Vechime in magistratura

Continut speta Vechime in magistratura

Prin Decizia nr. 311/A din 12.06.2014, pronuntata in dosarul nr. 3197/96/2013 de Curtea de Apel Targu Mures, Sectia a I-a civila, s-a admis apelul declarat de parata Curtea de Apel Brasov impotriva sentintei civile nr. 296/30 ianuarie 2014, pronuntata de Tribunalul Harghita in dosarul nr.  3197/96/2013, s-a schimbat in parte hotararea atacata, in sensul ca s-a respins ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantul UG in contradictoriu cu parata Curtea de Apel Brasov. S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei. S-a respinse ca lipsit de interes apelul declarat de parata Casa Judeteana de Pensii Covasna, si ca nefondat, apelul declarat de reclamantul UG impotriva aceleiasi hotarari.
Instanta de control judiciar a retinut ca, potrivit adeverintei emisa de Inspectoratul de Politie al judetului Covasna, in perioada februarie 1981 - 15 iunie 1992, reclamantul a activat ca ofiter de politie judiciara cu studii superioare juridice, iar conform adeverintei emisa de Ministerul Finantelor - Garda Financiara Covasna, in perioada 15.06.1992 - 15.02.1995 a indeplinit functia de comisar, cu atributii de consilier juridic.
Prin actiunea supusa examinarii primei instante, reclamantul a solicitat sa se constate ca perioadele anterior mentionate constituie vechime in magistratura, de care urmeaza sa se prevaleze pentru valorificarea dreptului sau la pensia de serviciu.
Din perspectiva acestei modalitati de concepere a petitului actiunii, Curtea constata ca in mod corect a fost admisa exceptia prematuritatii relativ la chemarea in judecata a paratei Casa Judeteana de Pensii Covasna, ale carei atributii sunt strict reglementate prin Legea nr. 263/2010, in sensul de a stabili, calcula si recalcula sau revizui pensiile din sistemul public, astfel ca nu sunt intemeiate criticile invocate sub acest aspect de catre reclamant, fiind lipsita de relevanta trimiterea la efectul de opozabilitate al hotararii judecatoresti, reglementat de art. 435 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila ori la prevederile art. 85 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, cata vreme parata nu a fost sesizata cu o cerere de pensionare.
De asemenea, raportat la constatarea legalitatii rezolvarii date exceptiei prematuritatii, coroborat cu solutia respingerii actiunii fata de parata Casa Judeteana de Pensii Covasna, Curtea retine ca apelul declarat de aceasta este lipsit de interes si il va respinge ca atare, exceptia fiind invocata atat de catre reclamant - prin propriul apel, cat si din oficiu, de catre instanta de control judiciar, la termenul de judecata din 12 iunie 2014, imprejurare in raport de care se constata ca nu prezinta relevanta sustinerea de catre aceasta a exceptiei inadmisibilitatii actiunii in constatare prin prisma respingerii anterioare a unei actiuni in realizare, care a format obiectul dosarului nr. 1299/119/2009 al Tribunalului Covasna.
Relativ la apelul declarat de parata Curtea de Apel Brasov, se constata ca nu pot fi primite argumentele invocate de aceasta in sprijinul exceptiei lipsei calitatii sale procesual-pasive, nefiind intemeiata afirmatia potrivit careia nu ar avea posibilitatea de a confirma sau infirma dreptul reclamat in cauza, cata vreme este angajatorul reclamantului, urmand a intocmi, in aceasta calitate, documentatia aferenta dosarului sau de pensionare, iar emiterea anterioara a unei adeverinte, necontestate, nu prezinta relevanta sub aspectul exceptiei invocate, in contextul in care aceasta nu a servit in final intereselor reclamantului (contestatia impotriva deciziei de respingere a cererii de stabilire a pensiei de serviciu fiindu-i respinsa prin Decizia nr. 1477/R/24.11.2009 a Curtii de Apel Brasov).
In schimb, Curtea constata ca fiind intemeiate criticile invocate  de aceasta parata privitor la rezolvarea data fondului cauzei de catre prima instanta, retinand in acest sens ca prevederile art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 impun drept conditie pentru obtinerea beneficiului pensiei de serviciu, la implinirea varstei de 60 de ani, exercitarea pe parcursul unei perioade de cel putin 25 de ani a functiei de judecator ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si a functiei de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi.
De asemenea, prevederile art. 82 alin. 2 din lege dispun in sensul ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere inainte de implinirea varstei de 60 de ani si beneficiaza de pensia prevazuta la alin. 1, daca au o vechime de cel putin 25 de ani numai in functia de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi.
In fine, teza finala a textului art. 82 alin. 2 din lege precizeaza in mod expres ca la calcularea acestei vechimi se iau in considerare si perioadele in care judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si judecatorul, procurorul financiar si consilierul de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Din perspectiva dispozitiilor legale anterior  evocate, Curtea constata ca solutia primei instante este gresita, deoarece prevederile art. 86 din Legea nr. 303/2004, la a caror interpretare si aplicare coroborata s-a recurs, nu reglementeaza conditiile necesare pentru obtinerea beneficiului pensiei de serviciu prevazute de art. 82 alin. 1 si 2 din lege - pensie care, potrivit prevederilor alin. 8 al aceluiasi articol, are regimul juridic al unei pensii pentru limita de varsta.
Astfel, spre deosebire de prevederile art. 82 alin. 1 si 2 din lege, care utilizeaza terminologia de "vechime" intr-una sau mai multe din "functiile" strict si limitativ enumerate de fiecare dintre cele doua texte, prevederile art. 86 reglementeaza conceptul de "vechime in magistratura", asimiland acesteia si perioada in care judecatorul (si celelalte categorii de personal enumerate) a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic in invatamantul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiter de politie judiciara cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probatiune cu studii superioare juridice sau care a indeplinit functii de specialitate juridica in Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, in Parlament sau in aparatul acestuia ori in cadrul Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ.
Chiar si numai din analiza comparativa a functiilor pe care le enumera cele doua texte de lege evocate, se poate concluziona in afara oricarui dubiu ca intentia legiuitorului nu a fost aceea de a acorda beneficiul pensiei de serviciu pentru limita de varsta, astfel cum aceasta este reglementata de art. 82 alin. 1, 2 si 8 din lege, tuturor categoriilor de personal mentionate de art. 86, o atare sustinere fiind confirmata de prevederile art. 831 din aceeasi lege, care reglementeaza posibilitatea pensionarii anticipate a judecatorilor si procurorilor, cu reducerea varstei de pensionare prevazute de prezenta lege cu pana la 5 ani, in cazul in care depasesc vechimea in magistratura prevazuta la art. 82 alin. 1 cu cel putin 5 ani, urmand ca cei care indeplinesc atat conditiile pentru acordarea pensiei in conditiile art. 831 , cat si pe cele prevazute la art. 82 alin. 2, sa opteze pentru una dintre acestea.
In sensul aceleiasi interpretari sunt, de altfel, si prevederile lipsite de orice echivoc ale art. 4 lit. a) si b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004, aprobate prin H.G. nr. 1275/2005, care dispun in sensul ca beneficiaza de pensie de serviciu persoanele care: a) la data solicitarii pensiei de serviciu au calitatea de judecator, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor si o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura, potrivit art. 82 alin. (1) din lege si b) la data solicitarii pensiei de serviciu au calitatea de judecator sau de procuror si cel putin 25 de ani vechime numai in functiile de judecator, procuror sau avocat, in conditiile art. 82 alin. (2) din lege.
Pentru motivele aratate, Curtea constata ca actiunea reclamantului a fost in mod gresit admisa din perspectiva scopului pentru care aceasta a fost promovata, respectiv, valorificarea in procedura obtinerii beneficiului pensiei de serviciu pentru limita de varsta, reglementata de art. 82 alin. 1 si 2, raportat la art. 82 alin. 8 din Legea nr. 303/2004, a perioadelor in care a activat ca ofiter de politie judiciara cu studii superioare juridice si comisar la Garda Financiara, cu atributii de consilier juridic, niciuna dintre cele doua functii neregasindu-se in cuprinsul art. 82 alin. 1 si 2 din lege.
De asemenea, solutia primei instante este nelegala si prin prisma incalcarii efectului substantial al hotararii judecatoresti anterior pronuntate pe taramul litigiului de asigurari sociale care a format obiectul dosarului nr. 1299/119/2009 al Tribunalului Covasna, in cadrul caruia - desi initial, prin Sentinta civila 770/08.10.2009, s-a admis contestatia formulata de reclamant impotriva Deciziei nr. 24961/25.07.2009, prin care Casa Judeteana de Pensii Covasna i-a respins cererea pentru acordarea pensiei de serviciu in conditiile prevazute de art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, pe considerentul ca perioada in care a detinut functia de ofiter de politie judiciara nu poate fi valorificata, neregasindu-se in enumerarea limitativa a normei legale enuntate, ulterior, prin Decizia civila nr. 1447/24.11.2009, Curtea de Apel Brasov a admis recursul casei judetene de pensii si a respins contestatia reclamantului, concluzionand, la randul ei, in sensul legalitatii solutiei de respingere a cererii de pensionare pentru acelasi motiv.
Sub acest aspect, Curtea subliniaza ca, desi nu sunt intrunite in cauza conditiile pentru retinerea autoritatii de lucru judecat, Decizia civila nr. 1447/24.11.2009 beneficiaza de prezumtia de validitate si regularitate in privinta chestiunii litigioase transate, aceasta nemaiputand fi contrazisa intr-un alt proces, in care este reluata sub forma unei actiuni avand o natura juridica diferita, precum cazul din speta, deoarece efectul substantial al actului jurisdictional are rolul de a asigura, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele mai multor hotarari judecatoresti, neaducandu-se atingere printr-o astfel de abordare dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, acesta putand fi supus unor limitari ce decurg din aplicarea altor principii de drept.
Avand in vedere considerentele anterior expuse si constatand ca prima instanta a adoptat o solutie partial nelegala, Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila, a admis apelul declarat de parata Curtea de Apel Brasov si a schimbat in parte hotararea atacata, in sensul respingerii actiunii indreptate impotriva acesteia, ca neintemeiata, urmand ca celelalte dispozitii ale sentintei sa fie mentinute.
De asemenea, a fost respins ca lipsit de interes apelul declarat de parata Casa Judeteana de Pensii Covasna si, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.