Incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal. Dreptul la aparare. Asistenta juridica obligatorie

Prin sentinta penala nr. 267 din 20 noiembrie 2007 a Judecatoriei Viseu de Sus a fost condamnat inculpatul M.D. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art.181 alin.1 Cod penal la pedeapsa de 6 luni inchisoare.
In temeiul art.81 si 82 C.penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de 2 ani si 6 luni si s-a atras atentia asupra consecintelor prevazute de art.83 C.penal.
Inculpatul a fost obligat sa plateasca 315 lei despagubiri civile pentru daune materiale, 500 lei despagubiri civile pentru daune morale si 300 lei cheltuieli judiciare partii civile N.S..
Inculpatul a fost obligat sa plateasca 80 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotari astfel instanta a constatat ca, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Viseu de Sus a fost trimis in judecata inculpatul M. D. pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art.181 alin.1 C.penal.
S-a retinut ca la data de 3 iulie 2007 inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu pumnul partii vatamate N.S.si i-a cauzat leziuni corporale care au necesitat 23-25 de zile de ingrijiri medicale.
Inculpatul a recunoscut savarsirea faptei si a afirmat ca s-a aflat in stare de provocare deoarece partea vatamata l-a lovit primul.
Din cuprinsul probelor administrate, instanta de fond a retinut ca partile lucreaza in piata de alimente din centrul orasului Viseu de Sus, astfel ca la data de 3 iulie 2007 intre acestea au fost discutii contradictorii si neprincipiale, care au generat in scandal.
Cu acel prilej, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul partii vatamate si i-a cauzat fracturi costale si alte leziuni traumatice care au necesitat 23-25 zile de ingrijiri medicale constatate prin certificatul medico-legal nr.599 din 9 iulie 2007 de la fila 10 dosar urmarire penala.
In drept, s-a considerat ca fapta inculpatului descrisa mai sus intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art.181 alin.1 C.penal, pentru care i s-a aplicat o pedeapsa de 6 luni inchisoare.
S-a apreciat ca scopul educativ al pedepsei poate fi realizat si fara privare de libertate, astfel ca in temeiul art. 81 si 82 C.penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare si s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 C.penal.
S-a considerat ca partea civila a primit zilnic suma de 15 lei ca manipulator de marfa la piata, astfel ca inculpatul a fost obligat sa-i plateasca acestuia despagubiri civile pentru daune morale.
De asemenea, au fost evaluate despagubirile civile pentru daune morale si cheltuielile judiciare la care a fost obligat inculpatul catre partea civila.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs inculpatul M.D. care a solicitat casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond pentru a se completa probatiunea administrata si pentru a se stabili corect cuantumul despagubirilor civile.
Prin decizia penala nr. 63 din 22.02.2008 Tribunalul Maramures a admis recursul declarat de catre inculpatul M.D., a casat in intregime sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la prima instanta, respectiv la Judecatoria Viseu de Sus care, in raport de fapta pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului si de pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta, a incalcat dispozitiile legale referitoare la asigurarea dreptului la aparare al inculpatului in conditiile incidentei prev. de art. 171 alin. 3 din Codul de procedura penala.
In considerentele deciziei de casare s-a retinut ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru infractiunea de vatamare corporala prev. de art. 181 alin. 1 din Codul penal, care este pedepsita de lege cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Potrivit art. 171 alin. 3 din Codul de procedura penala in cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
Legislatia procesual penala a prevazut, ca exceptie de la regula caracterului facultativ al asistentei juridice, prin art. 171 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala (astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 281/2003 si Legea 356/2006), cazurile de asistenta juridica obligatorie a invinuitului sau inculpatului atat pentru faza de urmarire penala cat si pentru faza de judecata.
In aceste situatii expres aratate de legiuitor dreptul la asistenta juridica devine o garantie speciala, incetand de a mai fi un drept subiectiv, fiind insa o conditie legala obligatorie pentru buna desfasurare a procesului penal.
In asemenea cazuri organul judiciar este tinut atat de obligatia de a promova posibilitatea de angajare a unui aparator cat si de obligatia de a asigura asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului chiar peste vointa acestuia.
In speta, desi inculpatul avea angajat aparator ales, instanta de fond a ignorat in mod nejustificat cererea de amanare formulata de acesta la termenul de judecata cand a fost audiat inculpatul, martorii si cand au fost incuviintate probele solicitate de partea civila, fara insa sa se faca demersuri pentru a se asigura eventual asistenta juridica obligatorie din oficiu.
Deoarece pe parcursul cercetarii judecatoresti inculpatul a fost lipsit de asistenta juridica obligatorie din partea unui aparator, tribunalul a constatat ca instanta de fond a incalcat dispozitiile legale privind dreptul la aparare si care sunt sanctionate de lege cu nulitate absoluta prev. de art. 197 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala.
In consecinta, s-a considerat ca in cauza este incident motivul de casare a sentintei prev. de dispozitiile art. 3859 alin. 1 pct. 6 din Codul de procedura penala, situatie in care s-a admis recursul inculpatului, sentinta a fost casata in intregime iar cauza a fost trimisa spre rejudecare la prima instanta.