Legea nr.10/2001. Nesolutionarea litigiului in fond. Calitate procesuala pasiva

Legea  nr.10/2001. Nesolutionarea litigiului in fond. Calitate procesuala pasiva. Cereri formulate pentru prima data in apel. Casare cu trimitere spre rejudecare.

      In speta, reclamantul a cerut in contradictoriu cu primarul si primaria, cu AVAS si BNR, restituirea in bani, a fabricilor nationalizate de la bunicii sai,pentru care a formulat notificare, insa nu i s-a raspuns.
      Instanta de fond a admis exceptia lipsei calitati procesual pasive a primarului si primariei, a BNR, si a respins actiunea fata de acesti parati si fata de AVAS, pentru ca nu s-au depus actele doveditoare.
      In apel, contestatorul a solicitat in plus fata de cele cerute la instanta de fond, de la AVAS, materiale specifice activitatii de fabricare a incaltamintei, si bani. Instanta de apel, fata de decizia nr. XX/2007 a ICCJ a casat sentinta atacata si a trimis cauza tribunalului pentru a  solutiona fondul litigiului.     
    
Sectia civila  - Decizia civila nr. 30/A/26 februarie 2009 


Prin cererea inregistrata la Tribunalul Sibiu reclamantul M. H. W. a chemat in judecata paratii Primaria si Primarul orasului A., Autoritatea pentru Valorificarea activelor Statului si Banca Nationala a Romaniei, solicitand restituirea in natura sau in bani a fabricilor nationalizate de la bunicii sai materni, inscrise in CF 2…. A. top …., cu motivarea ca s-a adresat AVAS Brasov, care a trimis dosarul cu acte la Bucuresti . Desi s-a deplasat la aceasta adresa, nu a primit decat promisiuni. Instanta a pus in vedere reclamantului, prin adresa scrisa sa precizeze actiunea, insa mandatarul sau a precizat doar oral ca solicita doar despagubiri pentru cele doua fabrici, nu solicita restituirea in natura, aceasta nefiind posibila.
     Prin sentinta civila nr. 950/2008 Tribunalul Sibiu – sectia civila, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Primaria Agnita si Primarul orasului Agnita si Banca Nationala a Romaniei-sucursala Bucuresti. A fost respinsa actiunea civila formulata de reclamantul M. H. W., prin mandatar in contradictoriu cu paratii Primaria Agnita si Primarul orasului A. si Banca Nationala a Romaniei  si AVAS.
     In considerentele sentintei s-a retinut ca B.N.R. nu are calitate procesual pasiva pentru ca nu are calitatea de reprezentant al Statului, si reclamantul nu justifica nici un raport juridic cu aceasta institutie. De asemenea nu a fost justificata calitatea procesual pasiva a primarului si primariei Agnita: cererea nu a fost adresata primarului, iar Primaria nu are calitatea de   unitate detinatoare potrivit Legii 10/2001. A fost respinsa ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesual pasive a AVAS, pentru ca reclamantul s-a adresat acestei institutii, cu notificare pentru a obtine masuri reparatorii pentru doua imobile apartinand parintilor sai, nationalizate in 1948. Pe fondul cauzei, instanta a motivat ca reclamantul, desi i s-a pus in vedere de AVAS, nu a depus acte doveditoare din care sa rezulte situatia actuala a imobilelor, expertiza tehnica de identificare a imobilelor. Din adresa nr. 549/2001 emisa de SC R. SA A. rezulta ca aceasta societate a fost privatizata cu respectarea dispozitiilor legale, iar in aceasta situatie masurile reparatorii se propun de catre institutia publica implicata in privatizare. Intrucat nici in instanta, contestatorul nu a adus dovezile necesare, parata nu poate fi obligata la plata de despagubiri pentru imobilele nationalizate si urmeaza sa trimita dosarul Comisiei Centrale pentru Despagubiri conform art. 16 din Titlul VII al Legii 247/2005.
     Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatorul, solicitand de la Statul Roman restituirea in natura ori despagubiri banesti pentru fabrica de piele, care a fost proprietatea parintilor sai si a fost preluata abuziv de stat, apoi transformata, dupa 1989, in fabrica de piele R.. Sustine ca a depus la executorul judecatoresc toate actele necesare, inca din anul 2001. Solicita obligarea AVAS Bucuresti, BNR - pentru Statul Roman sa plateasca suma de 3.300.000 euro sau 12.300.000 lei, reprezentand: utilajele pentru prelucrarea pieilor crude , piei crude , 3 cladiri - case cu fundatie din piatra si constructii din caramida, cca. 7000 mp teren folosit pentru constructii necesare fabricii, cantina muncitoreasca cu toata dotarea pentru servirea mesei pentru circa 200 persoane, sumele de bani din casieria intreprinderii pentru plata chenzinei din 15.06.1948, sumele din Banca din A. si din alte banci. Bunurile si banii au fost trecute in patrimoniul Statului Roman la data de 11.06.1948. Nici contestatorul, nici alte persoane nu au cerut despagubiri de la Statul Roman. 
     Intimatul AVAS a invocat, prin intampinarea depusa, exceptia inadmisibilitatii cererii de apel prin care a cerut, pentru prima data in apel, masuri reparatorii in bani si pentru utilajele si bunurile pretins a fi fost preluate la nationalizare. In ce priveste bunurile pretins nationalizate „15-20 vagoane piei crude, 15-20 vagoane piei prelucrate, sume de bani din casieria fabricii..” sa se constate ca nu pot face obiectul Legii 10/2001.
     Pe fondul litigiului, intimata cere respingerea apelului ca neintemeiat. AVAS nu poate fi acuzat de  pasivitate cata vreme de la data inregistrarii notificarii a uzat de toate prerogativele legale pentru solutionarea notificarii. In lipsa inscrisurilor, AVAS nu se poate pronunta legal. Din actele prezentate nu se poate stabili daca imobilul constructie identificat in CF 2… A. exista si in prezent sau a fost demolat dupa preluare. Apoi, potrivit art. 29 din Legea 10/2001 se va stabili institutia competenta sa solutioneze notificare.
     Analizand legalitate si temeinicia sentintei atacate, din oficiu si prin prisma motivelor de apel, Curtea retine urmatoarele:
     Prin cererea inregistrata la Tribunalul Sibiu, contestatorul M. H. W. a cerut in contradictoriu cu intimatii AVAS, Primarul si primaria Agnita, BNR, „restituirea in natura ori in bani a celor doua fabrici…”. Este adevarat ca bunurile mobile si sumele de bani au fost cerute pentru prima data in apel, astfel ca in temeiul art. 294 cod procedura civila pentru acestea va fi respinsa ca inadmisibila cererea de despagubiri in temeiul legii 10/2001. Acest temei de drept este nefondat cu privire la imobile, pentru care inca din faza notificarii s-a solicitat restituirea in natura sau in bani.
     Solutionand recursul in interesul legii pentru interpretarea art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicata, prin decizia XX/2007 – Sectiile Unite ale ICCJ au stabilit ca instanta de judecata este competenta sa solutioneze pe fond notificarea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde notificarii. 
     Prin prisma acestor dispozitii, instanta de fond este datoare sa solutioneze pe fond notificarea formulata de contestatorul  M. H. W.
     Pronuntand o solutie de respingere, pe exceptie, tribunalul a incalcat aceste prevederi.. Nefiind analizata cererea in fond, in baza art. 297 cod procedura civila, va fi admis apelul contestatorului, va fi desfiintata sentinta atacata si trimisa cauza pentru rejudecare, urmand ca instanta sa administreze probele necesare pentru solutionarea cererii.
Invocarea art. 36 alin. 1 din Legea 10/2001 nu este pertinenta in cauza, pentru ca se refera la „emiterea dispozitiei de restituire…”. Entitatea detinatoare, in speta, institutia implicata in privatizare, avea obligatia, potrivit art. 25 din lege, de a solutiona in termen de 60 de zile notificarea, iar lipsa unei decizii de raspuns nu poate fi interpretata decat ca un refuz de solutionare. In aceste conditii, instanta are obligatia de a examina cererea persoanei care a formulat notificare si de a se pronunta asupra ei.