Control vamal ulterior. Lipsa unor informatii inexacte sau incomplete din partea reclamantei

Control vamal ulterior. Lipsa unor informatii inexacte sau incomplete din partea reclamantei
      
- Codul vamal - art. 100

      Impunerea vamala calculata conform art. 100 din Codul vamal este legala doar daca titularul importului a furnizat informatii incomplete sau inexacte autoritatii vamale.
      
      Decizia civila nr. 327din 14 februarie 2012,
      Sectia contencios administrativ si fiscal
      
      Prin sentinta civila nr. 221/22.02.2011 pronuntata in dosarul nr. 8595/30/2010 Tribunalul Timis a admis actiunea formulata de reclamanta societate comerciala in contradictoriu cu paratii Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Timis - Biroul Solutionare Contestatii, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor, Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj, Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale Bihor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor, Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Timisoara, avand ca obiect anulare act administrativ, a dispus anularea deciziei nr. 1011/141 din data de 10.05.2010 emisa de catre Directia Generala a Finantelor Publice Timis, privind solutionarea contestatiei formulata de catre reclamanta si inregistrata la Directia Generala a Finantelor Publice Timis sub nr. 15688/29.04.2010, anularea deciziei nr. 63 din data de 22.04.2010 privind solutionarea plangerii prealabile formulata de catre reclamanta impotriva procesului-verbal de control nr. 1783/26.02.2010 emisa de catre parata DJAOV Bihor, anularea deciziei nr.100 din data de 26.02.2010 pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilite de controlul vamal emisa de catre DJAOV Bihor, anularea procesului-verbal de control nr.1783 din data de 26.02.2010 intocmit de catre inspectori vamali din cadrul paratei DJAOV Bihor, exonerarea reclamantei de obligatia de plata a sumei de 165.626 lei, reprezentand TVA in cuantum de 76.069 lei si majorari de intarziere in cuantum de 86.530 lei, restituirea catre reclamanta a sumei de 176.185 lei si a obligat paratii la plata cheltuielilor de judecata in suma de 51,3 lei.
      In cauza au declarat recurs paratele si prin decizia civila nr. 327/14.02.2011 pronuntata in dosarul nr. 8595/30/2010 Curtea de Apel Timisoara a respins cererile conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ. retinandu-se ca potrivit dosarului, prin Procesul-verbal de control nr. 1783/26.II.2010 parata Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Bihor a efectuat un control vamal privind modalitatea de incheiere a operatiunilor vamale suspensive deschise inainte de aderarea Romaniei la UE si care se incheie dupa aderare, prin reverificarea declaratiei vamale de punere in libera circulatie inregistrate la D.J.O.A.V. Bihor cu nr. I 14000750/28.02.2007, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale a Vamilor, a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 a Consiliului privind instituirea Codului vamal Comunitar, a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 a Comisiei privind dispozitiile de aplicare a reglementarii (CEE) nr. 2913/92 a Consiliului de stabilire a Codului vamal Comunitar, in baza Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, a Regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1114/2001, a Legii nr. 86/2006 privind regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei si a Ordinului nr.7521/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii si a controlului vamal ulterior.
      Titularul operatiunilor vamale reverificate a fost reclamanta, reprezentata fiscal prin societatea comerciala I, cu domiciliul fiscal in localitatea Timisoara [_],fiind reprezentata la indeplinirea formalitatilor vamale de catre societatea comerciala II in calitate de comisionar in vama autorizat pe langa Biroul Vamal Oradea (actualmente DJAOV Bihor) in baza autorizatiei nr. 1/2002.
      Urmare a controlului, parata a constatat ca societatea susmentionata a incheiat in mod eronat operatiunile vamale suspensive plasate in regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import initiate inainte de aderare si care s-au incheiat dupa aderare, prin punere in libera circulatie, nerespectand astfel prevederile cuprinse in Tratatul de aderarea Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana, Litera B "Protocolul privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria si a Romaniei in Uniunea Europeana", Anexa V, punctul 4 "Uniunea vamala", aliniatele 13, 16 si 19 , precum si de cele din Documentul D.G.TAXUD nr. 1661/2006 privind Masurile tranzitorii in domeniul vamal al Actului de Aderare, netinandu-se cont de elementele de taxare in vigoare de la data plasarii marfurilor sub regim suspensiv, astfel ca s-a stabilit in mod eronat cuantumul datoriei vamale, ca urmare a transformarii in lei a valorii in vama in mod gresit la cursul de schimb in vigoare la data inregistrarii declaratiilor vamale de punere in libera circulatie, fata de cursul de schimb in vigoare la data deplasarii marfurilor sub regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import.
      In baza procesului verbal de control vamal ulterior, parata a emis decizia pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilite de controlul vamal cu nr. 100/26.II.2010 prin care a impus-o pe reclamanta la o datorie vamala de 165.626 lei, in temeiul Regulamentului 2913/1992, art. 4 alin. (16) lit. b) - h) si art. 114 alin. (1) si Regulamentul nr. 2454/1993, precum si art. 78, art. 201, art. 232, art. 143, art. 144, art. 519 din Regulamentul (CEE) 2913/92 si art. 110, art. 111, art. 115 din O.G. nr. 92/2003 art. 119-122, art. 141, art. 148 din Legea nr. 141/1997 si art. 254, art. 271, art.278 din H.G. nr. 1114/2001 si art. 100 din Legea nr. 86/2006.
      Controlul vamal ulterior, in temeiul ca caruia au fost emise actele de impunere vamala atacate de reclamanta este reglementat de art. 100 din Legea nr. 84/2006 privind Codul vamal al Romaniei si care prevede la alin. (1) ca autoritatea vamala are dreptul ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, intr-o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama, sa modifice declaratia vamala, iar art. 100 alin. (3) din Cod dispune ca , "atunci cand dupa reverificarea declaratiei sau dupa controlul ulterior rezulta ca dispozitiile care reglementeaza regimul vamal respectiv au fost aplicate in baza unor informatii inexacte sau incomplete, autoritatea vamala ia masuri pentru regularizarea situatiei, tinand seama de noile elemente de care dispune". Art. 36 lit. c) din Normele Metodologice pentru realizarea supravegherii si controlului vamal ulterior aprobate prin Ordinul nr. 7521/2006 al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala arata ca: "Birourile vamale vor desfasura activitati de control, vamal ulterior in urmatoarele situatii: c) reverificarea declaratilor depuse la biroul vamal pentru care se apreciaza ca dispozitiile legale au fost aplicate pe baza unor informatii inexistente sau incomplete".
      Deci, potrivit legii, controlul vamal ulterior poate avea loc doar in situatiile expres si limitativ prevazute de prevederile legale suscitate si anume daca dispozitiile care reglementeaza regimul vamal aplicate de organul vamal unei operatiuni de import anterioare, fiind rezultatul unor informatii inexacte sau incomplete.
      In cauza dedusa judecatii, paratele nu au demonstrat constatarea existentei unor asemenea informatii, impunerea realizandu-se urmare la faptul ca paratele, autoritati vamale, au stabilit ca valoarea in vama a fost calculata in mod eronat, ca urmare a transformarii in lei a valorii in vama in mod gresit, la cursul de schimb in vigoare la data inregistrarii declaratiilor vamale de punere in libera circulatie, fata de cursul de schimb in vigoare la data plasarii marfurilor sub regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import, asa cum se consemneaza in procesul verbal de control.
      Deci, impunerea vamala nu s-a calculat de parata urmare la furnizarea unor informatii inexacte sau incomplete de catre reclamanta, ci datorita culpei organului vamal care nu a calculat datoria vamala potrivit legii aplicabile in momentul acordarii liberului de vama.
      Asa fiind, actele vamale incheiate de parata Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Bihor sunt nelegale, in sensul ca nu sunt indeplinite cerintele imperative prevazute de art. 100 din Codul vamal pentru exercitarea unui control vamal ulterior, motiv pentru care in conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) Cod procedura civila, Curtea a respins ca nefondate recursurile paratelor, constatand ca in mod corect a fost admisa actiunea de instanta de fond.