Art.85 c.p.civ. Aplicabilitatea art.153 c.p.civ. Citare. Termen in cunostinta .

Art.85 c.p.civ. Aplicabilitatea art.153 c.p.civ. Citare. Termen in cunostinta .
 
         Potrivit art. 85 c.pr.civ., judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
          Potrivit art. 153 alin. 1 c.pr.civ., partea care a depus cererea personal sau prin     mandatar si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la o infatisare ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta prezumandu-seca ea cunoaste termenele ulterioare .
    Prezumtia instituita de disp. art. 153 c.pr.civ. nu poate fi considerata o prezumtie absoluta , astfel ca  partea in raport de care functioneaza prezumtia ca are cunostinta de toate termenele ulterioare ca urmare a prezentarii personal sau prin mandatar la unul din termenele de judecata, poate sa invoce imprejurari care au indus-o in eroare cu privire la termenele acordate dupa cel pe care l-a luat in cunostinta ,desi, partii respective ii revine obligatia de a face toate demersurile in vederea obtinerii informatiilor legate de noile termene de judecata.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr. 7395/318/2010, reclamanta SC Energomontaj SA Bucuresti a solicitat in contradictoriu cu  paratii  U. I, Comisia Locala  de aplicare a Legii 18/1991 Targu - Jiu si Comisia Judeteana Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 1516578/28.05.2009, emis pe numele paratului U I.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca prin titlul de proprietate contestat s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea paratului prin nesocotirea dispozitiilor legale si prin individualizarea terenului in suprafata de 1159 mp, in mod arbitrar prin acest titlu s-a suprapus peste terenul proprietatea reclamantei, producandu-se astfel o vatamare a dreptului sau de proprietate.
A aratat reclamanta ca printr-o actiune in revendicare paratul a solicitat ca societatea reclamanta sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 1159 mp care se suprapune partial peste suprafata de 36.823,512 mp, proprietatea societatii reclamante, motiv pentru care a solicitat Institutiei Prefectului Judetului Gorj actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate eliberat paratilor, acte care i-au fost inaintate ( incomplet, fara HCJ de validare ) cu adresa nr. 18/2/11.02.2010 a OCPI Gorj.
A sustinut reclamanta ca, analizand actele transmise, a constatat ca acest titlu de proprietate a fost emis cu incalcarea dispozitiilor legilor fondului funciar, in conditiile in care Comisa Locala de fond funciar avea obligatia de a verifica daca paratul mai avea calitatea de a solicita emiterea titlului de proprietate pe terenul situat pe vechiul amplasament atata timp cat, anterior, terenul fusese atribuit in mod legal societatii reclamante, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate M03 nr. 3403 din 10.06.1997, devenit proprietate conform contractului de vanzare - cumparare pe actiuni nr. 7/2001, incheiat cu AVAS.
S-a mai aratat, de asemenea, ca situatia juridica a terenului reconstituit prin titlu de proprietate paratului trebuia lamurita anterior emiterii acestuia, intrucat prin Decretele prezidentiale nr. 309/1983, nr. 9/1986 si nr. 98/1988 au fost scoase din fondul agricol si forestier, expropriate si trecute in proprietatea statului si date in administrarea Ministerului Energiei Electrice terenurile identificate prin anexele la aceste acte normative, in scop de  utilitate publica, si anume construirea centralei electrice de termoficare Tg-Jiu, inclusiv terenul revendicat de parat pe vechiul amplasament.
A precizat reclamanta ca, in conformitate cu prevederile HG 834/1991, cu privire la stabilirea si evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat in baza documentatiei intocmite in aplicarea dispozitiilor art. 19, 20 din Legea 15/1990, Ministerul Industriilor a emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate in favoarea societatii reclamante pentru suprafata de 36823,51 mp si acest certificat de atestare a fost transcris in registrul de transcriptiuni imobiliare al Judecatoriei Tg-Jiu sub nr. 7202/1997 si intabulat in Cartea funciara a localitatii Tg-Jiu sub nr. 4688.
Ca, prin privatizarea integrala dreptul de proprietate al societatii reclamante s-a consolidat si a devenit opozabil erga omnes, iar paratul nu mai era indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate  pe vechiul amplasament in conditiile in care acesta nu mai era liber la data reconstituirii dreptului de proprietate, fiind atribuit legal societatii reclamante ( certificatul de atestare a dreptului de proprietate fiind eliberat in baza adresei nr. 299/28.07.1997 a Primariei Municipiului Tirgu Jiu conform careia terenul in suprafata de 36823,51 mp nu mai facea obiectul Legii nr. 18/1991 ).
Prin sentinta civila 6207/24.09.2010 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosar nr. 7395/318/2010 a fost respinsa actiunea civila  formulata  de reclamanta SC Energomontaj SA Bucuresti , in contradictoriu cu paratii  U. I., Comisia Locala  de aplicare a Legii 18/1991 Targu - Jiu si Comisia Judeteana Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, s-a retinut ca prin titlul de proprietate nr. 1516578/28.05.2009 (care a avut la baza HCJ Gorj 4919/2008) paratului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1159 mp situata in Tg-Jiu, tarlaua 100, parcela 28, cu vecinatatile: N - Piciu Gheorghe, V - De 39, S - Alisandroaie Dumitru, V - CET Romanesti, reconstituirea dreptului de proprietate facandu-se pe vechiul amplasament detinut de catre parat anterior cooperativizarii, dovada dreptului de proprietate fiind facuta de reclamant cu actul de vanzare cumparare din 08.03.1953-fila 135; ca dupa cum reiese din concluziile raportului de expertiza intocmit de expertul Militaru Marian in dosarul nr. 560/318/2010 suprafata de 641 mp teren asupra caruia i s-a reconstituit paratului dreptul de proprietate se regaseste atat in titlul de proprietate eliberat acestuia, cat si in certificatul de atestare a dreptului de proprietate invocat de reclamanta, fiind edificata pe acest teren o constructie metalica .
S-a aratat ca reclamanta solicita constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 1516578/28.05.2009, emis pe numele paratului U. I. pe motiv ca terenul din acest titlu ar fi fost expropriat inca din anii 1983-1988, ca asupra terenului in litigiu i s-a eliberat reclamantei un Certificat de atestarea a dreptului de proprietate seria M03, nr. 3403/10.06.1997 si ca eliberarea titlului de proprietate in favoarea  paratului s-a facut cu incalcarea prevederilor  Legii 1/2000, netinandu-se seama de faptul ca terenul  era expropriat  si afectat de lucrarile de exploatare, iar terenul  nu se  gasea la data de 01.01.1990 in perimetrul  CAP -ului, insa a apreciat instanta ca reclamanta nu a facut in nici un fel dovada faptului ca  terenul in litigiu ar fi fost folosit in scopul pentru care a fost expropriat ( simpla existenta a unei baraci metalice pe acest teren nefiind o dovada suficienta in acest sens, in conditiile in care a fost, totusi, posibila punerea in posesie a paratului cu acest teren - imprejurare din care se poate concluziona ca terenul era liber la data punerii in posesie, nefiind afectat de vreo lucrare specifica celor pentru care s-a expropriat ) si nici a faptului ca paratul ar fi beneficiat de o justa despagubire pentru terenul expropriat.
Impotriva sentintei a declarat recurs recurenta reclamanta SC Energomontaj SA Bucuresti .
O prima critica adusa sentintei vizeaza incalcarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 c.pr.civ., sens in care a invocat faptul ca la termenul de judecata din 10.09.2010 recurenta a insistat pentru interventia instantei in obtinerea unui punct de vedere oficial din partea Consiliului Local Tg-Jiu si ca pentru a lua cunostinta de adresele transmise, instanta de fond a amanat cauza la data de 8.10.2010 ( dovada - informatii portalul instantei); ca fara a proceda la citarea societatii pentru a  aduce la cunostinta stabilirea unui alt termen de judecata si anume 24.09.2010 , instanta a procedat la judecarea cauzei cu lipsa de procedura.
Astfel, s-a apreciat incident motivul de casare prev. de art. 304 pct. 5 c.pr.civ.
O alta critica adusa sentintei vizeaza incalcarea si aplicarea gresita a  legii (art. 304 pct. 9 c.pr.civ. ) sens in care s-a aratat ca nu s-a dat eficienta dispoz. art. 129 alin. 5 c.pr.civ. referitoare la rolul activ al instantei si in acest sens nu s-au analizat motivele de fapt si de drept invocate in actiunea de nulitatea titlului de proprietate si nu s-a dispus administrarea de probe pentru a se stabili daca a fost sau nu respectata legea in emiterea titlului contestat .
S-a facut trimitere la situatia de fapt a dezafectarii obiectivului de investitii CET Tg-Jiu, conditie in care s-au emis titluri de proprietate pentru terenurile ce fusesera afectate acestor investitii, dar CET Romanesti si Energomontaj SA erau persoane juridice diferite , singura legatura fiind doar de vecinatate, recurenta fiind persoana juridica privata - societate pe actiuni.
In acest sens s-a invocat ca nu s-a stabilit regimul juridic al terenului, ca reconstituirea pe vechiul amplasament era posibila daca terenul nu s-ar fi atribuit legal altor persoane.
A mai invocat ca fiind teren intravilan, atribuirea in proprietate se putea face conform art. 36 din L. 18/1991 prin ordin al prefectului.
S-a aratat ca hotararea cuprinde motive contradictorii cu natura pricinii ( art. 304 pct. 7 c.pr.civ.), in sensul ca instanta de fond interfereaza comentarii privind continutul cauzei ce are ca obiect actiunea in revendicare a paratului si astfel ca motivele respingerii actiunii se raporteaza la obiectul altei cauze.
In contextul criticii formulate, a aratat ca nu a  contestat dreptul la reconstituire al paratului, ci amplasamentul acordat terenului reconstituit, iar instanta de fond retine ca certificatul de atestare al dreptului de proprietate al recurentei a fost eliberat in baza adresei 299/1997 a Primariei Mun. Tg-Jiu , facand abstractie de toate documentele ce justifica proprietatea privata a societatii si atribuirea legala a terenului; ca instanta de fond este preocupata mai mult de legalitatea titlului recurentei si nu lamureste valabilitatea titlului paratului.
In sensul dispoz. art. 304 pct.8 c.pr.civ. ce vizeaza interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii si schimbarea intelesului vadit neindoielnic a acestuia, recurenta a reiterat sustinerea ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra actelor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate si asupra motivelor de nulitate invocate.
Reexaminand actele si lucrarile dosarului, recursul se priveste a fi intemeiat in sensul celor ce urmeaza ;
Potrivit art. 85 c.pr.civ., judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
Potrivit art. 153 alin. 1 c.pr.civ., partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la o infatisare ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta prezumandu-seca ea cunoaste termenele ulterioare .
La termenul din 25.06.2010 s-a prezentat pentru reclamanta SC Energomontaj SA Bucuresti consilier juridic S. E. , astfel ca prin prezenta reprezentantului , in conformitate cu disp. art. 153 c.pr.civ. se prezuma ca reclamanta cunoaste si termenele ulterioare , respectiv termenul din 10.09.2010 si 24.09.2010, termene ulterioare la care nu s-a mai prezentat reprezentantul reclamantei.
Prezumtia instituita de disp. art. 153 c.pr.civ. nu poate fi considerata o prezumtie absoluta , astfel ca  partea in raport de care functioneaza prezumtia ca are cunostinta de toate termenele ulterioare ca urmare a prezentarii personal sau prin mandatar la unul din termenele de judecata, poate sa invoce imprejurari care au indus-o in eroare cu privire la termenele acordate dupa cel pe care l-a luat in cunostinta. Dealtfel, partii respective ii revine obligatia de a face toate demersurile in vederea obtinerii informatiilor legate de noile termene de judecata .
In speta, recurenta reclamanta invoca faptul ca pe  portalul instantei apare amanarea cauzei de la data de 10.09.2010 pentru termenul de 8.10.2010 si in acest sens la fila 15 a dosarului de recurs a depus copie de pe portal, care atesta intr-adevar situatia invocata si corespunzator la fila 16 depune copie de pe acelasi portal al instantei in care pentru 10.09.2020 cauza apare amanata la data de 24.09.2010 , data reala la care de altfel aceasta s-a judecat pe fond.
Este astfel dovedita eroarea care nu este imputabila partii cu privire la termenul acordat in sedinta publica din 10.09.2010, astfel ca prezumtia stabilita de art. 153 al.1 c.pr.civ. nu mai poate fi retinuta ca fiind deplin aplicabila in cauza, situatia invocata de catre recurenta cu privire la incalcarea regulilor de procedura in ceea ce o priveste trebuind a fi raportata la dispozitiile art. 105 al.2 c.pr.civ. in sensul ca actele indeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor,iar in cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.
Avand in vedere textul imperativ al dispoz. art. 85 c.pr.civ., se apreciaza ca sunt incidente dispoz. art. 105 alin. 2c.p.civ., fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 c.pr.civ.
Vatamare este in stransa legatura cu insasi modul de solutionare a cauzei, apreciindu-se ca instanta de fond nu s-a preocupat in analizarea motivelor de nulitate invocate de catre reclamanta, ci asa cum sustine recurenta s-a preocupat mai mult de analizarea titlului de proprietate al reclamantei si nu de valabilitatea titlului de proprietate al paratului, a carui nulitate s-a solicitat.
Din aceasta perspectiva este intemeiat si motivele de recurs referitoare la lipsa de rol activ a instantei de fond si nelamurirea aspectelor importante ale cauzei, art. 304 pct.8 si 9 c.pr.civ.
In contextul aratat, se apreciaza ca intra in discutie si o nesolutionare a fondului cauzei, astfel ca sunt incidente dispozitiile art. 312 al. 5 c.pr.civ., conform carora va fi admis recursul, casata sentinta si trimisa cauza spre rejudecare aceleasi instante .
Cu ocazia rejudecarii , va fi analizata cauza prin prisma motivelor  de fapt si de drept invocate de catre reclamanta prin cererea in nulitatea titlului de proprietate al paratului, nulitate care se raporteaza doar la amplasamentul terenului reconstituit paratului, motive reiterate si prin cererea de recurs.
In acest sens, in conditiile in care reclamanta a beneficiat anterior validarii dreptului de proprietate pentru parat de eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M o3 nr. 3403/10.06.1997 pentru terenul in litigiu , certificat care a fost transcris in registrul de transcriptiuni al Judecatoriei Tg-Jiu si ulterior intabulat in cartea funciara, trebuia analizata valabilitatea titlului de proprietate emis paratului in baza HCJ 4919/1.09.2008  cu privire la amplasamentul care se suprapune peste cel cuprins in certificatul de atestare al dreptului de proprietate , asa cum a fost identificat prin raportul de expertiza intocmit in primul ciclu procesual.
In acest context, era necesar a se analiza incidenta dispozitiilor  art. 2 din Leg. 1/2000, modificata prin Leg. 247/2005 invocate in sustinerea cererii de catre reclamanta, respectiv daca la momentul validarii si al emiterii titlului de proprietate se putea reconstitui dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, in conditiile in care acesta fusese atribuit reclamantei, deci trebuia constatat regimul juridic al terenului la momentul reconstituirii dreptului de proprietate si din perspectiva situatiei invocate de catre reclamanta ca terenul invecinat lui SC Energomontaj SA ce a apartinut CET Romanesti a fost dezafectat si a fost destinat ulterior reconstituirii in baza Legii fondului funciar si ca astfel terenul ce a fost afectat reclamantei, trecut in proprietatea statului prin decrete prezidentiale, nu a fost pus la dispozitia comisiei locale in vederea reconstituirii, dar si prin raportare la situatia investitiilor existente pe teren si utilitatea acestora pentru activitatea desfasurata de reclamanta, plecand si de la unul din  principiile ce guverneaza reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea persoanelor fizice, acela al respectarii vechiului amplasament .
Dosar nr. 7395/318/2010 Decizia Nr. 46/2011 pronuntata la data de 13 Ianuarie 2011 la Tribunalul Gorj .