Contestatie in temeiul Legii nr.10/2001

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta, sectia I civila sub nr. 8077/118/2014, reclamantii ... si ... au chemat in judecata pe paratul ..., pentru ca instanta sa dispuna:
- obligarea paratului la restituirea in natura a imobilului situat in ...;
- in subsidiar, daca imobilul nu poate fi restituit in natura, obligarea paratului sa acorde masuri compensatorii in baza Legii nr. 165/2013 catre reclamanti, cu cheltuieli de judecata.
In aparare, paratul a depus la dosar intampinare, prin care a invocat exceptia prematuritatii formularii cererii.  Paratul a aratat ca, potrivit art. 4 din Legea nr. 165/2013, dispozitiile legii pe care reclamantii si-au intemeiat actiunea se aplica tuturor cauzelor nesolutionate administrativ si celor aflate pe rolul instantelor. Pana la epuizarea termenelor, a procedurilor si a etapelor prevazute de noua lege in urma carora se intocmeste situatia centralizatoare care se inainteaza organelor centrale, cauza nu poate fi solutionata pe fond.
Paratul a mai invederat ca legea interzice constituirea oricarui titlu pana la epuizarea acestor proceduri.
In temeiul dispozitiilor art.248 C.p.c. instanta va proceda la analizarea exceptiei invocate de parat.
Analizand inscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanta retine:
Imobilul in litigiu a facut obiectul notificarii inregistrate sub nr. 3389/2001 la B.E.J. ..., prin care reclamantii au solicitat unitatii detinatoare ca, in cazul in care terenul nu se poate restitui in natura, sa se acorde masuri reparatorii prin compensare in natura cu un alt teren similar.
Pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 paratul nu a solutionat notificarea reclamantilor, fiind depasit termenul prevazut de art. 25 din Legea nr. 10/2001.
Paratul solicita instantei sa faca aplicarea dispozitiilor art. 33 din Legea nr. 165/2013, conform carora unitatile investite de lege au obligatia de a solutiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, inregistrate si nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a acestei legi si de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, astfel: in termen de 12 luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar de pana la 2500 de cereri; in termen de 24 de luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar cuprins intre 2500 si 5000 de cereri; in termen de 36 de luni, entitatile investite de lege care mai au de solutionat un numar peste 5000 de cereri, cu mentiunea ca termenele prevazute la alineatul 1 curg de la data de 1 ianuarie 2014.
Reclamantii au invocat faptul ca depasirea termenului legal de solutionare a cererii de restituire poate fi asimilat cu refuzul nejustificat de solutionare a notificarii, care ar inlatura aplicabilitatea art. 33 din Legea nr. 165/2013, intrucat faza administrativa ar fi fost deja epuizata la data intrarii in vigoare a legii.
Aceasta interpretare nu poate fi acceptata, intrucat, in sens contrar, dispozitiile Legii nr. 165/2013 nu si-ar mai gasi aplicare in nicio situatie.
Numarul mare de cereri de restituire ramase nesolutionate pana la momentul actual a impus necesitatea adoptarii unui cadru normativ unitar pentru urgentarea si finalizarea procesului de restituire in natura sau prin echivalent a bunurilor imobile preluate abuziv in perioada regimului comunist in Romania. Ca urmare, in data de 17.05.2013 a fost publicata in Monitorul oficial nr. 278 Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Noul act normativ a impus un termen rezonabil pentru rezolvarea dosarelor administrative nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, termen stabilit in raport de numarul notificarilor aflate in evidenta fiecarei unitati administrativ-teritoriale, concomitent cu configurarea unui plan de masuri de identificare si centralizare a datelor privind posibilitatile concrete de obtinere a unor masuri reparatorii in echivalent si de evaluare a despagubirilor. Aceasta lege stabileste in mod clar prin art. 35, care sunt  conditiile in care persoana indreptatita se poate adresa instantei, Legea nr. 165/2013 avand reglementari care raspund principiului solutionarii cauzei intr-un termen optim si previzibil, consacrat prin art. 6 par. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia nr.5, pronuntata in Dosarul nr.17/1/2014,  la data de 16 martie 2015 a decis: "In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in corelare cu art. 4, art. 33-35 din Legea nr. 165/2013  privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, este prematura cererea de chemare in judecata privind solutionarea pe fond a notificarii nerezolvate de catre entitatea detinatoare, cerere introdusa dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior implinirii termenelor din procedura prealabila reglementate de acest act normativ."
La dosar paratul a depus adresa nr.37628/16.03.2015 emisa de serviciul juridic din cadrul primariei, prin care se atesta ca numarul notificarilor formulate in baza legii nr.10/2001 si nesolutionate la momentul intrarii in vigoare a legii nr.165/2013, a fost de aproximativ 2665.
Analizand  cererea reclamantilor, instanta constata ca aceasta a fost formulata sub imperiul Legii nr. 165/2013, inainte de expirarea termenului in care entitatea notificata are obligatia sa emita decizia conform noului act normativ, respectiv 1 ianuarie 2016, actiunea fiind asadar prematur formulata.
Raportat la considerentele expuse, instanta urmeaza sa admita exceptia prematuritatii formularii actiunii, pe care o va respinge ca fiind prematur formulata.
Instanta va admite cererea privind obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata, intrucat temeiul juridic al acordarii acestor cheltuieli este atitudinea procesuala culpabila a partii care a cazut in pretentii, fapta care declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat, adica de restituire a sumelor pe care partea care a castigat procesul a fost nevoita sa le realizeze.
     Reclamantii au sustinut ca nu aveau posibilitatea de a cunoaste numarul de notificari pe care le mai avea de solutionat ..., iar pe de alta parte ca nici parata nu a fost suficient de diligenta pentru a informa pe toti notificatorii Legii nr.10/2001 cu privire la data la care expira termenul.
  Apararea reclamantilor va fi inlaturata, avand in vedere faptul ca acestia nu au facut nici un demers anterior sesizarii instantei, pentru a putea aprecia asupra termenului in care se incadreaza institutia parata, raportat la dispozitiile legii nr.165/2013, desi sarcina probei le revine.
 Potrivit art. 453 Cod procedura civila, partea care pierde procesul va fi obligata, la  cerere, la plata cheltuielilor de judecata. Constatand ca reclamantii sunt cei care au cazut in pretentii si existand si o cerere in acest sens, instanta ii va obliga  la plata sumei de 550 lei, reprezentand onorariu avocat. 

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARA?TE

Admite exceptia prematuritatii formularii actiunii.
Respinge actiunea privind pe reclamantii ... si ..., prin mandatar ..., ambii cu domiciliul in ... si cu domiciliul procesual ales in ... si pe paratul ..., cu sediul in ..., ca fiind prematur formulata.
 Obliga reclamantii la plata cheltuielilor de judecata in suma de 550 lei, in temeiul disp.art.453 C.p.c.
Cu apel in 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Constanta.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 8 aprilie 2015.