor art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10?2001, sunt indreptatite la masuri reparatorii constand in restituirea in natura sau, dupa caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora, iar art. 4 alin. 2 din acelasi act normativ stipuleaza ca de prevederile Legii nr. 10?2001 beneficiaza si mostenitorii persoanelor fizice indreptatite.
De asemenea, prin dispozi?iile art. 4 alin. 4 din actul normativ men?ionat se stipuleaza ca de cotele mo?tenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilal?i mo?tenitori ai persoanei indrepta?ite care au depus in termen cererea de restituire.
Art. 22 din Legea nr. 10?2001, in redactarea pe care acesta a avut-o la data formularii notificarii, prevedea ca actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum si in cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate vor fi depuse ca anexe ale notificarii, odata cu aceasta sau in termen de cel mult 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Acest termen a fost prorogat succesiv si a expirat la data de 1.07.2003.
Aceste dispozitii legale au fost modificate prin Legea nr. 247?2005, astfel ca, potrivit art. 23 din Legea nr. 10?2001 republicata, actele doveditoare ale dreptului de proprietate, ori, in cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate pot fi depuse pana la solutionarea notificarii.
In ceea ce priveste actele juridice care atesta calitatea de mostenitor, art. 22.1 lit. b din Normele Metodologice de Aplicare Unitara a Legii nr. 10?2001 statueaza ca acestea constau in certificat de mostenitor, testament, acte de stare civila care atesta rudenia sau filiatia cu titularul initial al dreptului de proprietate.
Din certificatele de mo?tenitor nr. x40/4.02.1991, nr. x2/28.02.2003, nr. x362/30.11.1988, nr. x2/30.04.2004 ?i nr. x3/10.02.2002, a rezultat ca partea contestatoare are calitatea de succesor in drepturi al numi?ilor D., J., F., L. ?i E., ce au avut calitatea de coproprietari ai imobilului ce a constituit obiectul material al notificarii, astfel ca, in raport cu dispozi?iile art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001 coroborat cu cele ale art. 4 alin. 2 din acela?i act normativ, acesta este indrepta?it sa ob?ina, in temeiul Legii nr. 10/2001, in aceasta calitate, masuri reparatorii.
Totodata, din actele de stare civila ce au fost administrate ca probe in cadrul procedurii prealabile obligatorii de solu?ionare a notificarii, a reiesit ca partea contestatoare are calitatea de mo?tenitor legal al coproprietarilor G., H. ?i I., fiind nepotul de sora al acestora.
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, redate anterior, partea men?ionata profita ?i de cotele celorlal?i mo?tenitorilor legali sau testamentari ai coproprietarilor G., H. ?i I., care nu au urmat procedura instituita de actul normativ men?ionat.
A?a fiind, tribunalul, in baza argumentelor de fapt ?i de drept ce preced, a constatat ca partea contestatoare este indrepta?ita sa beneficieze de masurile reparatorii instituite de Legea nr. 10/2001 pentru intregul imobil ce constituie obiectul material al notificarii.
In vederea solu?ionarii celei de a doua critici pe care contestatorul a in?eles sa o aduca dispozi?iei atacata, instan?a a incuviin?at cererea de administrare in cauza a probei cu expertiza tehnica judiciara, desemnandu-l in calitate de expert pe expertul tehnic judiciar C..
Prin raportul de expertiza tehnica judiciara nr. xxx241/4.03.2016, expertul a aratat ca imobil in litigiu a fost ini?ial eviden?iat in cartea funciara nr. xxx5 B., in care este men?ionata amplasarea acestui imobil intre calea ?i drumul spre […], precum ?i suprafa?a sa, aceea de 2250 mp.
Acest imobil a fost transcris, impreuna cu alte imobile aduse din diferite car?i funciare, in cartea funciara nr. xxx28 B., in baza actului xx33-xx60/1979, formandu-se astfel un singur corp funciar, in suprafa?a de 134837,70 mp, ce a fost trecut in proprietatea Statului Roman.
Imobilul astfel format ?i-a pastrat in titulatura toate numerele topografice care au fost comasate, insa, in temeiul aceluia?i act, el trece printr-un amplu proces de dezmembrare, prin care numerele topografice comasate se desprind din imobilul constituit in modalitatea aratata, dar cu alte suprafe?e.
Acest tip de opera?iune s-a petrecut cu aproape toate imobilele ce au fost comasate, in numar de 28, situa?ie care, de?i din punct de vedere tehnic a fost posibila, a afectat substan?a dreptului de proprietate, respectiv suprafa?a ?i amplasamentul imobilelor asupra carora acesta poarta.
Pe parcursul acestor dezmembrari ?i comasari succesive, ce au fost efectuate in baza actului xxx63/1994, imobilul cu numarul topografic xx36/2, xx43/1, xx43/2, in suprafata de 118772, ramas dupa comasarea initiala si dupa dezmembrarile ulterioare, s-a dezmembrat, ramanand imobilul cu numar topografic xx36/2, cu suprafata de 117864 mp. In mod evident, aceasta suprafata nu are nimic in comun cu numarul topografic initial xx36/2, care a venit la comasare cu un aport de suprafata de numai 2250 mp si cu un amplasament care acum este inclus in amplasamentul de ansamblu.
Din studiul actelor de carte funciara, a rezultat ca imobilul ce a constituit obiectul material al notificarii a fost supus ?i altor opera?iuni de carte funciara, in prezent, suprafa?a imobilului cu numar topografic ini?ial xx36/2 regasindu-se in suprafa?a imobilului cu numar topografic xx48/1/1/1, inscris in cartea funciara nr. xxx30 B..
Acest imobil reprezinta un teren in suprafa?a de 130695 mp, fiind inscris in eviden?ele de publicitate imobiliara ca proprietate a Statului Roman, dobandita de acesta in temeiul decretelor de expropriere nr. xx8/1960 ?i nr. xx2/1960.
Fa?a de cele ce preced, in lucrarea de expertiza s-a aratat ca identificarea in regim de carte funciara a imobilului cu numar topografic ini?ial xx36/1 nu mai este posibila, in sensul analizarii unui extras de carte funciara care sa exprime amplasamentul ?i intinderea acestuia, astfel ca pentru identificarea acestor elemente expertul a efectuat opera?iunile de identificate indicate in cuprinsul raportului de expertiza.
In urma acestei identificari, s-a constatat ca suprafa?a de 2.072 mp din acest imobil este afectata de detalii de sistematizare, pe ea fiind amplasate blocuri de locuin?e, re?ele edilitare ?i zone aferente strazilor ?i cailor ferate, in timp ce suprafa?a de 178 mp din acest imobil poate fi considerata suprafa?a libera, in sensul Legii nr. 10/2001.
Sub acest aspect, prin lucrarea de expertiza pe care a intocmit-o, expertul a aratat ca pe aceasta suprafa?a este amenajata o parcare, care insa nu poate fi apreciata ca fiind o parcare ce deserve?te un bloc de locuin?e, intrucat se afla amplasata pe cealalta parte a strazii in raport cu blocul de locuin?e nr. xx, situat pe A.M. nr. x, bloc de locuin?e ce are la dispozi?ie alte doua parcari in proximitate.
Intrucat raportul de expertiza ce a fost administrat ca proba in cauza face parte din categoria celor pentru care este obligatorie parcurgerea procedurii de recep?ie ?i avizare, instan?a a sesizat Oficiul de Cadastru ?i Publicitate Imobiliara B., pentru efectuarea acestei proceduri, institu?ie care a emis procesul – verbal de recep?ie nr. xx6/05.06.2016, prin care a declarat admisa documenta?ie cadastrala aferenta acestui raport.
Par?ile prezentului litigiu nu au formulat obiec?iuni cu privire la concluziile raportului de expertiza, insa partea intimata a remis cauzei, la data de 14.04.2016, un set de inscrisuri, constand in Adresa Serviciului Cadastru, Valorificare, Registru Agricol ?i Fond Funciar nr. xxx89/2016 ?i in Certificatul de Urbanism nr. xx5/2016, pentru a dovedi ca, prin Hotararile Consiliului Local B. nr. x44/2011 ?i nr. x27/2006, suprafa?a de 252 mp din imobilul in litigiu, identificata pin raportul de expertiza ca reprezentand suprafa?a libera, a fost inclusa cu destina?ia de parcare in PUG.
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 1 din legea nr. 10/2001, ,,Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite se restituie in natura sau in echivalent, cand restituirea in natura nu mai este posibila, in conditiile prezentei legi’’, in timp ce alin. 2 al aceluiasi text de lege stipuleaza: ,,In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv”.
De asemenea, dispozitiile art. 1 alin. 1 si 2 din Legea nr. 165/2013 stabilesc ca „imobilele preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist se restituie in natura. In situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai este posibila, masurile reparatorii in echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite in echivalent de entitatea investita cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (…), precum si masura compensarii prin puncte, prevazuta in cap. III”.
Alegerea masurilor reparatorii pentru imobilele care intra sub incidenta Legii nr. 10/2001 se supune, prin urmare, regulilor impuse prin dispozitiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 coroborat cu art. 1 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 368/2013. Astfel, regula in materie o constituie restituirea in natura, apoi compensarea cu bunuri oferite in echivalent de entitatea investita cu solutionarea cererii, apoi masura compensarii prin puncte, prevazuta in cap. III din lege.
In raport cu starea de fapt anterior stabilita, instanta a constatat ca partea contestatoare este indreptatita sa beneficieze de masura reparatorie a restituirii in natura a suprafetei de 178 mp din intreaga suprafata a imobilului ce a constituit obiectul dreptului de proprietate al antecesorilor sai, astfel cum aceasta a fost identificata prin lucrarea de expertiza ce a fost efectuata in cauza, nu a intregii suprafe?e a acestui imobil, astfel cum a solicitat prin actul de investire a instan?ei, si de masuri reparatorii in echivalent pentru restul suprafetei acestui imobil, ce nu poate fi restituita in natura, intrucat este afectata de lucrarile de utilitate publica in vederea realizarii carora a operat masura exproprierii.
Sub acest din urma aspect, s-a mentionat ca, in prezenta cauza, partea men?ionata nu a formulat o op?iune de stabilire a masurii reparatorii a compensarii cu alte imobile, ?i ca, din materialul probator ce a fost administrat in cauza, a rezultat ca partea intimata nu a de?inut, in prezent, bunuri pe care sa le ofere in compensa?ie, in condi?iile reglementate de textele de lege precitate, astfel ca tribunalul, in raport cu argumentele anterior expuse, a constatat ca masura reparatorie in echivalent de care partea contestatoare poate sa beneficieze pentru partea din imobilul ce a constituit obiectul dreptului de proprietate al antecesorilor sai, ce nu poate fi restituita in natura, este aceea a punctelor valorice.
Tribunalul a inlaturat sus?inerea pe care partea intimata a efectuat-o in sensul existen?ei impedimentului la restituirea in natura a suprafe?ei de teren mai sus aratata, indicat in documenta?ia pe care a depus-o la dosarul cauzei in data de 14.04.2016, pentru argumentele ce succed:
Art. 9 din Legea nr.10/2001 statueaza ca,, Imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla in prezent, se restituie in natura in starea in care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini”.
In conformitate cu acest text de lege, s-a retinut ca incidenta legii este stabilita erga omnes, indiferent de calitatea detinatorului si ca situatia juridica a imobilului ce constituie obiectul material al notificarii ce trebuie luata in considerare la stabilirea masurilor reparatorii este cea existenta la data nasterii juridice a dreptului la restituire, respectiv la data promovarii cererii de acordare a masurilor reparatorii instituite de acest act normativ.
Or, la data anterior indicata, suprafata de 178 mp din imobilul ce constituie obiectul material al notificarii pe care partea contestatoare a promovat-o nu avea destinatia la care partea intimata a facut referire in motivarea pozitiei sale procesuale, dobandind aceasta destinatiei ulterior momentului in care a fost promovata notificarea, astfel ca actele juridice la care partea intimata a facut referire nu puteau influenta restituirea in natura a acestei suprafete.
De altfel, principiul prevalentei restituirii in natura in raport cu alte proceduri legale este o consecinta si a prevederii art. 52 din lege, care inlatura de la aplicare orice alte prevederi contrare, care tind sa indisponibilizeze bunul de la restituirea in natura.
Avand in vedere argumentele ce preced, tribunalul, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 coroborat cu dispozitiile legale mentionate, a admis in parte contestatia supusa judecatii si a dispus potrivit dispozitivului sentintei.
Fiind partea aflata in culpa procesuala, intimatul a fost obligat, in temeiul prevederilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, sa achite par?ii contestatoare suma de 8.150 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avoca?ial ?i onorariu expert.
Impotriva acestei solutii a declarat apel paratul Municipiul B. prin primar, aducandu-i critici pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei apelate, in sensul de a  se respinge contestatia si a se mentine dispozitia contestata.
In expunerea motivelor de apel se arata ca reclamantul A. este indreptatit doar la acordarea de despagubiri pentru cota de ½ din suprafata totala revendicata de 2250 mp, respectiv  pentru suprafata de 1125 mp. Se continua ca in mod gresit s-a retinut in raportul de expertiza ca terenul in suprafata de 178 mp este liber si poate face obiectul restituirii in natura, cat timp terenurile asigura functionarea normala a constructiilor invecinate, in prezent bucata de teren fiind amenajata ca parcare rezidentiala care deserveste ansamblul rezidential existent, cu abonamente, conform  H.C.L. nr. 972/2006.
In ceea ce priveste cuantumul cheltuielilor de judecata, constand in onorariu avocatial si onorariu expert se arata ca instanta de fond a ignorat dispozitiile Legii nr. 10/2001 potrivit cu care obligatia probei sta in sarcina titularului notificarii, astfel ca reclamantul este tinut la plata onorariului privind raportul de expertiza tehnica judiciara. Se continua ca, fata de art. 453 alin. 3 Cod procedura civila, instanta era tinuta ca din oficiu sa reduca cuantumul onorariului de expert, fata de volumul de munca si intrucat acesta a facut parte din documentatia care a stat la baza emiterii Dispozitiei de Primar nr. xxx6/2015. In fine, in ceea ce priveste cuantumul onorariului avocatial, se arata ca prezenta cauza a fost disjunsa din dosarul nr. xxx9/62/2015, nefiind depusa o munca suplimentara.
In drept art. 411 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila.
In cauza a fost formulata intampinare de catre intimatul reclamant A. prin care se solicita respingerea apelului si mentinerea ca temeinica si legala a sentintei apelate.
Se arata ca notificarea de restituire a fost formulata de A.  impreuna cu E., care ulterior a decedat, reclamantul fiind indreptatit sa beneficieze de masurile reparatorii pentru intregul imobil ce constituie obiect material al notificarii. In ceea ce priveste destinatia suprafetei de 178 mp din imobil se invedereaza ca, la data notificarii, suprafata de 178 mp nu avea destinatia de parcare, actele juridice ulterioare neputand influenta restituirea in natura a acestei suprafete. In fine, in ceea ce priveste temeiul acordarii cheltuielilor de judecata, acestea au la baza culpa procesuala a intimatei, onorariul avocatial fiind raportat la cerintele impuse de Statutul profesiei si vazand valoarea de piata a litigiului care este de 251.852 Euro.
In drept, Legea nr. 10/2001, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 165 /2013, art. 205 si urmatoarele  Cod procedura civila.
Analizand hotararea apelata in raport cu motivele de apel si actele dosarului, in baza art. 476-477 Cod procedura civila, se constata urmatoarele:
Notificarea a fost formulata la data de 05.02.2002 de catre intimatul A. „in calitate de fiu al lui D.” si de numitul E., in calitate de coproprietar si nepot de frate al proprietarilor de la B 5-9”, pentru intregul imobil in suprafata de 2250 mp, inscris in cartea funciara nr. xxx5 B., sub numarul topografic xxx6/2, ce a constituit proprietatea indiviza a numitilor F., G., H., I., D., E., J., el fiind trecut in proprietatea statului, in temeiul Decretelor de expropriere nr. xx8/1960 ?i nr. xx2/1960, fara plata vreunei despagubiri.
Ulterior la data  04.03.2002, a decedat numitul E., avand calitatea de coproprietar si nepot de frate al proprietarilor de la B 5-9, iar A. a devenit unic mostenitor al acestuia, conform certificatului de mostenitor nr. x3/2002, fila 93-94 dosar de fond.
Potrivit art. 4 alin. (2) „De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.” iar conform art. 4 alin. 4 „De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire.”
Din interpretarea teleologica a acestor doua alineate rezulta ca de cotele tuturor coproprietarilor inscrisi in cartea funciara nr. xxx5 B., sub numarul topografic xxx6/2 au profitat la momentul depunerii notificarii atat A. cat si defunctul, persoana E., iar ulterior ca mostenitor legal al acestuia din urma, A., ca nepot de sora, pe regulile reprezentarii succesorale a venit sa culeaga cota de mostenire de ½ a acestuia din urma, conform art. 4 alin. 2 din lege. 
Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. nr. 498/2003 retin ca, in toate cazurile stabilirea calitatii de mostenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile romane, ceea ce s-a si probat in cauza, certificatul de mostenitor fiind in fiinta, nefiind exhibate probe in sensul anularii acestuia.
Imprejurarea ca defunctul E. a decedat ulterior formularii notificarii a condus la schimbarea calitatii acestuia din  beneficiar al legii in persoana indreptatita, in raport  fata de care A.  are calitatea de mostenitor legal.
In consecinta, A. este unicul mostenitor legal al tuturor coproprietarilor tabulari, fiind indreptatit la reconstituire pentru o cota absoluta de 1/1, cum corect a retinut Tribunalul.
Critica apelanta solutia Tribunalului sub motivul ca terenul in suprafata de 178 mp pe care expertul l-a considerat a fi suprafata libera, in sensul Legii nr. 10/2001 este afectata de cladiri de utilitate publica, respectiv ca permit normala utilizare a cladirilor invecinate, in sensul ca in prezent bucata de teren este amenajata ca parcare rezidentiala care deserveste ansamblul rezidential existent, cu abonamente, conform  H.C.L. nr. 972/2006.
Potrivit art. 9 din Legea nr. 10/2001 „Imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla in prezent, se restituie in natura in starea in care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini”, astfel ca incidenta acestei legi este stabilita erga omnes, situatia juridica a imobilului ce constituie obiect material al notificarii ce trebuie luata in considerare la stabilirea masurilor reparatorii fiind cea de la momentul formularii notificarii.
Or, la momentul formularii notificarii - 05.02.2002, suprafata de 178 mp nu avea destinatia de parcare amenajata care deserveste ansamblul rezidential existent, actele juridice H.C.L. nr. 972/2006 si cu nr. 805/29.03.2016 fiind ulterioare acestui moment, astfel ca in mod corect Tribunalul a dat eficienta principiului general de drept restiututio in integrum. 
Amenajarile de utilitate publica efectuate de parat ulterior momentului notificarii si sustinerile apelantei potrivit cu care terenul de 178 mp nu este teren liber intrucat posibilitatea restituirii in natura a terenului liber este subordonata afectatiunii sale nu poate fi primita si fata de dispozitiile art. 10.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 potrivit cu care se instituie obligativitatea restituirii in natura a terenurilor in ipoteza in care pe acestea se afla edificate ilegal fie constructii, indiferent de destinatia acestora, fie constructii usoare sau demontabile.
Ori, pentru amenajarea unei parcari pe o suprafata de teren ce apartine de Primarie este necesara solicitarea acordului Consiliului Local B. concomitent cu solicitarea unui certificat de urbanism si a unei autorizatii de constructie, in cauza nefiind exhibata autorizatia de constructie pentru parcarea amenajata, astfel ca ne aflam in ipoteza in care opereaza restituirea in natura, suprafata de teren de 178 mp identificata fiind libera, nefiind afectata unor amenajari de utilitate publica.
In ceea ce priveste aplicarea gresita a legii cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecata, retinem ca onorariul expertului priveste suma de 1400 lei iar onorariul avocatului, suma de 6750 lei, iar acordarea lor s-a facut prin aplicarea art. 453 Cod procedura civila, raportat la culpa procesuala a paratului Municipiul B., care a pierdut procesul.
Reducerea onorariului avocatial si a onorariului de expert in temeiul art. 453 alin. 2 si 3 Cod procedura civila trebuie raportata la criteriile legale enuntate in continutul normei, in sensul ca reducerea poate opera doar atunci cand catimea onorariilor este vadit disproportionata in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, respectiv expert, tinand cont de circumstantele cauzei.
Onorariul avocatial priveste munca depusa de acesta in dosar  nr. xxx8/62/2015 si nu cea din dosarul nr. xxx9/62/2015, din care cauza a fost disjunsa la solicitarea paratului Municipiul B., valoarea de piata actuala pentru suprafata de teren de 2072 mp ce nu poate fi restituita in natura este de 251.852 euro, iar valoarea intregii suprafete, dupa pretuirea reclamantului la momentul 05.02.2002 era de 18.000 USD, onorariul avocatial, raportat la aceste 2 valori, fiind modic. Activitatea desfasurata de avocat in dosar xxx8/62/2015 a fost cuantificata prin raportare la art. 132 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat, in cauza au fost acordate 5 termene de judecata, iar problema de drept dedusa judecatii vizeaza Legea nr. 10/2001 si regulile devolutiunii succesorale.
In ceea ce priveste onorariul de expert, proba cu expertiza tehnica a fost administrata pentru stabilirea situatiei actuale a imobilului litigiu, iar in raport de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 sarcina probei revine titularului notificarii respectiv reclamantului A.  astfel cum s-a si procedat, prin intocmirea raportului de expertiza extrajudiciara de catre expert K., insa aceste dispozitii se refera la cheltuielile efectuate in procedura administrativa si nu la cele efectuate in fata instantei de judecata.
In ceea ce priveste catimea onorariului de expert retinem ca Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara nu prevede niciun fel de onorarii minimale pentru expertiza efectuata de expertii judiciari sau extrajudiciari. Art. 23 alin. 1 din O.G. nr. 2/2000 prevede doar niste criterii de stabilire a onorariului definitiv: „se stabileste … in functie de complexitatea lucrarii, de volumul de lucru depus si de gradul profesional ori stiintific al expertului sau al specialistului. „Potrivit Notei de evaluare a onorariului, activitatea desfasurata a vizat activitati in specialitatea topografie, geodezie si cadastru funciar intr-un total de 12 ore si activitati in evaluarea proprietatii de 5 ore, deci un total de 17 ore, rezultand o manopera directa de 1360 lei, calculata pentru un pret de 80 lei/h. Nu au fost efectuate operatii in teren, dar existenta pe suport material a lucrarii si activitatea efectiva desfasurata de expert pentru redactarea lucrarii de expertiza in prezenta cauza, indiferent ca este disjunsa din dosar  nr. xxx9/62/015 nu poate fi contestata. Nu au fost incluse in catimea stabilita cu titlul onorariu definitiv activitati specifice masuratorilor pe teren, cuantumul onorariului nefiind vadit disproportionat prin raportare la volumul de munca depus.
Raportat la aceste considerente, in baza art. 480 din Noul Cod de procedura civila, Curtea va respinge apelul declarat de paratul Municipiul B. prin Primar impotriva sentintei civile nr. 88/S/2016 pronuntata in dosar nr. xxx8/62/2015 al Tribunalului Brasov - sectia a I-a civila, pe care o va pastra ca temeinica si legala.
In temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, fata de solutia de respingere a apelului declarat de Municipiul B. prin Primar, Curtea va obliga pe acesta sa plateasca intimatului A., suma de 3500 lei, cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu avocatial.