Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Brasov

Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs.

(Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017 pronuntata de Curtea de Apel Brasov)

Domeniu | Dosare Curtea de Apel Brasov | Jurisprudenta Curtea de Apel Brasov

Pulverizarea de catre inculpat a sprayului lacrimogen inspre partea civila constituie doar o circumstanta preexistenta a caderii pe scari a acestuia din urma, dar nu o cauza a acestui fapt. Dupa pulverizarea sprayului si iesirea partii civile din locuinta inculpatul si-a epuizat actiunea, caderea pe scari a partii civile fiind un eveniment ulterior actiunii inculpatului, independent de aceasta.

Constata ca prin sentinta penala nr. 2375/20.12.2016 a Judecatoriei Brasov, in baza art. 386 alin.1 Cod procedura penala, a fost respinsa cererea formulata de partea civila prin aparator ales de schimbare a incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul  A. respectiv din infractiunea de lovire si alte violente prevazuta  de art. 193 alin. 2 Cod penal in infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 alin. 1 lit. a Cod penal.
In baza art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea  art. 396 alin. 10 Cod Procedura Penala, s-a stabilit pedeapsa de 8 luni inchisoare pentru savarsirea de catre inculpatul A. […], fara antecedente penale, a infractiunii de lovire sau alte violente. (persoana vatamata B.)
In baza art. 83 alin. 1 Cod Penal, a amanat  aplicarea pedepsei de 8 luni inchisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani conform art. 84 alin. 1 Cod Penal, termen care curge de la data ramanerii definitive a hotararii.

In baza art. 84 alin. 2 Cod Penal, inculpatul trebuie sa respecte masurile de supraveghere prev. de art. 85 alin. 1 Cod Penal, respectiv: sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Brasov, la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile precum si intoarcerea; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 84 alin. 2 Cod Penal, a obligat inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere sa respecte si urmatoarele masuri de supraveghere prev. de art. 85 alin. 2 Cod Penal, respectiv sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
In baza art. 404 alin. 3 Cod procedura penala s-au pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 88 Cod Penal referitoare la revocarea amanarii aplicarii pedepsei daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata, cu rea credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau savarseste cu intentie sau intentie depasita o noua infractiune.
In baza art. 19 si art. 25 alin. 1, art. 404 alin. 1 Cod procedura penala si art.1349,  art. 1357 Cod civil, a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila B. in contradictoriu cu inculpatul A..
A obligat pe inculpatul A. la plata catre partea civila B. a sumei de 1.000 lei reprezentand daune materiale. A respins in rest pretentiile civile formulate in cauza ca neintemeiate.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca in data de 06.02.2016, in locuinta inculpatului A. situata in mun. B., str. D., nr. 69, bl. 18, sc. B, ap. 8, jud. B. a avut loc o petrecere organizata de catre acesta la care a fost prezenta persoana vatamata B., precum si martorii C., D., E., F., G., H., I., J., K, L., M., N., O..
Pe parcursul petrecerii organizate acasa la inculpat participantii au consumat bauturi alcoolice si au ascultat muzica.
In jurul orei 19.00 in locuinta inculpatului, pe fondul consumului de bauturi alcoolice,     s-a iscat un conflict verbal, degenerat in altercatie fizica intre inculpatul A. pe de–o parte si persoana vatamata B. si martorul C. pe de alta parte, ocazie cu care inculpatul A. i-a aplicat persoanei vatamate B. mai multe lovituri cu pumnii in zona capului si a corpului, dupa care inculpatul a pulverizat in camera respectiva spray iritant lacrimogen.
Ulterior altercatiei persoana vatamata a iesit din apartamentul inculpatului in casa scarii, iar din cauza intunericului si a starii de ebrietate in care se afla ca urmare a consumului de bauturi alcoolice, a cazut prin spatiul dintre balustradele de protectie ale scarilor pana la nivelul parterului imobilului, loc in care a fost gasit de martori si de inculpat care au apelat numarul 112.
Semnele de violenta cauzate persoanei vatamate la nivelul extremitatii cefalice a rezultat ca s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, posibil la data de 06.02.2016 si necesita 5-6 zile de ingrijiri medicale, fara ca aceste leziuni sa fi pus in primejdie viata victimei.
Situatia de fapt astfel retinuta rezulta din coroborarea ansamblului probator administrat in cauza.  Cu precadere, instanta de fond retine declaratia de recunoastere a inculpatului de la termenul de judecata din data de 12.12.2016.
Astfel, fiind audiat in fata instantei, inculpatul a declarat: “In data de 06.02.2016 am tinut o petrecere in locuinta mea. Am chemat mai multi preteni cu care am ascultat muzica si am baut alcool. Ulterior am iesit pe balcon unde erau C. si B. impreuna cu inca doi prieteni ai mei, respective P. si R. I-am invitat pe acestia la mine in casa. B. si C. aveau un rucsac la ei in care se afla o tabla de sah si o pereche de blugi. La un moment dat, cei doi au scos sahul si au inceput sa joace iar blugii i-au pus la gramada pe fotoliu unde ne tineam hainele. Intre timp au venit si alti prieteni. Dupa ce au terminat de jucat au vrut sa puna tabla de sah in rucsac si au observat ca nu mai sunt blugii. Atunci B. s-a ridicat si a inceput sa injure si sa ameninte si sa ceara blugii. Eu am spus ca am venit sa ne distram nu sa ne batem, iar acesta a sarit sa ma loveasca cu capul. Atunci eu m-am ferit si i-am aplicat vreo 2-3 pumni. C. a vrut sa ma loveasca cu pumnul pe care avea aplicata o rozeta iar eu l-am impins si l-am lovit. Arat ca aveam un spray irritant lacrimogen pe care l-am pulverizat in camera ca sa aplanez situatia. Eu am intrat in baie pentru ca nu mai puteam sa respire iar o fata a intrat in casa si striga ca moare B.. Eu am iesit pe casa scarii si am vazut ca B. era cazut jos, la parter. Am solicitat ambulanta, iar eu si trei prieteni am fost dusi la sectia de politie de un echipaj.”
Cele declarate de catre inculpat se coroboreaza si cu declaratia persoanei vatamate din cursul urmaririi penale, context in care aceasta a relatat ca isi amintesste ca inculpatul A. i-a pulverizat spray iritant lacrimogen in fata dar nu-si mai aminteste motivul pentru care s-ar fi intamplat acest lucru, iar dupa aceea isi aminteste ca se afla in holul apartamentului, in genunchi, tinandu-si mainile la fata, in timp ce inculpatul il lovea. Acesta a mai declarat ca nu isi aminteste cum a iesti din locuinta inculpatului dar isi aminteste faptul ca s-ar fi aflat in casa scarii de la intrarea in imobil, incercand sa coboare ultimele trei patru trepte ale scarii dupa care s-a trezit la Spitalul Judetean B..
Se mai retine de catre instanta ca toti martorii audiati in cursul urmaririi penale au afirmat faptul ca persoana vatamata a iesit singur din aparatmentul nr. 8 al inculpatului in casa scarii si nimeni nu l-a impins.
Instanta constata si faptul ca existenta altercatiei dintre inculpat si persoana vatamata a fost confirmata de catre martorul C. si ceilalti martori audiati care confirma de asemenea utilizarea sparyului irritant lacrimogen de catre inculpat precum si starea de ebrietate in care se aflau atat inculpatul A. cat si persoana vatamata B. precum si martorul C..
In acest sens se retine ca martorii minori K., L. si M. au declarat faptul ca pe fondul unei discutii in contradictoriu pe care a avut-o cu persoana vatamata B., inculpatul A. si-a rupt tricoul de pe el, a ramas la bustul gol si a inceput sa se injure reciproc cu persoana vatamata dupa care, enervandu-se a inceput sa o loveasca pe aceasta cu pumnii si picioarele in zona corpului  si a capului timp de aproximativ un minut fara ca vreuna din persoanele prezente sa intervina ca sa ii desparta. Altercatia inceputa in sufragerie a continuat in hol, unde inculpatul a utilizat sprayul irritant lacrimogen.
De asemenea, se retine, astfel cum rezulta din declaratiile martorilor O. si J., ca persoana vatamata a iesit singura din apartamentul inculpatului si a cazut peste balustrada de protectie a scarilor.
Totodata, concluziile raportului de expertiza medico legala au fost in sensul ca partea civila prezenta semne de violenta la nivelul extremitatii cefalice (frontal, orbito-palpebral bilateral si cavitatea bucala) ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure posibil la data de 06.02.2016 si pentru care a necesitat 5-6 zile de ingrijiri medicale, fara ca aceste leziuni sa ii fi pus in primejdie viata victimei.
In drept, s-au avut in vedere prevederile art. 193 alin.2 Cod penal – “Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, a carei gravitate este evaluata in zile de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.”
Analizand continutul constitutiv al infractiunii de lovire sau alte violente, instanta retine ca elementul material al laturii obiective s-a realizat prin actiunile de lovire cu pumnii de catre inculpat, violente exercitate asupra corpului persoanei vatamate si care i-au produs pentru vindecare leziuni ce au necesitat 5-6 zile ingrijiri medicale.
Urmarea imediata consta in leziunile ce i-au fost produse persoanei vatamate, iar legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei precum si din concluziile raportului de expertiza medico legala.
Sub aspectul laturii subiective, instan?a ?i-a format convingerea ca inculpatul a ac?ionat cu inten?ie directa in in?elesul dispozi?iilor art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, el prevazand ?i urmarind rezultatul faptei, respectiv agresarea persoanei vatamate.
In raport de situatia retinuta in fapt  si in drept, instanta a respins cererea partii civile de schimbare a incadrarii juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata din infractiunea de lovire si alte violente prevazuta de art. 193 alin. 2 Cod Penal in infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 alin. 1 lit. a Cod penal.
Persoana vatamata sustine ca incadrarea juridica corecta a faptei ar fi cea prevazuta de art. 194 alin. 1 lit. a) Cod penal, respectiv vatamare corporala ce a avut ca urmare o infirmitate, sustinand ca fracturarea piciorului si ruptura de splina au fost cauzate ca urmare a folosirii sprayului lacrimogen de catre inculpat cu consecinta caderii persoanei vatamate de la etajul 4 al imobilului.
In acest sens, fata de sustinerile persoanei vatamate, instanta a retinut ca din probatoriul aflat la dosarul cauzei, intre fapta inculpatului de lovire, respectiv de pulverizare a sprayului iritant lacrimogen si caderea persoanei vatamate pe casa scarilor nu exista raport de cauzalitate.
Astfel, inclusiv persoana vatamata a relatat in cursul urmaririi penale ca a iesit din imobilului inculpatului si a incercat sa coboare scarile, iar ulterior s-a trezit la Spitalul Judetean B.. De asemenea, persoana vatamata a recunoscut faptul ca a consumat bauturi alcoolice impreuna cu celelalte persoane aflate la petrecere.
Totodata martorii audiati in cursul urmaririi penale au relatat faptul ca persoana vatamata a iesit singura din imobil in casa scarilor, aceasta nefiind impinsa de nimeni peste balustrada. In plus, martorii O. si J., fiind audiati in cursul urmaririi penale au relatat faptul ca au vazut momentul in care persoana vatamata a iesit singura din apartament  iar ulterior a cazut peste balustrada de protectie din casa scarii.
In acest sens se mai retine de catre instanta ca in dosarul de urmarire penala s-au efectuat cercetari si sub aspectul infractiunii de vatamare corporala, infractiune cu privire la care s-a dispus solutia de clasare ca urmare a faptului ca precipitarea persoanei vatamate pe casa scarilor a fost un accidentala, precipitare produsa din propria culpa a persoanei vatamate, iar aceasta solutie nu a fost atacata pe calea speciala prevazuta de art. 340 si urm. Cod procedura penala.
Apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazut de art. 396 alin. 2 Cod procedura penala, in sensul ca fapta dedusa judecatii exista,  constituie infractiune,  si a fost savarsita de inculpat cu forma de vinovatie prevazuta de lege, in cauza s-a considerat ca  opereaza raspunderea penala a inculpatului fata de infractiunea comisa.
Avand in vedere cele expuse si luand in considerare ca pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei il constituie prevenirea savarsirii de noi infractiuni, instanta a procedat la stabilirea si aplicarea unei pedepse pentru infractiunea retinuta in sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevazute de art. 74 Cod Penal, respectiv gravitatea infractiunii si periculozitatea infractorului evaluate dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
In concret instanta a retinut ca altercatia produsa intre inculpat si persoana vatamata a avut loc in mod spontan, ca urmare a unei neintelegeri, precum si faptul ca atat inculpatul cat si persoana vatamata se aflau sub influenta bauturilor alcoolice.
Un alt aspect la care se va raporta instanta in evaluarea pericolului social al faptei il constituie numarul de zile de ingrijiri medicale de care partea civila a avut nevoie pentru vindecare, rezultand in urma expertizei medico legale efectuata in cauza ca actiunea de lovire cu pumnul in zona fetei ar fi necesitat 5-6 zile de ingrijiri medicale.
  In ceea ce prive?te circumstan?ele personale ale inculpatului, instan?a a retinut ca acesta are varsta de 20 de ani, este cetatean roman, necasatorit, are loc de munca si nu are antecedente penale conform fisei de cazier.
   Totodata, instanta a dat eficienta dispozitiilor art 374 alin.4 raportat  la art. 396 alin.10 Cod Procedura penala, vizand reducerea limitelor pedepsei ca urmare a solutionarii cauzei pe baza recunoasterii vinovatiei de catre inculpat (fila 34 dosar instanta).
In concret, se re?ine cu prioritate ca in fata instantei de judecata inculpatul a manifestat o atitudine de recunoastere si de regret vadit fata de consecintele faptei, ceea ce dovedeste staruinta depusa de acesta pentru inlaturarea rezultatului infractiunii. Instanta ia in considerare aceste aspecte dar invedereaza ca aceste imprejurari nu justifica retinerea circumstantei atenuante prev. de art. 75 alin.2 Cod Penal, cu atat mai mult cu cat atitudinea sincera si de recunoastere a inculpatului a fost deja valorificata prin aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, aceeasi imprejurare neputand dobandi o dubla valenta juridica.
Punand in balanta toate aceste aspecte, instanta a stabilit in sarcina inculpatului o pedeapsa cu inchisoarea in cuantum de 8 luni.
Fata de circumstantele personale ale inculpatului enumerate mai sus, instanta si-a format convingerea ca in cazul lui A., executarea efectiva a pedepsei nu se impune. In consecinta, in baza art. 83 alin. 1 Cod Penal, instanta va dispune amanarea aplicarii pedepsei de 8 luni inchisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani conform art. 84 alin. 1 Cod Penal, termen care va curge de la data ramanerii definitive a hotararii.
In baza art. 84 alin. 2 Cod Penal, inculpatul va trebui sa respecte masurile de supraveghere prevazute de art. 85 alin.  1 Cod Penal, respectiv sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Brasov, la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile precum si intoarcerea; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 84 alin. 2 Cod Penal, a obligat inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere sa respecte si urmatoarele masuri de supraveghere prev. de art. 85 alin. 2 Cod Penal, respectiv sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
In baza art. 404 alin.  3 Cod procedura penala, instanta a pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 88 Cod Penal referitoare la revocarea amanarii aplicarii pedepsei daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata, cu rea credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau savarseste cu intentie sau intentie depasita o noua infractiune.
In ceea ce priveste latura civila, instanta a retinut  ca in cursul judecatii, partea civila B. a precizat ca se constituie parte civila cu suma de 2.340 lei reprezentand cheltuieli medicale si suma de 22.550 lei reprezentand contravaloare daune morale.
Referitor la daunele materiale si morale, instanta a considerat ca angajarea raspunderii civile a inculpatului este intemeiata pe dispozitiile art. 1349 Cod civil, in cauza fiind indeplinite conditiile legale pentru tragerea la raspundere civila a acestuia: fapta ilicita (infractiunea savarsita), prejudiciul (cuantumul lui urmand a fi stabilit in baza inscrisurilor doveditoare aflate la dosar), legatura de cauzalitate directa intre fapta ilicita si prejudiciul produs, vinovatia inculpatului sub forma intentiei indirecte.
Totodata, instanta a apreciat  ca pentru ca prejudiciul sa fie susceptibil de reparare trebuie ca acesta sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca; caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur, atat in privinta existentei, cat si in privinta posibilitatii de evaluare, iar prejudiciul este actual, atunci cand a fost deja produs la data cand se pretinde repararea lui, fiind totodata si cert.
Sub aspectul prejudiciului material reclamat de partea civila, instanta a retinut ca acesta consta in primul rand din sumele de bani reprezentand cheltuieli medicale ca urmare a traumatismelor suferite.
Cu toate ca partea civila a depus la dosarul cauzei inscrisuri in ceea ce priveste tratamentul medical la care a fost supus, s-a constatat ca aceste inscrisuri reprezinta contravaloarea medicamentelor si a terapiei ca urmare a precipitarii persoanei vatamate de la etajul 4 si nu ca urmare a loviturilor aplicate in zona fetei de catre inculpat.
Astfel, constatand ca ar fi fost excesiv a se solicita partii civile sa isi preconstituie inscrisuri in raport de fiecare trauma fizica pe care a tratat-o ca urmare a evenimentelor petrecute la data de 06.02.2016, instanta a apreciat ca acordarea sumei de 1.000 lei cu titlu de despagubiri materiale constand in tratamentul aplicat ca urmare a traumatismelor de la nivelul fetei cauzate partii civile precum si ca urmare a pulverizarii sprayului iritant lacrimogen apar a fi suficiente in prezenta cauza.
Sub aspectul prejudiciului moral reclamat de partea civila, instanta a constatat ca, in cauza, au fost depuse inscrisuri doveditore cu privire la existenta ingrijirilor medicale si a concediului medical al partii civile ca urmare a precipitarii acestuia de la etajul IV. De asemenea, din declaratiile par?ii civile rezulta ca leziunile ei au constat in fracturarea piciorului, daunele morale fiind solicitate in vederea recuperarii mobilitatii piciorului ca urmare a fracturii suferite. Totodata partea civila a invederat ca traumele psihice suferite sunt ca urmare a faptului ca nu mai credea ca isi va reveni complet in urma caderii de la etaj, respectiv ca nu isi va recupera piciorul stang, iar lipsa splinei ii va afecta starea de sanatate.
Cu toate acestea instanta a retinut  astfel cum rezulta din inscrisurile depuse precum si din sustinerile partii civile in raport de daunele morale solicitate ca acestea sunt ca urmare a fracturarii piciorului ca urmare a caderii de la inaltime, or astfel cum s-a aratat prin prezenta hotarare inculpatului urmeaza a-i fi aplicata o pedeapsa pentru infractiunea de lovire sau alte violente, respectiv lovirea cu pumnul in zona fetei si aplicarea de spary iritant lacrimogen, fapte ce au avut ca urmare 5-6 zile de ingrijiri medicale si care nu au afectat mobilitatea piciorului stang astfel cum sustine partea civila.
Avand in vedere ca despagubirile solicitate cu titlu de daune morale nu rezulta din infractiunea de loviri si alte violente pentru care inculpatul a fost trimis in judecata ci ca urmare a precipitarii persoanei vatamate pe casa scarilor, instanta a respins cererea de acordare a acestora ca fiind neintemeiata.
In consecinta, in baza art. 19 si art. 25 alin. 1, art. 404 alin. 1 Cod procedura penala si art. 1349, art. 1357 Cod civil, a admis  in parte actiunea civila formulata de partea civila B. in contradictoriu cu inculpatul A..
Impotriva acestei sentinte a declarat apel partea civila B., care solicita instantei a observa ca la pronuntarea hotararii, prima instanta a utilizat procedura recunoasterii invinuirii si i-a pus in vedere inculpatului A. ca daca va recunoaste situatia de fapt asa cum a fost retinuta prin actul de sesizare, poate uza de aceasta procedura.
Inculpatul A. a incercat sa uzeze de aceasta procedura, insa nu a recunoscut situatia de fapt asa cum a fost retinuta prin actul de sesizare, in sensul ca a sustinut „aveam un spray iritant lacrimogen pe care l-am pulverizat in camera ca sa aplanez situatia”.
In actul de sesizare s-a retinut ca inculpatul a pulverizat in fata persoanei vatamate si a unui alt martor  jetul unui spray iritant lacrimogen. In aceste conditii, considera ca judecarea potrivit procedurii reglementata de art. 374 alin. 4 Cod procedura penala s-a facut in mod eronat.
Asa dupa cum a aratat si prin cererea de apel formulata, apreciaza ca este incidenta schimbarea incadrarii juridice a faptei.
Instanta de fond a respins cererea de schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de loviri si alte violente in infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 alin. 1 lit. a Cod penal si a motivat  in acest sens ca din probatoriul aflat la dosarul cauzei, intre fapta de lovire, respectiv pulverizare a spray-ului iritant lacrimogen si caderea persoanei vatamate pe casa scarilor, nu exista raport de cauzalitate,  insa asa cum este unanim inteles si acceptat, efectul pe care il are un astfel de spray iritant lacrimogen, pulverizarea acestuia afecteaza atat functia respiratorie cat si cea vizuala, motiv pentru care persoana vatamata cand a iesit din apartamentul respectiv pentru ca nu putea sa respire si sa mai vada locul in care se afla, nu se poate sustine ca nu exista raport de cauzalitate intre precipitarea dansului  in casa scarii si pulverizarea in fata persoanei vatamate de catre inculpat. Exista clar o legatura de cauzalitate, motiv pentru care, corecta incadrare juridica a acestei fapte este cea prevazuta de art. 194 alin. 1 lit. a Cod penal, pentru ca urmare a acestei precipitari, partea civila a avut nevoie de nenumarate interventii chirurgicale, printre care, o operatie prin care i-a fost eliminata  splina si o  interventie la genunchiul stang,  respectiv i-a fost introdusa o tija in vederea recuperarii functiei  motorii. 
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, apreciaza ca exista fapta ilicita, este imputabila inculpatului si exista un prejudiciu clar determinat, sens in care solicita admiterea apelului si admiterea pretentiilor civile, asa cum au fost formulate.
Analizand actele si lucrarile dosarului curtea constata ca apelul partii civile este intemeiat doar sub aspectul neacordarii daunelor morale.
Astfel, instanta de fond nu i-a acordat partii civile B. daune morale, deoarece a constatat ca nu exista legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si leziunile mai grave suferite de partea civila ca urmare a precipitarii acesteia de la etaj.
Acest rationament al instantei de fond nu justifica respingerea in totalitate a daunelor morale solicitate de partea civila, deoarece aceasta din urma s-a constituit parte civila pentru prejudiciul moral suferit in urma faptei comise de inculpatul A., pentru care a formulat plangere penala impotriva acestuia. Or, din moment ce s-a retinut in sarcina inculpatului A.  savarsirea infractiunii prevazuta de art. 193 alin. 2 Cod procedura penala, dispunandu-se condamnarea acestuia, este cert ca prin fapta sa inculpatul i-a produs un prejudiciu moral partii civile B.. Distinctia pe care a facut-o instanta de fond intre leziunea produsa de fapta de lovire comisa de inculpat si leziunea cauzata de precipitarea pe scari a partii civile are relevanta doar cu privire la cuantumul daunelor morale cuvenite acesteia, nu si cu privire la existenta sau inexistenta prejudiciului moral. Nu se poate sustine ca partea civila ar avea dreptul la acordarea daunelor morale doar pentru leziunile suferite ca urmare a precipitarii pe scari, nu si pentru leziunile produse prin lovirea de catre inculpat si nici din cererea formulata de partea civila nu rezulta ca aceasta a limitat solicitarea daunelor morale strict la suferintele provocate de primele leziuni.
Pentru aceste motive, tinand cont de faptul ca lovirea de catre inculpat a partii civile i-a cauzat acesteia leziuni care ar fi necesitat 5-6 zile de ingrijiri medicale, curtea va retine ca fiind dovedita existenta unui prejudiciu moral constand in suferinta si umilirea provocata de aceasta lovitura. La stabilirea despagubirilor acordate pentru acest prejudiciu moral curtea va lua in considerare faptul ca inculpatul a lovit partea civila in zona fetei si i-a dat cu spray iritant, fapte care sunt de natura sa produca leziuni suferinta si umilinta partii civile. Pentru repararea acestui prejudiciu moral curtea constata ca suma de 3000 de lei este apta sa constituie o justa reparatie, urmand a-l obliga pe inculpat la plata cestei sume catre partea civila.
Restul motivelor de apel invocate de partea civila nu pot fi primite, deoarece in mod corect a retinut instanta de fond ca nu se poate stabili cu certitudine o legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si caderea partii civile pe scari.
Toti martorii au aratat ca fapta inculpatului s-a limitat la lovirea partii civile si pulverizarea unui jet de spray lacrimogen inspre acesta, cand era in locuinta. Apoi partea civila a parasit locuinta si, din cauza starii avansate de ebrietate, a cazut pe scari. Pulverizarea de catre inculpat a sprayului lacrimogen inspre partea civila constituie doar o circumstanta preexistenta a caderii pe scari a acestuia din urma, dar nu o cauza a acestui fapt. Dupa pulverizarea sprayului si iesirea partii civile din locuinta inculpatul si-a epuizat actiunea, caderea pe scari a partii civile fiind un eveniment ulterior actiunii inculpatului, independent de aceasta. Altfel ar insemna ca orice i s-ar fi intamplat partii civile dupa parasirea locuintei in care i s-a pulverizat sprayul lacrimogen sa-i fie imputat inculpatului, ceea ce nu poate fi admis.
Din declaratiile martorilor rezulta ca partea civila era in stare avansata de ebrietate, fapt care a constituit, cel mai probabil, cauza caderii sale pe scari. Nu se poate stabili cu certitudine ca partea civila a cazut pe scari din cauza faptului ca inculpatul a pulverizat jetul de spray spre partea civila, iar nu din cauza faptului ca era in stare de ebrietate. Or, in acest caz, fiind vorba de un dubiu serios cu privire la cauza caderii partii civile pe scari, respectiv daca aceasta s-a produs din cauza pulverizarii sprayului de catre inculpat ori din cauza starii avansate de ebrietate a partii civile, curtea este obligata sa faca aplicarea principiului in dubio pro reo si sa retina situatia de fapt mai favorabila inculpatului.
In aceste conditii, se vor respinge celelalte sustineri ale partii civile consecutive acestei presupuse legaturi de cauzalitate dintre fapta inculpatului si caderea pe scari a partii civile, invocata de partea civila.  
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete

Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014
Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016