Pretentii

Prin sentinta civila nr. 3899/19.06.2015 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 3160180/2015 s-a respins cererea avand ca obiect pretentii formulata de reclamanta AMTP IASI S.A. in contradictoriu cu parata S.M. S.A.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut urmatoarele: „Prin sentinta civila nr.82/25.03.2014 pronuntata de Tribunalul Bacau in dosar nr.10137/99/2013 s-a respins cererea de chemare in judecata formulata de S.M. in contradictoriu cu SC AMTP IASI prin care aceasta solicitase constatarea numitatii absolute a Hotararii Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor din 29.04.2013. Prin aceeasi sentinta a fost respinsa si cererea paratei SC AMTP IASI de acordare a cheltuielilor de judecata ca nedovedita.
Ulterior, prin decizia civila nr.4/07.01.2015 pronuntata de Curtea de Apel Iasi in acelasi dosar, s-a modificat in parte sentinta civila sus mentionata, si a fost obligata S.M. la plata sumei de 12083,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecata la fond si 4607,36 lei cheltuieli de judecata in apel.
Instanta de apel a retinut ca in mod gresit instanta de fond a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecata catre SC AMTP Iasi, deoarece aceasta a solicitat la fond aceste cheltuieli reprezentand onorariu avocat si a facut dovada cuantumului precum si a platii efective a acestora, in suma de 12083,77 lei. In consecinta, instanta de apel a obligat S.M. la plata sumei de 12083,77 lei reprezentand onorariu de avocat la fond, catre SC AMTP Iasi.
Totodata, instanta de apel a apreciat ca pentru cheltuielile de judecata suportate de SC AMTP IASI in apel, fata de complexitatea cauzei si faptul ca procesul a fost solutionat la al doilea termen de judecata, suma de 1349,26 lei pentru introducerea cererii de apel si 3258,10 lei pentru depunerea intampinarii si pregatirea apararii reprezinta o suma rezonabila ce corespunde complexitatii cauzei si muncii depusa de aparatorul paratei in apel. Instanta de apel a mai retinut ca suma de 15.082 lei cu titlu de cheltuieli de judecata cuprinsa in factura fiscala din 14.04.2014 nu se justifica deoarece nu rezulta in ce au constat serviciile de asistenta juridica pentru perioada 01.12.2013-31.03.2014.
In consecinta, instanta retine ca reclamanta a solicitat cheltuieli de judecata constand in onorariu de avocat in cadrul ambelor stadii procesuale ale solutionarii cauzei, atat la fond cat si in apel. Prin decizia instantei de apel acesteia i-au fost acordate cheltuieli de judecata atat pentru faza procesuala a judecatii in fond cat si in apel.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantei de obligare a paratei la plata sumei de 15082 lei cuprinsa in factura fiscala TZA 1085/14.04.2015, instanta retine ca aceasta a facut obiectul judecatii in cadrul solutionarii cererii de apel, fiind respinsa de instanta cu motivarea ca nu rezulta in ce au constat serviciile de asistenta juridica pentru perioada 01.12.2013-31.03.2014. Prin urmare, exista putere de lucru judecat cu privire la aceasta, o instanta statuand in mod definitiv cu privire la netemeinicia acestei cereri.
Avand in vedere ca reclamanta a mai solicitat aceeasi suma in dosar nr.10137/99/2013 solutionat de Curtea de Apel, cererea fiindu-i respinsa, instanta apreciaza cererea formulata in prezenta cauza este neintemeiata, urmand a o respinge.
In ceea ce priveste suma de 11253,14 lei solicitata pentru cheltuieli de judecata in apel, Curtea de Apel Iasi a hotarat cu privire la cuantumul rezonabil al sumei datorate cu acest titlu atunci cand a stabilit ca suma de 4607,36 lei este suficienta fata de complexitatea cauzei, munca depusa de avocat si numarul de termene necesar pentru solutionarea dosarului. In consecinta, si cu privire la cheltuielile de judecata din apel o instanta de judecata a stabilit care este cuantumul la care poate fi obligata parata.
Apreciind ca suma datorata in cele doua stadii procesuale cu titlu de cheltuieli de judecata nu mai poate face obiectul analizarii de catre o alta instanta de judecata, din moment ce a fost deja analizata la solutionarea dosarului care a generat aceste cheltuieli, instanta va respinge cererea reclamantei ca neintemeiata.
Vazand solutia data capatului principal de cerere, in temeiul art.451 Cod proc civ, instanta va respinge si capatul de cerere privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cauza.”


Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a hotararii, admiterea actiunii si obligarea paratei la plata sumei de 26.335,83 lei reprezentand cheltuieli de judecata ocazionate de solutionarea dosarului nr. 10137/99/2013 in prima instanta (Tribunalul Iasi) si in apel (Curtea de Apel Iasi).
In motivarea cererii de apel, reclamanta invoca, in esenta urmatoarele critici de nelegalitate:
1. in cauza nu exista autoritate de lucru judecat cu privire la cheltuielile de judecata solicitate pentru dosarul nr. 10137/99/2013, precizand faptul ca pentru serviciile de asistenta juridica a emis factura fiscala aferenta acestor servicii pentru suma de 15.082,69 lei, dupa pronuntarea sentintei civile nr. 82/25.03.2014. Mai precizeaza apelanta ca in cuprinsul deciziei civile nu exista nicio dispozitie de respingere a cheltuielilor de judecata in cuantum de 15.082,69 lei.
2. in speta sunt intrunite conditiile antrenarii raspunderii civile delictuale a S.M., fapta ilicita si culpa procesuala a acesteia fiind concretizate in respingerea cererii de chemare in judecata si a apelului, ambele fiind formulate de parata, iar prejudiciul suferit  se ridica la nivelul onorariului avocatial perceput pentru asistenta juridica in dosarul nr. 10137/99/2013.

Intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului, precizand ca nu poate fi admisa reiterarea cererii de acordare a cheltuielilor de judecata pe cale separata, intrucat aceasta a fost solutionata prin admiterea ei in parte in dosarul nr. 10137/99/2013. Mai precizeaza intimata faptul ca apelanta nu poate dovedi caracterul rezonabil si justificat al cheltuielilor pretinse prin insiruirea unui numar de facturi fiscale.


Analizand cererea de apel, prin prisma motivelor invocate si sub toate aspectele, instanta de apel retine ca nu este intemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Tribunalul retine ca in prezenta cauza apelanta invoca aspecte ce tin de nelegalitatea sentintei civile apelate, referitoare la faptul ca instanta de fond in mod gresit a retinut ca in ce priveste dosarul nr. 10137/99/2013 cheltuielile de judecata au fost transate. In mod corect instanta de fond a stabilit ca pentru dosarul nr. 10137/99/2013 cheltuielile de judecata acordate de Curtea de Apel Iasi, nu mai pot face obiectul analizei pe cale separata de catre o alta instanta.
Este drept ca in conformitate cu dispozitiile art. 453 C. pr. civila, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuielile de judecata. Principiul ce rezulta din dispozitiile legale mentionate, care are la baza culpa procesuala, precum si unicitatea procesului civil, impune ca in cuantumul cheltuielilor de judecata sa fie incluse toate cheltuielile facute cu procesul, in toate fazele acestuia, indiferent cu ce titlu, necesar fiind ca partea care le cere sa fi castigat, in final, in proces. Astfel, cheltuielile de judecata vor cuprinde pe cele facute cu taxele de timbru si de procedura, plata expertizelor si despagubirea martorilor. Totodata, ele vor include orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut, dar dintre aceste cheltuieli se vor acorda numai cele strict necesare pentru buna desfasurare a procesului.
Intr-adevar la baza acordarii cheltuielilor de judecata se afla principiul raspunderii civile delictuale, in conformitate cu care repararea trebuie sa fie integrala, dreptul de a pretinde despagubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicita, ca orice drept subiectiv civil, este susceptibil de a fi exercitat abuziv; prin urmare, atunci cand constata ca cel care a castigat procesul a savarsit un abuz de drept, instanta are posibilitatea sa-l oblige pe cel care a cazut in pretentii sa suporte numai o parte din suma ce reprezinta onorariul de avocat platit de partea adversa. Deci judecatorul are posibilitatea ca, in cazuri temeinic justificate, sa dispuna reducerea cheltuielilor de judecata in raport cu echitatea ori cu activitatea depusa de avocat, aceasta solutie fiind conforma, prin raportarea sa la echitate, prevederilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil implicand si o lichidare corespunzatoare a cheltuielilor de judecata, respectiv recunoasterea doar a acelor cheltuieli care au corespuns unor necesitati procesuale rezonabile, nu si a celor care sunt rezultatul unui exercitiu abuziv al dreptului la aparare.
Prin urmare, tribunalul retine ca asupra cheltuielilor de judecata solicitate de apelanta Curtea de apel Iasi a decis asupra caror cheltuieli de judecata pot fi acordate partii care a castigat procesul, dispozitivul deciziei civile nr. 4/7.01.2015 din dosarul nr. 10137/99/2013 fiind extrem de clar in privinta cheltuielilor de judecata ce pot fi acordate.
 Tribunalul nu poate retine apararea apelantei cum ca instanta nu s-a pronuntat in dosarul nr. 10137/99/2013, in sensul respingerii cheltuielilor de judecate in cuantum de 15.082,69 lei, cata vreme partea nu a formulat in dosarul respectiv o astfel de cerere, mai mult prin cererea de acordare a cheltuielilor de judecata formulata in cadrul unui proces partea nu a precizat ca urmareste solicitarea lor pe cale separata.
Tribunalul apreciaza ca partea care a castigat procesul are la indemana formularea unei actiuni in pretentii pentru obtinerea cheltuielilor de judecata, doar in situatia in care nu a solicitat acordarea acestora in litigiul pe care l-a castigat si nicidecum in situatia in care instanta s-a pronuntat in sensul admiterii in parte al acestor cheltuieli. Pe de alta parte este culpa partii in ce priveste nerespectarea dispozitiilor art. 452 C.pr.civ. care prevad in mod expres ca partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca dovada acestora pana cel mai tarziu la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Or daca, partea care a pretins cheltuielile, nu a facut aceste dovezi pana la inchiderea dezbaterilor, nu se mai poate prevala de calea separata a obtinerii lor, neputand invoca propria culpa. Doar in ipoteza in care aceasta nu ar fi solicitat cheltuieli de judecata in litigiul respectiv ar fi avut la indemana posibilitatea obtinerii pe cale separata.
Tribunalul apreciaza ca instanta de fond in mod corect a respins actiunea in pretentii si pentru considerentele expuse va respinge ca nefondat apelul.