Exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3001 C.pr.pen. Invocarea exceptiei in fata instantei de recurs. Conditia ca textul de lege sa aiba legatura cu solutionarea cauzei

      Prin rechizitoriul DNA-STP, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata prev. de art.254 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., si a infractiunii de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, prev. de art.25 rap. la art.290 alin.1 C.pen.
      La termenul din 08.01.2009, avocatul inculpatului a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.3001, art.913 alin.3 teza finala si art.914 C.pr.pen. raportat la art.21 alin.3, art.24 alin.1, art.26 alin.1, art.28 si art.124 alin.2 din Constitutia Romaniei, aratand, in esenta, ca dispozitiile art.3001 C.pr.pen., ce reglementeaza procedura verificarii legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive cu ocazia inregistrarii dosarului la instanta, sunt in contradictie cu dispozitiile art.23 din Constitutia Romaniei, privind dreptul la un proces echitabil si dreptul la libertatea individuala.
      Totodata, s-au efectuat inregistrari ale convorbirilor telefonice si in mediul ambiental, insa la dosar au fost atasate numai copiile ale CD-urilor si DVD-urilor, care se pastreaza la grefa instantei. In opinia sa, art.913 alin.3 teza finala rap. la art.914 C.pr.pen. este neconstitutional, avand in vedere ca se creeaza un privilegiu pentru procuror si judecator, tinand seama ca este vorba despre un mijloc de proba la care nu are acces inculpatul si aparatorul acestuia.
      Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate, aratand in esenta ca prima dintre acestea este inadmisibila, intrucat disp. art.3001 C.pr.pen. nu au legatura cu judecarea cauzei, reglementand operatiunea judiciara a verificarii legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, insa la acest moment cauza se afla in faza de judecata in fond, astfel ca nu este indeplinita conditia prev.de art.29 alin.2 din Legea nr.47/1992. Totodata, prevederile vizate de inculpat nu intra in contradictie cu disp. art.21 si art.23 din Constitutia Romaniei, intrucat art.3001 C.pr.pen. a fost introdus tocmai in considerarea acestor articole, apreciind ca are prioritate verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, care are un caracter sever si trebuie sa aiba o perioada de rezolvare rezonabila. Or, verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive se impune tocmai pentru respectarea drepturilor fundamentale ale inculpatului.
      In ceea ce priveste critica cu privire la verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive in Camera de consiliu, arata ca aceasta este conforma cu disp. art.27 din Constitutie.
      Referitor la a doua exceptie de neconstitutionalitate, invocata de inculpat cu privire la disp. art.913 alin.3 teza finala C.pr.pen. rap. la art.914 C.pr.pen., respectiv accesul la suportii optici si magnetici audio-video, intrucat se incalca disp. art.29 din Legea nr.47/1992 si art.287 C.pr.pen., considera ca textul de lege invocat nu are legatura cu cauza de fata, mijloacele de proba fiind administrate in faza de urmarire penala si nu la judecata cauzei in fond.
      Pentru motivele aratate, solicita respingerea cererii formulata de inculpat  privind sesizarea Curtii Constittionale, intrucat si aceasta exceptie este inadmisibila.
      Exprimandu-si opinia asupra exceptiilor invocate, instanta retine urmatoarele:
      I. Prima exceptie priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art.3001 C.pr.pen. si a fost invocata initial in fata CAP cu ocazia judecarii recursului declarat impotriva incheierii de sedinta pronuntata de Tribunalul P la data de 08.12.2008, prin care, in baza art.3001 alin.1 C.pr.pen. rap. la art.1602 C.pr.pen., s-a  constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive luata fata de inculpat, iar in baza art.3001 alin.3 C.pr.pen. s-a mentinut aceasta masura.
      Este adevarat ca prin decizia penala nr.976/12.12.2008, CAP a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3001 C.pr.pen., insa prin aceeasi decizie s-a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul P pentru a se pronunta cu privire la exceptia invocata, curtea apreciind ca nu se poate pronunta asupra unei exceptii invocate in recurs, fara a fi fost invocata si la prima instanta, si datorita faptului ca termenul de solutionare a recursului este de numai trei zile.
      Prin urmare, tribunalul apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.29 din Legea nr.47/1992 pentru sesizarea Curtii Constitutionale, respectiv textul de lege este in vigoare si are legatura cu solutionarea cauzei, exceptia s-a invocat in cadrul unei proceduri judiciare (in recurs, in ciclul procesual al verificarii legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, potrivit art.3001 C.pr.pen.), iar Curtea Constitutionala nu a mai admis o astfel de exceptie.
      Cu privire la fondul dispozitiilor art.3001 C.pr.pen., tribunalul apreciaza ca acestea sunt constitutionale si nu intra in contradictie cu cele ale art.21 si art.23 din Constitutia Romaniei, verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive (care este o masura severa), impunandu-se a fi efectuata intr-un termen rezonabil. Or, verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive se impune tocmai pentru respectarea drepturilor fundamentale ale inculpatului.
      Ceea ce se poate reprosa, insa, reglementarii din Codul de procedura penala este modul de stabilire a cronologiei etapelor prevazute la art.300 si art.3001, respectiv faptul ca, potrivit ordinii stabilite de acest cod, verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive a unui inculpat se face la primirea dosarului de catre instanta, iar verificarea regularitatii actului de sesizare a instantei are loc ulterior acestui moment, respectiv la prima infatisare.
      Pentru respectarea deplina si fara echivoc a drepturilor fundamentale ale inculpatului firesc ar fi fost ca etapa verificarii regularitatii actului de sesizare sa aiba loc anterior sau cel mai tarziu odata cu verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive a inculpatului, ocazie cu care instanta sesizata ar fi putut constata daca este sau nu competenta sa faca aceste verificari.
      II.  Si cu privire la a doua exceptie de neconstitutionalitate, respectiv cea care se refera la dispozitiile art.913 alin.3 teza finala C.pr.pen. rap. la art.914 C.pr.pen. cu referire la disp. art.21 alin.3, art.24 alin.1, art.26 alin.1, art.28 si art.124 alin.2 din Constitutia Romaniei, tribunalul apreciaza ca sunt indeplinite cele 3 conditii prevazute de disp. art.29 din Legea nr.47/1992 pentru sesizarea Curtii Constitutionale, avand in vedere ca alineatul 1 al acestui articol prevede urmatoarele: Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
      Cu privire la fondul dispozitiilor art.913 alin.3 teza finala C.pr.pen. rap. la art.914 C.pr.pen., tribunalul apreciaza ca acestea sunt constitutionale si nu intra in contradictie cu cele ale art.21 alin.3, art.24 alin.1, art.26 alin.1, art.28 si art.124 alin.2 din Constitutia Romaniei.
      Astfel, dispozitiile presupuse a fi neconstitutionale nu trebuie sa fie privite in mod singular, ci trebuie sa fie coroborate cu cele prevazute la art.913 alin.4 C.pr.pen., potrivit carora La prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul este obligat sa prezinte invinuitului sau inculpatului procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si sa asigure, la cerere, ascultarea acestora.
      Prin urmare, aceasta prevedere legala este de natura sa asigure dreptul inculpatului de a lua cunostinta de toate actele dosarului, inclusiv de procesele verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si, la cerere, sa asculte convorbirile inregistrate si redate in aceste procese verbale.
      In sustinerea acestei opinii, tribunalul are in vedere si faptul ca interpretarea legii penale se face nu numai gramatical, ci si rational si sistematic, iar aceasta din urma metoda de interpretare consta tocmai in cautarea intelesului exact al unei norme juridice procesual penale pornind de la corelatia dintre acea norma si celelalte norme din aceeasi lege sau din alte legi ale sistemului dreptului procesual penal.
      Fata de aceste considerente, tribunalul apreciaza ca exceptiile invocate trebuie sa fie respinse, insa, intrucat au fost ridicate in cursul judecatii, au legatura cu cauza si au ca obiect dispozitii dintr-o lege in vigoare, urmeaza ca, in baza art.29 din Legea nr.47/1992 republicata si art.146 lit.d din Constitutia Romaniei republicata, sa dispuna trimiterea cauzei la Curtea Constitutionala a Romaniei, in vederea solutionarii, iar in baza art.303 alin.6 C.pr.pen., sa suspende judecarea cauzei pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate de catre Curtea Constitutionala.

   

2