Exceptie de neconstitutionalitate. Motivare in termeni generali. Inadmisibilitate.

              Prin sentinta penala nr. 287 din 18 octombrie 2006 pronuntata de Judecatoria Ludus  in dosar nr. 695/R/2006, instanta,  in  baza art. 345 alin.1 si 3 Cod procedura penala raportat la art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala  si art. 10 lit. d Cod procedura penala, l-a achitat pe inculpatul XX (fiul lui Emil si Mariana, nascut la data de 8 noiembrie 1981 in loc. Sarmasu, jud. Mures, domiciliat in xx ) de sub acuza comiterii  infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de  art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal, pe considerentul ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii.
             In baza art. 346 alin. 1 si 2 Cod procedura penala a respins actiunea civila formulata de partea vatamata XX, precum si actiunea civila formulata de catre partea civila Spitalul Clinic Judetean Mures si CAS Mures (cu sediul, prin reprezentantii sai legali).
              In baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, partea vatamata a obligat obligata la plata sumei de 280 lei cheltuieli judiciare.
              In baza art.193 pct.5 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de catre stat.
              In motivarea acestei sentinte s-a aratat ca, in data de 2 mai 2002, inculpatul Xx se deplasa cu autoturismul Dacia 1310 nr. MS- 03- DGR in localitatea Sarmasel Gara, pe DJ 151 directia Sarmasu, iar din sens opus se deplasa cu bicicleta partea vatamata Xx, astfel ca intre cele doua parti a avut loc un eveniment rutier soldat cu vatamarea acestuia din urma.
              Din concluziile expertizei auto, efectuate in cauza (filele 84, 105 dosar fond) a rezultat ca inculpatul circula regulamentar si ca starea de pericol a fost creata de comportamentul partii vatamate care se afla pe banda din dreapta a sensului sau de mers, a schimbat brusc traiectoria spre dreapta sa, moment in care s-a produs impactul cu autoturismul condus de inculpat care de asemenea, se deplasa pe banda de circulatie din dreapta a sensului sau de mers.
               S-a apreciat ca locul de impact a fost situat la 1,0 - 1,25 metri de axul drumului, pe banda din dreapta a sensului de mers a autoturismului si 6,50 metri inaintea capului de podet. Impactul a determinat devierea autoturismului spre stanga sa si intrarea pe contrasens, apoi pe terenul invecinat. Aceeasi deviere de traiectorie a inregistrat-o si bicicleta partii vatamate. S-a mai aratat ca inculpatul nu putea evita accidentul, distanta dintre cele doua autovehicule fiind foarte mica si ca partea vatamata a incalcat dispozitiile art. 24 si art. 25 din Regulamentul privind aplicarea Decretului nr. 328/1966.
               S-a retinut ca declaratia martorului Xxprivind modalitatea producerii accidentului nu se coroboreaza cu expertiza efectuata in cauza, acesta aratand ca inculpatul ar fi intrat pe contrasens anterior producerii impactului si ca biciclistul n-ar fi incercat schimbarea traiectoriei de mers. Cu toate acestea martorul nu a aratat pe ce banda a circulat autoturismul si pe ce banda de circulatie rula partea vatamata (stanga sau dreapta) aceasta imprejurare prezentand relevanta, Martorul Gherman Daniel (fila 156) a confirmat ca locul impactului era o curba larga, la dreapta, la fel si martorul Bobic Ioan (fila 148).
                Inculpatul, de asemenea, a declarat ca partea vatamata a efectuat o manevra brusca inspre sensul sau de mers, pe banda din dreapta si s-a produs astfel impactul, neputand sa-l evite, desi a incercat sa franeze si a aratat ca nu a intrat pe contrasens anterior impactului. Partea vatamata, contrar sustinerilor inculpatului si ale expertizei auto a sustinut ca inculpatul ar fi intrat pe banda sa de mers si ca nu a efectuat vreo manevra brusca circuland pe marginea drumului.
                Contrar sustinerilor partii vatamate, martora Xx  (fila 23) a confirmat ca atat biciclistul, cat  si inculpatul circulau pe banda din dreapta a sensului lor de mers, nesesizand vreo schimbare de directie din partea inculpatului sau a biciclistului, intrucat nu a mai urmarit cele intamplate, auzind doar  zgomotul cauzat de impactul produs.
                 Martorii Xx si Xx pasageri in masina inculpatului au confirmat faptul ca partea vatamata a iesit de pe marginea carosabilului si a intrat pe sensul de mers al masinii inculpatului  are a franat brusc insa nu a reusit ca evite accidentul. Contrar sustinerilor apelantului, Parchetul de pe langa Judecatoria Ludus, cat si ale apelantului parte vatamata, expertul la efectuarea expertizei auto a tinut cont si de procesul-verbal de cercetare la fata locului (fila 4), care confirma faptul ca autoturismul inculpatului se afla pe directia opusa de mers si s-au observat urmele de franare in directia de mers atat a autoturismului cat si a biciclistului.
                Asa cum a aratat si prima instanta, singurii martori oculari au fost Xx, Xx si Xx, Declaratiile martorilor Xx si Xx, confirma concluziile expertizei auto si declaratia inculpatului, Referitor la martora Xx apreciem asa cum a aratat si prima instanta, ca aceasta nu a observat momentele care au precedat imediat accidentul, modalitatea de producere a acestuia, fiind ocupata cu treburi gospodaresti. Declaratia sa din faza de cercetare judecatoreasca se contrazice cu cea din faza de urmarire penala cand a declarat ca de fapt a surprins accidentul, astfel ca in mod just s-a dispus inlaturarea depozitiei acestei martore care nu a oferit explicatii logice, de natura sa justifice revenirea ei asupra declaratiei anterioare.
               S-a mai mentionat ca procesul-verbal de cercetare la fata locului este semnat doar de unul din martorii amintiti, ceea ce vine in contradictie cu prevederile art. 92 alin. 1 Cod procedura penala raportat la art. 91 Cod procedura penala si atrage nulitatea relativa sa acestuia.
               Referitor la declaratia martorului Xx, instanta de fond a aratat ca acesta nu figureaza in procesul-verbal de cercetare la fata locului, ca martor ocular sau asistent si declaratia sa este data la mai bine de doi ani de la producerea accidentului si nu se coroboreaza cu declaratiile celorlalti martori oculari, cu concluziile expertizei tehnice-auto si cu declaratia inculpatului, doar cu declaratia partii vatamate, Oricum, din celelalte probe administrate nu reiese cu certitudine ca acest martor ar fi asistat la accident si in momentul imediat precedent acestuia, motiv pentru care, apreciem ca declaratia acestui martor a fost inlaturata in mod justificat de prima instanta.
                Intrucat din majoritatea ansamblului probator se degaja concluzia ca mecanismul producerii accidentului este cel reliefat de expertul auto, s-a apreciat ca solutia de achitare a inculpatului pe temeiul lipsei laturii subiective a infractiunii prevazuta de art. 184 alin. 2 si alin. 4 Cod penal, constand in culpa cu prevedere sau fara prevedere, este pe deplin justificata, la fel si respingerea actiunii civile promovate de partea civila apelanta, intrucat culpa producerii accidentului ii apartine in totalitate.
                Impotriva acestei hotarari a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Ludus si partea vatamata Xx. In motivarea apelului, parchetul a aratat ca instanta de fond a avut in vedere doar declaratiile celor doi martori oculari si rezultatul expertizei tehnice auto efectuate in cauza din care a rezultat culpa exclusiva a partii vatamate in producerea accidentului.  Instanta a apreciat ca fiind nerelevante declaratiile martorei Xx si ale martorului Xxsi a constatat nelegalitatea procesului-verbal de cercetare la fata locului pentru ca acesta nu a fost semnat de catre un martor ocular si nu a facut nici un fel de aprecieri cu privire la probele administrate in cauza, din care rezulta ca anterior impactului autoturismul circula pe partea stanga a senului de mers, iar in momentul in care a observat obstacolul a virat brusc stanga  iesind din carosabil. Tocmai pe considerentul contradictorialitatii probelor testimoniale  administrate si expertiza efectuata se impune incuviintarea unui supliment de expertiza care sa clarifice aspectele mentionate.     
               In motivarea apelului, partea vatamata a aratat ca prima instanta nu a luat in considerare si schita si plansa fotografica intocmita de organele de cercetare, din care rezulta ca, anterior accidentului, autoturismul circula pe partea stanga a senului de mers, iar in momentul in care a observat obstacolul a virat brusc stanga  iesind din carosabil. Singurele probe pe care instanta s-a bazat au fost declaratia inculpatului si celor doi martori care circulau in acelasi autoturism cu inculpatul, la care se adauga expertiza tehnica auto care isi bazeaza concluziile pe un proces verbal lovit de nulitate absoluta. Daca evenimentul rutier s-ar fi produs conform declaratiei inculpatului, atunci s-ar fi gasit urme de franare pe banda lui d emers, care ar fi trebuit sa fie aproape perpendiculare cu axa drumului, daca avem in vedere distanta scurta dintre autoturism si bicicleta, iar prima instanta, in mod gresit, a inlaturat declaratia martorei oculare Xx si a martorului Xx.
              Prin decizia penala nr. 62/A din data de 27 martie 2007, pronuntata in dosarul 184/2007, Tribunalul Mures, analizand apelurile declarate prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a considerat ca acestea sunt nefondate si in conformitate cu prevederile art.379 pct.1 lit. b Cod procedura penala, le-a respins ca atare, apreciind ca prima instanta a facut o cercetare completa a cauzei, fiind administrata proba cu expertiza si cu toti martorii oculari, exceptandu-l pe numitul Simon Alexandru, mentionat in declaratia martorului Xx, martor cu privire la care nu se cunoaste adresa. Analizand toate probele, instanta de apel a constatat ca ele sunt contradictorii in ce priveste un punct esential: daca imediat anterior si la momentul producerii accidentului,  partea vatamata circula cu bicicleta pe sensul sau de mers ori pe sensul opus. Prima instanta si la fel si instanta de apel, au retinut varianta inculpatului aducand mai multe argumente in sprijinul solutiei date si, in concluzie, au apreciat ca in cauza nu este probata vinovatia inculpatului, dispunind achitarea lui si respingerea actiunii civile.
   Curtea de Apel Tg. Mures, prin decizia penala nr. 275/R din data de 13 iunie 2007 data in dosarul 123/120/2007, a admis recursul declarat de  Parchetul de pe langa Judecatoria Ludus si partea vatamata Xx, a casat  integral decizia penala nr. 62/A din data de 27 martie 2007, pronuntata de Tribunalul Mures in dosarul nr. 123/102/2007 si a trimis cauza spre rejudecare instantei de apel, tribunalului, pe considerentul ca instanta de apel nu a facut aplicatiunea prevederilor art. 378 alin. Cod procedura penala referitoare la  ascultarea inculpatului in calea de atac ordinara.
            Aceasta instanta, primind cauza spre rejudecare, inregistrata sub numar de dosar 3288/Rj/2007, la data de 6 iulie 2007, a apreciat ca, fata de dispozitiile date de instanta de recurs, care nu a indicat ultimul act ramas valabil dintre cele administrate cu ocazia primei judecati in apel, raportat si la considerentele invocate in decizia de recurs, cat si la indicatiile date cu ocazia rejudecarii - ultimul act ramas valabil in prezenta cauza este incheierea de sedinta din 14 martie 2007 si ca atare, a apreciat ca probele administrate pana la respectivul termen de judecata sunt valabile si nu se impune a fi refacute, astfel ca ele au fost pastrate.
               In fata acestei instante de apel, inculpatul a fost ascultat, declaratia sa fiind consemnata la filele 37-38 din dosarul de apel.  Totodata, avind in vedere solicitarea partii vatamate privind efectuarea unei noi expertize tehnice-auto, avind in vedere ca expertiza deja efectuata in cauza avea concluzii erau contradictorii depozitiilor testimoniale,, precum si sustinerile partilor si ale martorilor, instanta de apel a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice judiciare, avind ca obiective stabilirea mecanismului de producere a accidentului, sub toate aspectele. Aceasta noua expertiza tehnica a fost realizata in cadrul Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj  (filele 110-119, 145-148). Totodata, in cauza s-a procedat si la ascultarea unui martor, numitul Xx (fila 50).             
              Examinand calea de atac promovata de parchet si partea vatamata, prin prisma dispozitiilor art. 371 Cod procedura penala si art. 378 Cod procedura penala, instanta de control judiciar gaseste fondat apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Ludus, precum si apelul partii vatamate, pentru urmatoarele considerente:
              In ceea ce priveste starea de fapt - pornind de la continutul materialului probator administrat pe parcursul desfasurarii procesului penal in fata primei instante, precum si in fata instantei de apel,  ea s-a conturat pe deplin din coroborarea declaratiilor partilor cu cele ale martorilor oculari, inclusiv a celui ascultat in apel, precum si cu concluziile expertizelor tehnice realizate in cauza.
              Astfel, referitor la probele tehnice, desi in cauza cu ocazia primei judecati a fondului a fost realizata o expertiza tehnica ale carei concluzii subliniau culpa exclusiva a victimei, concluziile sale nu se coroborau intru totul cu declaratiile martorilor oculari Xx si a martorului Xx, declaratii care, desi subliniau sustinerile partii vatamate, au fost inlaturate, si nici cu procesul-verbal de cercetare la fata locului si schita aferenta realizate atunci de organele de politie.
               Referitor la declaratia martorului Xx, inlaturata de instanta de fond, acesta a aratat ca a asistat la accident si in momentul imediat precedent acestuia, ca accidentul s-a produs pe banda de mers a partii vatamate ca urmare a faptului ca masina condusa de inculpat a intrat pe contrasens, in conditiile in care drumul in respectiva zona era unul plin de gropi, pe banda de mers a inculpatului si, de regula, soferii le ocoleau pe contrasens, aspect relatat si de martora Xx ce locuieste in apropiere.
                Prima instanta, de altfel, a inlaturat si aceasta declaratie, pe considerentul ca martora nu ar fi asistat la producerea efectiva a accidentului, iar declaratia martorului Xxpe considerentul ca acesta nu ar fi fost mentionat ca martor ocular in procesul-verbal de cercetare la fata locului. Cel putin acest din urma argument este unul de neinteles, cita vreme nu exista nici o cerinta legala care sa impuna persoanei ascultate ca martor sa semneze anterior un atare act, iar faptul ca el a vazut cele petrecute, dar nu a fost propus ca martor de catre organele judiciare care au realizat urmarirea penala, poate fi, cel mult imputata acestora, iar nu inculpatului. Mai mult, declaratia acestuia trebuie apreciata prin prisma tuturor probelor cauzei si inlaturata din start si este de remarcat faptul ca la realizarea primei expertize tehnice, aceasta nu a fost avuta in vedere, martorul fiind ascultat la un moment ulterior celui la care s-a realizat expertiza.
               Martora Xx, in faza de urmarire penala, a declarat si ea ca biciclistul se deplasa pe banda lui de mers, ca a vazut ca din sens opus venea o masina mica, iar aceasta, odata ajunsa� in dreptul casei sale, a facut ceea ce faceau toti soferii, adica a ocolit gropile de pe banda sa de4 mers intrind pe contrasens, astfel producindu-se accidentul, imediat dupa ce a trecut de un pod. Aceasta declaratie a sa a fost insa inlaturata pe considerentul ca nu se coroboreaza cu sustinerile sale din faza de judecata, ocazie cu care a aratat ca a vazut doar ca cele doua vehicule se deplasau pe drum, dar ca nu a fost atenta la ce s-a intimplat efectiv, ea contiunindu-si activitatea in gospodarie. Referitor la acest aspect, este de observat ca prima instanta, nici la prima judecata, nici la a doua judecata pe fond, nu a insistat in a clarifica aceasta neconcordanta, ci pur si simplu au inlaturat declaratiile din faza de urmarire penala pe considerentul amintit.  In conditiile in care de la momentul producerii accidentului, au trecut mai bine de sapte ani de zile, este evident faptul ca reaudierea sa de catre instanta de apel, nu ar mai fi avut eficienta  scontata.
              Totodata, in faza apelului de fata, s-a procedat la ascultarea martorului Xx cel care a participat la efectuarea cercetarii la fata locului, acesta aratind ca s-au vazut urme de frinare, dar nu pe carosabil, ci pe acostament,  aspect care este mentionat si in procesul verbal de cercetare la fata locului, si, de asemenea, ca drumul in zona respectiva, era plin de gropi, contrar celor afirmate de catre inculpat care a aratat ca pe portiunea respectiva nu erau gropi, dar acest fapt este dovedit chiar de plansele foto realizate cu acea ocazie.
              Avind in vedere toate aceste declaratii inlaturate de prima instanta care a luat in considerare doar sustinerile inculpatului si ale celor doi pasageri din masina sa, instanta de apel a procedat la efectuarea unei noi expertize, ale carei obiective au fost identice cu cele din prima expertiza, referitoare la mecanismul producerii accidentului si eventualele posibilitati de evitare a acestuia.
               De aceasta data, insa, concluziile raportului de noua expertiza tehnica - realizata in cadrul Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj - au fost defavorabile inculpatului, ele aratind ca  impactul a avut loc pe sensul de mers Sarmasu - Sarmasel Gara, deci pe sensul de mers al partii vatamate, la cca un 1 metru de acostamentul acesteia, ca, raportat la pozitiile in care au fost gasite cele doua vehicule implicate (asa cum apar ele in fotografiile judiciare, subliniate de declaratiile celor ascultati in cauza), la avariile produse masinii si bicicletei in urma impactului, biciclistul nu putea sa se deplaseze pe banda de mers a inculpatului asa cum sustine acesta, iar apoi, in fractiunile de secunde aratate sa revina pe banda sa de mers, in paralel cu  o manevra inexplicabila a inculpatului de a se deplasa de pe sensul lui de mers pe contrasens, sa-l loveasca pe biciclist in modalitatea descrisa si sa iasa apoi in decor.
              Chiar daca pe portiunea de mers respectiva, drumul nu era marcat, acesta avea o latime suficienta cit sa permita circulatia in paralel a doua autovehicule chiar, si, cu atit mai mult a unei biciclete si un autoturism. Or, inculpatul, probabil prin manevra sa de a evita gropile de pe partea sa de deplasare sau  datorita faptului ca atentia i-ar fi fost distrasa de acel casetofon care sustin martorii ca merge tare in masina pe care o conducea, posibil chiar si lipsei de indemanare in manevrarea autoturismului, a provocat intrarea sa pe contrasens si acrosarea cu partea din dreapta a masinii sale, a biciclistului Xx. Referitor la acesta din urma, imprejurarea ca se afla sub influenta alcoolului este irelevanta in cauza, cita vreme se retine ca accidentul s-a produs datorita manevrei inculpatului care a intrat pe sensul de mers al partii vatamate.
                Asadar, in opinia instantei de apel, contrar celor retinute de prima instanta si de prima judecata in apel, din  probele administrate reiese cu certitudine faptul ca inculpatul Xx a condus autoturismul sau pe un drum public si datorita conduitei sale, a provocat acel accident care s-a soldat cu vatamarea corporala a partii vatamate.
                La aceasta concluzie a ajuns instanta de apel, ca urmarea a interpretarii si coroborarii declaratiilor partii vatamate, cu constatarile de la fata locului, cu sustinerile martorilor oculari Xx, Xx si a martorului  Xx, cu concluziile expertilor ultimei expertize realizate in cauza, in conditiile in care declaratiile martorilor Xx si Xx pot fi apreciate ca in contradictie cu celelalte probe testimoniale si chiar subiective, cei doi fiind transportati cu masina de catre inculpat cu care cei doi era prieteni. Mai mult prima instanta, in mod exclusiv a avut in vedere doar aceste declaratii pe care s-a bazat si prima expertiza tehnica, fara luarea in considerare si a depozitiilor celorlalti martori.
               In atare situatie, in mod evident, nu se poate sustine ca fapta inculpatului de a conduce in acea stare un autoturism  pe drumurile publice, nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, ci dimpotriva, se releva vinovatia exclusiva a acestuia in producerea evenimentului rutier, soldat cu lezarea integritatii corporale a biciclistului.
               Aceasta dispozitie a primei instante de achitare, este criticabila, deoarece nu se poate sustine ca activitatea ilicita a inculpatului nu prezinta toate elementele infractiunii, in conditiile in care din materialul probator administrat rezulta ca inculpatul, in realizarea actului ilicit, a actionat  in maniera amintita, probabil socotind ca prin manevra sa, nu se va produce nici o coliziune cu biciclistul care circula regulamentar.
    Aceste critici referitoare la starea de fapt retinuta de prima instanta sunt, asadar, intemeiate, iar instanta de control judiciar si le va insusi, urmind a dispune condamnarea inculpatului pentru infractiunea comisa.
    Astfel se impune condamnarea acestui inculpat sub aspectul comiterii infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de  art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal - acuza retinuta in actul de inculpare si dovedita de probele cauzei - insa, tinand cont si de circumstantele personale ale acestuia, de faptul ca se afla la prima confruntare cu legea penala si, in pofida atitudinii sale de nerecunoastere, de neprezentare in fata instantei de apel, pedeapsa va fi stabilita la minimul special, urmind ca inculpatul sa fie condamnat la pedeapsa de 6 luni inchisoare. 
   De asemenea, in ceea ce priveste executarea pedepsei, instanta, apreciind ca scopul acestei poate fi atins si fara executarea ei efectiva, se va orienta inspre modalitatea suspendarii conditionate a acesteia, in conformitate cu prevederile art. 81-83 Cod penal si totodata, constatind ca fapta a fost comisa la data de 2 mai 2002, va constata si incidenta actului de gratiere, respectiv a dispozitiilor art. art. 1, 7 din Legea 543/2002.      
  Referitor la aspectele vizind latura civila a cauzei,   partea vatamata Xx s-a constituit parte civila solicitind obligarea  inculpatului la plata mai multor sume aratate expres in constituirea de parte civila  formulata in scris la fila 18 din dosarul primei instante. In dovedirea pretentiilor sale, a fost administrata proba testimoniala cu martorii Catana Petru (fila 30 dosar prima instanta) si  Xx (fila 71 dosar prima instanta), au fost depuse inscrisuri (filele 6-7, 157, 166  dosar prima instanta).
    Din aceste acestea reiese doar faptul ca partea a avut nevoie de un numar de zile de ingrijiri medicale, perioada in care nu a realizat efectiv venituri, fiind in concediu de boala timp d e90 de zile, astfel ca partii ii va fi acordata cu titlu de daune materiale suma reprezentind diferenta dintre salariul pe care l-ar fi realizat si cel efectiv primit in acea perioada, in suma de 577.143 lei vechi (adica 57, 7143 lei Ron). Totodata, din declaratia martorei Xx, rezulta ca aceasta a prestat munca in acea perioada, in gospodaria partii civile, fiind remunerata cu suma de 2.000.000 lei vechi (adica 200 lei Ron).
    In ceea ce priveste celelalte sume pretinse de parte, cu titlu de contravaloarea drumurilor efectuate la Tg. Mures  de membrii familiei sale pe perioada spitalizarii, a alimentelor cumparate tot pe timpul spitalizarii, a platii date persoanei care a ingrijit copilul minor, precum si contravaloarea muncilor agricole  prestate de alte persoane, aceste sume nu au fost dovedite prin nici un mijloc de proba din cele admise de lege - depozitii de martori, acte, bonuri fiscale, bonuri de carburant, de alimente etc.
     Martorul Catana Petru aratat ca  a efectuat unele transporturi cu masina sa in favoarea familiei acestuia, dar instanta de apel, apreciaza ca partea, in sustinerea acestor afirmatii referitoare la numarul drumurilor si distanta astfel  parcursa, ar fi putut intregi probatiunea cu acte, insa acestea nu se regasesc la dosarul cauzei. De asemenea, martora Xx prietena de familie cu partea, a fost cea care a avut grija de copilul minor al partii civile, pentru aceasta activitate nepretizind bani si nefiind recompensata financiar, dupa cum insasi a afirmat, ci banii dati au fost cheltuiti exclusiv in folosul minorului.
     Referitor la capatul de cerere privind obligarea inculpatului la plata unei rente viagere, nici acesta nu este intemeiat, in conditiile in care la prima instanta s-a efectuat o expertiza medico-legala, din ale carei concluzii a reiesit faptul ca partea civila nu se incadreaza in nici un grad de invaliditate si nici nu i s-a diminuat capacitatea de munca in urma leziunilor suferite ca urmarea a accidentului suferit la data de 2mai 2002 (fila 75 dosar prima instanta).
    Asadar, sumele dovedite de parte cu titlu de daune materiale  se ridica la suma de 320,299 lei (adica 3.202.990 lei vechi), suma la care se va adauga  si dobinda aferenta pina la data platii efective, inculpatul urmind a fi obligat la plata acesteia, potrivit prevederilor art. 14 alin. 3 lit. b, alin. 4 Cod procedura penala si art. 346 alin. 1 Cod procedura penala coroborat cu art. 998 - art. 999 Cod civil.
    Relativ la solicitarea partii de acordare a unor daune morale in cuantum de 100.000.000 lei vechi (adica 10.000 lei Ron), instanta de apel apreciaza ca aceasta este intemeiata sub aspectul necesitatii de a repara nu numai daunele materiale, fizice efectiv suferite, ci si psihice, suferintele incercate de parte ca urmare a actiunii agresive a inculpatului.
    Asupra daunelor morale solicitate, probatoriul administrat atesta indeplinirea in mod cumulativ a tuturor elementelor raspunderii civile delictuale si in consecinta, solicitarea partilor civile de obligare a inculpatului la plata daunelor morale este intemeiata. Nefiind prevazut in legislatia actuala un criteriu matematic, abstract, de evaluare a cuantumului despagubirilor morale, aceasta operatiune este lasata la aprecierea judecatorului, in functie atat de suferintele psihice indurate de partile civile - in cauza de fata concretizate in prejudiciul moral suportat, sub forma prejudiciului afectiv,  a suferintelor la care a fost supusa pe perioada imobilizarii sale la pat, prin pierderea in mod temporar a capacitatii de munca, cat si de faptul ca aceste despagubiri nu trebuie sa reprezinte o imbogatire nejustificata a partii civile si nici o exploatare neintemeiata a patrimoniului inculpatului. Pe cale de consecinta, suma de  2.500 lei (adica 25.000.000 lei vechi) cu titlu de daune morale, reprezinta o reparatie echitabila a suferintelor psihice ale partilor civile, cu precizarea ca aceasta suma nu este purtatoare de dobanzi.
     Partea civila  este indreptatita sa fie despagubita si cu sumele reprezentand contravaloarea cheltuielilor judiciare suportate pe intreg procesul pina la acest moment, sume totalizate la 4.335 lei Ron si reprezentind onorariile aparatorilor alesi si costul expertizelor medico-legale si a celor tehnice achitate de parte.
Unitatea spitaliceasca ce a acordat asistenta medicala de urgenta partii vatamate - Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures, prin reprezentantii sai legali,  s-a constituit parte civila si a solicitat, conform prevederilor art. 346 alin. 1 Cod procedura penala, obligarea inculpatului la plata sumei de 3.346,78 lei  (adica 33.467.800 lei vechi) si dobinda aferenta pina la data platii efective,  daune materiale reprezentind cheltuielile aferente ingrijirilor medicale acordate  acestei parti.
               Inculpatul va fi obligat si la plata acestei sume pe care, de altfel partea civila a si dovedit-o prin inscrisurile depuse la dosar, astfel ca instanta va admite actiunea civila  exercitata de partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures.
Sintetizand cele anterior expuse, in baza art. 379 pct.2 litera a Cod procedura penala, apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Ludus si partea civila Xximpotriva sentintei penale nr. 287 din 18 octombrie 2006 pronuntata de Judecatoria Ludus, in dosarul nr. 695/R/2006 vor fi admise si, in consecinta, se va desfiinta integral hotararea atacata si rejudecand cauza:
     Inculpatul Xx  va fi condamnat la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa  prevazuta de art. 184 alin. 2,4 Cod penal, a carei executare se va  suspenda conditionat, pe durata termenului de incercare de 2 ani si 6 luni, conform prevederilor art. 81--83 Cod penal.
    De asemenea, se va constata gratiata integral pedeapsa de 6 luni inchisoare, conform prevederilor art. 1, 7 din legea 543/2002,  urmind a se atrage atentia inculpatului asupra prevederilor privitoare la revocarea gratierii.
    Totodata, se va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila Xxsi inculpatul va fi obligat sa-i plateasca acestuia suma de 320,299 lei (adica 3.202.990 lei vechi) si dobinda aferenta pina la data platii efective, cu titlu de daune materiale, precum si suma de 2.500 lei (adica 25.000.000 lei vechi) cu titlu de daune morale; respinge restul pretentiilor civile.
    Instanta de apel va admite si actiunea civila formulata de partea civila  Spitalul Clinic de Urgenta Tg. Mures  si obliga inculpatul la  plata sumei de 3.346,78 lei  (adica 33.467.800 lei vechi) si dobinda aferenta pina la data platii efective, cu titlu de cheltuieli de spitalizare.
   Il va obliga pe inculpat si la plata sumei 4.335 lei cheltuieli judiciare catre partea civila Bartha Jozsef Attila, reprezentind onorariile aparatorilor alesi si costul expertizei tehnice.
   Va constata ca SC "Omniasig" SA (cu sediul, prin reprezentantii sai legali) are calitatea de asigurator al inculpatului.
    In baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala si art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, inculpatul va fi obligat  la plata sumei de 550 cheltuielile judiciare avansate de stat in prima instanta si in apel.