Procedura de majorare a capitalului social al societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate privata , reglement

Procedura de majorare a capitalului social al societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate privata , reglementata prin art. 12 din Legea 137/2002 ,deroga de la art. 215 din Legea 31/1990.

  Potrivit alineatelor 1 si 5 ale acestui articol, toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social, carora nu li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor intocmi si vor inainta institutiilor indreptatite sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, documentatiile necesare in vederea eliberarii acestuia. In cazul in care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmata, anterior privatizarii, de majorarea corespunzatoare a capitalului social sau daca certificatul se elibereaza dupa privatizare, capitalul social se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerata aport in natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz, in schimbul careia se vor emite actiuni suplimentare ce vor reveni de drept institutiei publice implicate.
Sentinta comerciala nr.37/CC/21.09.2006 ,definitiva prin decizia com . nr. 109/AC/19.10.2007 a Curtii de Apel Pitesti,si irevocabila prin dec. Com 1965/23.05.2008 a ICCJ .
Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Tribunalului Arges, Sectia civila, sub nr.3879/CAF/2005, reclamantul I A a chemat in judecata pe parata  GI SA , solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna anularea hotararii nr.110  a Consiliului de Administratie al SC G I SA .
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca in fapt, in data de 16.06.2005 consiliul de administratie al SC G I SA  a adoptat hotararea 110 prin care se majoreaza capitalul social al societatii in baza Hotararii AGEA nr.75/29.11.2002 cu suma de 3.558.175.000 ROL emitandu-se un numar de 142.327 actiuni cu valoare de 25.000 ROL, fiecare, reprezentand aport in natura al actionarului AVAS Bucuresti ca urmare a obtinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate din partea M.ER.C seria M.03 nr.9994 pentru suprafata de 11.244 mp teren situat in Galati str. D V nr.6.
Reclamantul a aratat ca un prim motiv pentru nulitatea hotararii este faptul ca aceasta s-a luat cu incalcarea disp.art.113 lit.f din Legea 31/1990 R, coroborata cu disp.art.114 din aceeasi lege care prevede ca aceste hotarari nu pot fi aduse la indeplinire mai inainte de publicarea acestora la ORC.
Reclamantul a mai aratat ca de la data adoptarii hotararii de delegare de competenta nr.75, respectiv data de 29.11.2002, a trecut mai mult de un an, iar in conformitate cu disp.Legii 31/1990 hotararile prin care se majoreaza capitalul social sau se deleaga competentele prevazute de art.113, se pot aduce la indeplinire in termen de maxim 1 an de la data adoptarii de adunarea generala a actionarilor. Trecand termenul prevazut de lege, hotararea AGEA este caduca si nu mai produce efecte.
A mai aratat reclamantul ca Legea 31/1990, in art.210-218 prevede ca adunarea generala extraordinara a actionarilor va decide majorarea capitalului social intai de principiu, va numi un expert si, dupa prezentarea evaluarii aportului in natura adunarea generala convocata din nou va decide emisiunea de actiuni, catre cine se vor distribui actiunile, iar in cazul societatilor de tip "deschis" in conformitate cu disp.Legii 297/2004, art.240, acordarea termenului de preferinta in asa masura incat micii actionari sa poata subscrie sa isi pastreze procentul detinut inainte de majorare.
Nici una dintre aceste prevederi ale Legii 31/1990 nu a fost respectata la adoptarea Hotararii nr.110/16.06.2005, mai mult nici disp.art.240 din Legea 297/2004.
 In drept, reclamantul si-a intemeiat cererea pe disp.art.114 si 132 din Legea nr.31/1990.
Parata a formulat intampinare, invocand exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Arges-sectia civila, exceptie admisa de aceasta instanta care, prin sentinta civila nr.161/CA/2005 a declinat competenta solutionarii cauzei privind pe reclamantul I A in favoarea Tribunalului Comercial Arges, cauza fiind inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.1005/2005.
Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea actiunii reclamantei, aratand ca sustinerile acesteia sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente:
SC G I SA a majorat capitalul social al societatii cu un numar de 142.327 actiuni cu o valoare pe actiune de 25.000 lei ca urmare a obtinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M 03 nr.9994.
Aceasta majorare de capital social a fost realizata in conformitate cu prevederile legii, astfel:
Conform Legii 31/1990 a fost convocata AGEA pentru data de 16.06.2005 cu ordinea de zi "majorarea capitalului social".
Tot in data de 16.06.2005 a fost adoptata si hotararea nr.110, dar datorita unei erori in dactilografierea hotararii s-a mentionat eronat data tinerii sedintei, 08.06.2005, in loc de 16.06.2005, fapt rectificat ulterior prin Hotararea 115/8.09.2005 si a cererii de depunere si/sau mentionare acte nr.77158/09.09.2005 inregistrata la ORC de pe langa Tribunalul Arges, si publicata in M.Of.partea a IV-a nr.3063/21.09.2005.
Hotararea AGA nr.75/29.11.2002 a modificat actul constitutiv al SC G I SA in ceea ce priveste Cap.III- Capitalul social. Actiunile, in sensul ca: "Capitalul social poate fi majorat pe baza hotararii AGEA sau a hotararii Consiliului de administratie". Aceasta modificare a fost inregistrata la ORC de pe langa Tribunalul Arges, prin cererea de depunere si/sau mentionari acte sub nr.40057 din 8.12.2002.
Parata a mai aratat ca, potrivit adresei SP 16543/30.08.2005 a AVAS Bucuresti, i s-a invederat ca in conformitate cu art.12 al.1 din Legea nr.137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii cu modificarile si completarile ulterioare, toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social, carora nu li s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului vor intocmi si vor inainta institutiilor indreptatite sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si documentatiile necesare in vederea eliberarii acestuia, iar alin.3 prevede ca "administratorii societatilor comerciale sunt obligati sa solicite inregistrarea majorarii capitalului social la O.R.C. in termen de 30 zile de la data emiterii certificatului"
La termenul din 20.03.2006 reclamantul a solicitat instantei sesizarea Curtii Constitutionale, cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.12 din Legea 137/2002 si art.29 alin.6 din Legea 47/1992.
Prin incheierea de sedinta din acea data in baza art.29 al.5 din Legea 47/1992, dosarul a fost inaintat Curtii  Constitutionale  in vederea solutionarii, exceptiei de neconstitutionalitate, judecata cauzei fiind  suspendata pana la solutionarea exceptiei.
Prin decizia nr.514/20.06.2006, Curtea Constitutionala a respins exceptia invocata de reclamanta.
Dupa repunerea cauzei pe rol, reclamanta a formulat un raspuns la intampinare, aratand in esenta ca rectificarea asa-zisei erori materiale a fost facuta de parata pro causa, intrucat ea a intervenit dupa circa doua luni de la data promovarii prezentei actiuni (27.07.2005).
A mai sustinut reclamantul ca in mod gresit parata considera ca Legea nr.297/2004 inca nu a aparut. Legea 297/2004 privind piata de capital a fost publicata in M.Of. Partea I-a din 29.06.2004, dispozitiile art.240 intrand in vigoare conform art.78 din Constitutie la 3.07.3004.
Reclamantul a mai sustinut ca Hotararea nr.110/8.09.2005 a consiliului de administratie a fost luata cu incalcarea disp.legale prevazute de art.215 al.1 din Legea 31/1990, conform caruia, daca majorarea capitalului se face prin aporturi in natura, adunarea generala extraordinara care a hotarat aceasta va numi unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi. Din procesul-verbal al sedintei Consiliului de administratie a reiesit ca majorarea capitalului social s-a facut de drept in baza art.12 din Legea 137/2002, cu valoarea terenului respectiv de 3.558.175.000 lei, stabilita in urma reevaluarii terenurilor, conform HG 983/1998.Valoarea terenului a fost stabilita insa in baza unui act normativ abrogat prin HG 403/2000 privind reevaluarea imobilizarilor corporale.
A mai sustinut reclamantul ca, in situatia in care majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor se realizeaza dupa privatizarea societatii comerciale (ca in speta de fata) cumparatorul sau succesorul in drepturi al acestuia are drept de preferinta la cumparare de la institutia publica implicata  a unui numar de actiuni suplimentare necesare mentinerii cotei de participare la capitalul social, existenta anterior majorarii acestuia cu valoarea terenurilor.
Reclamantul a mai aratat ca dispozitiile art.12 al.5 din Legea 137/2002 modificata nu sunt concurente, in sens de norma speciala derogatorie, cu disp.art.215 din Legea 31/1990, textele in sine fiind complementare.
In cauza a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine ca actiunea este neintemeiata, urmand a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:
          Potrivit art.132 al.2 din Legea 31/1990, hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.
In speta, motivele de nulitate invocate de reclamant sunt neintemeiate, dupa cum urmeaza:
Primul motiv de nulitate a hotararii, referitor la faptul ca aceasta s-a luat cu incalcarea disp.art.113 lit.f din Legea 31/1990 R, coroborata cu disp.art.114 din aceeasi lege, este de asemenea neintemeiat
Astfel, potrivit art.114 alin.1 din Legea 31/1990, atributiile AGEA privind majorarea capitalului social (art.113 lit.f) pot fi delegate Consiliului de Administratie prin actul constitutiv sau prin Hotarare AGA.
In speta, delegarea de competente a fost aprobata prin Hotararea AGA nr.74 SI 75 din 29.11.2002, fiind prevazuta in actul constitutiv  cu data certa nr.5384/13.12.2002 la art.9 .
Hotararea AGA nr.74 si 75/29.11.2002 a fost depusa la ORC cu cererea de depunere/mentionare acte nr.40057 admisa prin incheierea judecatorului delegat din 19.12.2002, fiind astfel intru totul respectate formalitatile cerute de art.113 lit.f , art.114 si art.131 al.5 din Legea 31/1990.
 Nici cel de-al doilea motiv de nulitate, referitor la incalcarea art.113 din Legea 31/1990 prin faptul ca de la data adoptarii Hotararii de delegare de competenta nr.75, respectiv data de 29.11.2002, a trecut mai mult de un an, astfel incat, hotararea AGEA este caduca, nu este fondat.
           Astfel, intr-adevar, potrivit art.219 din Legea 31/1990, hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social are efect numai in masura in care a fost dusa la indeplinire in termen de un an de la data sa.
Or, prin Hotararea AGA nr.75/29.11.2002 a SC GI SA nu s-a hotarat majorarea capitalului social, ci doar delegarea competentei prevazute de art.113 lit.f din Legea 31/1990 de catre AGEA in favoarea Consiliului de Administratie, conform art.114 din aceeasi lege. Extinderea aplicabilitatii art.219 din Legea 31/1990 si la o astfel de hotarare nu are justificare legala, o astfel de interpretare nesocotind ipoteza de reglementare a normei legale.
Majorarea capitalului social s-a facut prin Hotararea nr.110/16.06.2005, publicata in M.Of.nr.2110/4.07.2005 si a fost executata in termenul de 1 an prevazut de art.219, dupa cum rezulta din certificatul de inregistrare a valorilor imobiliare emis de CNVM .
 Cel de-al treilea motiv de nulitate priveste lipsa raportului de expertiza cerut de art.215 din Legea 31/1990.
In speta, insa parata este o societate comerciala la care statul  este actionar, ceea ce face aplicabile in cauza dispozitiile speciale ale Legii 137/2002, privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii.
Potrivit art.2 din Legea 137/2002 prevederile acestei legi se aplica societatilor comerciale, indiferent de actul normativ in baza caruia s-au infiintat, la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar sau asociat, filialelor la care sunt actionari/asociati majoritari societati comerciale cu capital majoritar de stat, precum si regiilor autonome.
   Art.12 din Legea 137/2002 reglementeaza prin dispozitii speciale procedura de majorare a capitalului social al acestor societati comerciale cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate privata.
             Potrivit alineatelor 1 si 5 ale acestui articol, toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social, carora nu li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor intocmi si vor inainta institutiilor indreptatite sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, documentatiile necesare in vederea eliberarii acestuia. In cazul in care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmata, anterior privatizarii, de majorarea corespunzatoare a capitalului social sau daca certificatul se elibereaza dupa privatizare, capitalul social se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerata aport in natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz, in schimbul careia se vor emite actiuni suplimentare ce vor reveni de drept institutiei publice implicate.
In aplicarea Legii 137/2002 a fost adoptata HG nr.577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 88/1997 si a Legii 137/2002.
             Potrivit art.143 din HG 577/2002 valoarea cu care se majoreaza capitalul social este valoarea preluata din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizata cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislatia in vigoare.
HG 577/2002 are valoare  obligatorie pentru parata, care se incadreaza in ipoteza sa de reglementare, fiind o societate comerciala in care statul este actionar.
Reclamantul nu a uzat de calea contenciosului administrativ pentru a ataca aceasta Hotarare de Guvern, astfel incat in lipsa invocarii unei exceptii de ilegalitate a acestui act normativ, instanta nu  poate inlatura dispozitiile sale obligatorii.
Prin urmare, art.12 din Legea 137/2002, care este o lege speciala, deroga de la art.215 din Legea 31/1990, legea generala in materia societatilor comerciale, care prevede existenta raportului de expertiza, stabilind prin act normativ valoarea aportului in natura ca fiind cea aratata in anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului.
 Desi reclamantul a sustinut ca aceasta derogare este neconstitutionala in raport de principiul egalitatii in fata legii, Curtea Constitutionala a respins exceptia invocata, prin Decizia nr.514/20 iunie 2006 .
Sustinerile facute de reclamant prin raspunsul la intampinare nu pot fi avute in vedere ca motive de anulare a hotararii intrucat nu au fost facute prin actiune, in termenul de 15 zile  prevazute de art.132 al.2 din Legea 31/1990 si nu invoca motive de nulitate absoluta, care sa poata fi invocate oricand. Aceste sustineri vor fi apreciate doar prin raportare la motivele de nulitate invocate prin actiune.
Astfel, in ceea ce priveste obiectiunile reclamantului (facute in raspunsul la intampinare) cu privire la modul in care s-a facut evaluarea terenului, instanta retine ca, potrivit art.143 din HG nr.577/2002, valoarea cu care se majoreaza capitalul social este valoarea preluata din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate. Or, reclamantul nu a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor care are ca anexa evaluarea terenului.
Hotararea Consiliului de Administratie nr. 110/16.06.2005 nu a facut decat sa respecte dispozitiile art.143 din HG 577/2002 si sa preia valoarea din anexa la certificatul de atestare a dreptului de proprietate, certificat care nu a fost in nici un fel contestat de reclamant, ca de altfel nici Hotararea de Guvern in temeiul caruia a fost emis acest certificat, respectiv HG nr.577/2002 .
Prin urmare, nici acest al patrulea motiv de nulitate nu este intemeiat.
Pentru aceste motive, avand in vedere ca nici unul din motivele de nulitate invocate de reclamant nu a fost apreciat ca intemeiat in raport de dispozitiile art.132 alin.2 din Legea 31/1990, actiunea va fi respinsa, ca neintemeiata.