Pedeapsa complementara aplicata persoanei juridice

. Domeniu:
Persoane juridice (Pedeapsa complementara aplicata persoanei juridice).

In cazul in care instanta aplica persoanei juridice pedeapsa complementara a afisarii sentintei penale de condamnare, prevazuta de art. 717 alin. 3 din Codul penal din anul 1969, trebuie sa stabileasca prin hotararea de condamnare forma, locul publicarii si perioada afisarii hotararii de condamnare.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA A II-A PENALA, DECIZIA Nr. 894/A din data de 11 iunie 2015, Dosar nr. 2209/1748/2013 )

Prin sentinta penala nr. 69  din 27.02.2015  pronuntata de Judecatoria Cornetu, in dosarul nr. 2209/1748/2013, s-au dispus urmatoarele:
In baza art. 5 Cod penal cu referire la Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronuntata de Curtea Constitutionala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 371 din 20.05.2014, constata ca legea penala mai favorabila este Codul penal de la 1969.
In baza art. 219 alin. 3 C.pen. condamna inculpata S.C. G. S. S.A. (cu sediul social in sat G., com. S., Aleea I. – Casa de Cultura, et. 1, jud. Ilfov, numar de ordine in Registrul Comertului J23/273/2001, cod unic de inregistrare 13825468/10.04.2001) la o pedeapsa de 500.000 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa.
In baza art. 717 C.pen. aplica inculpatei pedeapsa complementara a afisarii hotararii de condamnare in extras in presa scrisa, intr-un numar de 5 (cinci) aparitii incepand cu data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
In baza 397 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 1 Cod procedura penala si art. 23 alin. 1 Cod procedura penala coroborat cu art. 1357 si urm. Cod civil consfinteste contractul de tranzactie autentificat sub nr. 217/05.02.2015 la Societatea Profesionala Notariala „N si A” din Bucuresti incheiat intre inculpata S.C. G. S. S.A. si partile civile T.F., G.E., G.V., G.I., G.G., si G,G,.
In baza 397 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 1 Cod procedura penala coroborat cu art. 1357 si urm. Cod admite actiunea civila formulata de Spitalul Clinic de Urgenta de Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri Bucuresti, cu sediul in Bucuresti, Calea Grivitei nr. sector 1 si obliga inculpata S.C. G. S. S.A. la plata catre aceasta parte civila a sumelor de 23.417,893 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de ingrijirile medicale acordate victimei T.A.M. si 4.453,165 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de ingrijirile medicale acordate victimei T.E,
In baza art. 274 alin. 1 Cod procedura penala obliga inculpata S.C. GAZ SUD S.A. la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul roman.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu din data de 15.03.2013, in dosarul de urmarire penala 636/P/2011 inregistrat pe rolul acestei instante la data de 15.03.2013 sub nr. 2209/1748/2013 a fost trimisa in judecata inculpata S.C. G. S. S.A. pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa prevazuta de art. 219 alin. 3 Cod penal de la 1969.
In actul de sesizare s-a retinut ca inculpata S.C. G. S. S.A., din culpa, si-a indeplinit in mod defectuos indatoririle in ceea ce priveste exploatarea si intretinerea retelei de distributie a gazelor naturale pe strada D din orasul Pantelimon, jud. Ilfov in urma lucrarilor de remediere a avariei din data de 07.04.2010, cu consecinta acumularii unei concentratii de gaze naturale in sol, fapt ce a condus la producerea, la data de 09.02.2011, orele 23,00 a unei explozii in locuinta persoanei vatamate T.C. situata in orasul P., str. D. nr. 4, jud. I. care a avut ca urmare degradarea imobilului apartinand numitului Tudor Constantin si moartea numitilor T.E. si T.A.M.. 
In cursul urmaririi penale in cadrul dosarului nr. 636/P/2011 au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: vol. I: proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto (f. 22-66); procese-verbale incheiate de lucratorii de politie cu ocazia punerii in functiune a retelei de gaz in urma constatarii explozie si a aplicarii sigiliului asupra usilor de acces in imobilul afectat de explozie (f. 67-69); proces-verbal de interventie nr. 35/09.02.2011 incheiat de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bucuresti (f. 70); declaratii martori G.N. (f. 72, 73), declaratii persoane vatamate T.C. (f. 79), G.V. (f. 80, 81), G.G. (f. 82), G.I. (f. 83, 84), G.G. (f. 85), G.E. (f. 86), T.F. (f. 87), declaratii martori T.M. (f. 92-95), T.F. (f. 96-98), T.C. (f. 99-100), proces-verbal de consemnare a declaratiei martorului T.C. (f. 101, 102), T.C.I. (f. 103-106), V.C.A. (f. 107-111), dovada seria H nr. 0062845/08.10.2012 privind introducerea in Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Ilfov a unei tevi (conducta) de gaze model PE 75 mm. in lungimea de 39 cm. si a unei tevi (conducta) de gaze model PE 125 mm. impreuna cu teul reductor 1459-TEU (f. 120); raport de expertiza tehnica nr. 122/29.04.2011 (f. 122-172); raport de expertiza tehnica specialitatea chimie si materiale de constructii si raspunsul formulate de inculpata prin expertul sau parte (f. 180-185, 202, 203); vol. II: ordinul de serviciu nr. 24/07.04.2010 emis pe numele ing. M.V. (f. 2); proces-verbal de constatare din data de 07.04.2010, orele 13,40 (f. 3); declaratii martori H.T. (f. 5, 6); M.V.V. (f. 10-13); P.-V.D. (f. 14-16), D.M. (f. 17-20), I.V. (f. 21), B.N. (f. 22, 23), adresa nr. 3081/25.10.2012 avand anexate dispozitia de santier nr. 10/04.06.2002, autorizatia de construire nr. 265/254/14.12.2000, autorizatia de construire nr. 61/56/18.10.2004, proces-verbal de receptie tehnica nr. 08/05.04.2004, proces-verbal pentru proba de etanseitate si procese-verbale pentru proba de presiune (f. 27-53), declaratii martori C.F. (f. 54-57), M.A. (f. 58-59); raport de expertiza tehnica nr. 607/20.04.2011 (f. 68-89); declaratia reprezentantului persoanei juridice S.C. G. S. S.A (f. 109), actul constitutiv al societatii (f. 116-135); extras din registrul de deces pentru numitii T.A.M. si T.E. (f. 137, 138); foaia de observatie clinica generala a celor doua persoane decedate in urma deflagratiei (f. 140-161, 166-178); raport medico-legal de necropsie nr. A3/237/2011 emis de I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucuresti (f. 179, 180); memoriu justificativ nr. 18762/07.12.2006 privind lucrarile suplimentare efectuate in str. D., com. P., jud. I. (f. 185-215); vol. III: documentatia depusa de inculpata S.C. G.-S. S.A. privind evenimentul produs la data de 09.02.2011 – 290 file.
In cursul cercetarii judecatoresti in dosarul nr. 2209/1748/2013 instanta a procedat la audierea reprezentantului inculpatei S.C. G. S. S.A. – numitul I.I. (f. 166, 167, vol. II) si a partilor civile T.C., T.F., G.E., G.G., G.I., G V si GG(f. 263-269, vol. I).
Spitalul Clinic de Urgenta de Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri Bucuresti s-a constituit parte civila in procesul penal cu sumele de 23.417,893 lei cu titlu de daune materiale reprezentand cheltuielile ocazionate de spitalizarea victimei T.A.M., respectiv 4.453,165 lei reprezentand cheltuielile ocazionate de spitalizarea victimei Tudor Eugen (f. 37, 94, vol. I)
S-au depus la dosarul instantei urmatoarele inscrisuri:
- furnizare de informatii referitoare la S.C. G. S. S.A. (f. 148-197, vol. I, f. 2-103, vol. II);
- polite de asigurare intermediate de I B de Asigurare-Reasigurare S.R.L. valabile in luna februarie 2011 si avand ca asigurat pe S.C. G. S. S.A. (f. 200-234, vol. I);
- note scrise formulate de Societatea Asigurare-Reasigurare A S.A. (f. 236-251, vol. I);
- organigrama S.C. G. S. S.A. aplicabila in perioada 01.01.2011-31.03.2011 (f. 254-256, vol. I);
- contract de mandat si management din data de 25.06.2008 (f. 257-262);
- certificatul de deces al partii civile T.C. (f. 165, vol. II);
- actul constitutiv al societatii inculpate (f. 169-206, vol. II);
- fisa de cazier judiciar a societatii inculpate (f. 10, vol. III);
- cazierul fiscal al S.C. G. S. S.A (f. 13, 20, vol. III);
- inscrisuri in circumstantiere (f. 23-42, vol. III);
- adresa O.N.R.C. cuprinzand furnizare informatii extinse privind S.C. G. S. S.A. (f. 50-61, vol. III);
- adresa nr. 200145/13.01.2015 emisa de A.N.A.F privind cifra de afaceri a societatii inculpate (f. 73-97, vol. III);
- contract de tranzactie autentificat sub nr. 217/05.02.2015 la Societatea Profesionala Notariala „Nedelcu si Asociatii” Bucuresti (f. 102-109, vol. III);
-   Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale (f. 122-134, vol. III);
- concluzii scrise (f. 110-121, 135-151, vol. III).
S-a procedat la audierea urmatorilor martori: T.M., V.C.I., V.C.A., C.F. (f. 220-226, vol. II), G.N., M.V.V., (f. 236-238, vol. II), P.V.D. (f. 264, vol. II), D.M. (f. 265, 266, vol. II), M.A. (f. 267, vol. II), H.T. (f. 293, vol. II), .
In sedinta publica de judecata din data de 07.11.2014 au fost audiati expertii S.N. si C.D.V. (f. 289-291, vol. II), iar la data de 12.12.2014 a fost audiat expertul parte S.C.I. (f. 21, 22, vol. III).
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In seara zilei de 09.02.2011, in jurul orelor 23,00 lucratorii din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Dealul Spirii” al municipiului Bucuresti a fost sesizat in legatura cu producerea unui incendiu la imobilul proprietatea partii civile T.C., situat in orasul Pantelimon, str. D nr.  jud. Ilfov. Deplasandu-se la fata locului acestia au constatat ca a fost o explozie in urma careia „s-au dislocat pereti, tavanul fisurat si geamuri sparte”, iar victimele T.E. si T.A.M. au fost transportate la spital. Potrivit procesului-verbal de interventie nr. 35/09.02.2011 (f. 70, vol. I, d.u.p) focarul a fost localizat in bucatarie, sursa probabila de aprindere – chibrit, iar imprejurarea determinanta – neobservarea la timp a scaparilor de gaze combustibil.
Fiind sesizati telefonic de catre numitul T.C. despre producerea unei explozii in urma careia a rezultat vatamarea corporala grava a numitilor T.E. si T.A.M. lucratori din cadrul I.P.J  Ilfov – Politia Orasului Pantelimon s-au deplasat la fata locului, respectiv in strada D nr.  au stabilit ca locuinta avariata este situata pe latura de est a curtii stabilindu-se drept loc al producerii deflagratiei dormitorul numerotat I „destinat vietii conjugale” constatandu-se ca obiectele prezentau urme de distrugere prin ardere, peretii erau dislocati din tavan, fiind identificata pe covor o cutie de chibrituri (f. 22-66, d.u.p).
Partea civila T.C. (care a decedat in cursul judecatii la data de 16.04.2014 potrivit certificatului de deces nr. 1710/16.04.2014, f. 165, vol. II, dosar fond) a relatat ca locuia cu baiatul sau T.E. la imobilul situat in orasul P., str. D. nr. 4, jud. I., insa aveau locuinta separata, a sa fiind in spatele curtii. In seara zilei de 09.02.2011, in jurul orelor 23,00 s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica, iar dupa 3-4 minute a auzit o explozie foarte puternica. Iesind in curte a observat-o pe nora sa, T.A.M. strigand dupa ajutor, fiind preluata imediat de vecini care au si transportat-o la spital. Deoarece a auzit strigate, a intrat in casa unde l-a vazut pe fiul sau T.E. ce „prezenta urme de ardere pe toata suprafata corpului”, transportandu-l de urgenta la spital. De la vecinii care s-au adunat la fata locului, partea civila a auzit ca victima T.A.M., dupa ce s-a intrerupt energia electrica ar fi aprins cu un chibrit o lumanare, moment in care s-a produs explozia. Referitor la posibilitatea unei scapari de gaze in locuinta sa, partea civila a precizat ca in interiorul curtii si in imobil nu se simtea miros de gaze, ci doar in exteriorul portii, pe strada, miros care persista din vara anului trecut, motiv pentru care „lumea care trecea pe strada i-a atras de mai multe ori atentia cu privire la acest aspect”. Ca urmare, fiul sau, T.E., a sesizat societatea G. S. S.A, iar in jurul orei 17,00, in ziua in care a avut loc explozia un angajat al acesteia a verificat instalatia de gaz din imobil, comunicandu-i ca „centrala termica nu prezinta urme de defectiune si mentionand ca nu stie de unde se simte miros de gaze in casa” (f. 99-102, vol. I, d.u.p).
Din declaratiile martorei T.M. (f. 220, 221, vol. I, dosar fond) care locuieste in aceeasi curte in care se afla si imobilul unde a avut loc explozia rezulta ca in seara zilei de 09.02.2011 era acasa impreuna cu fiica, martora V.C.I. si sotul acesteia V.A.C., iar la un moment dat a auzit „o explozie mare” in casa cumnatilor sai T.E. si T.A.M.. Iesind in curte (cele doua proprietati fiind despartite de o lungime de aprox. 1 metru) i-a vazut pe cei doi „avand flacari pe tot corpul, epiderma distrusa, unghiile pe pereti”. Referitor la cauza producerii exploziei, martora a precizat ca „era miros de gaz metan peste tot in zona” si, chiar in ziua exploziei, in urma unei sesizari facute de T.C., la imobil au venit doi angajati ai inculpatei S.C. G. S. S.A. care au verificat tevile din locuinta distrusa „si care au plecat spunand ca nu se va intampla nimic”. S-a mai precizat ca in urma cu o perioada de timp un excavator a rupt o teava de gaz, undeva la o distanta de aprox. 200 m, iar dupa acel moment a inceput sa miroasa a gaz metan in zona.
In acelasi sens au declarat si martorii V.C.A. si V.C.I. (f. 222-224, vol. II, dosar fond), cei doi aratand ca in cursul zilei de 23.09.2011, doi angajati ai societatii inculpate au venit sa verifice daca exista scapari de gaze in imobil deoarece exista un miros specific in casa si in curte, acestia stabilind ca nu exista scurgeri, iar senzorul este defect. In jurul orelor 23,00 a avut loc o explozie foarte puternica si l-au vazut pe T.E. „cu flacari pe spate si cioburi pe tot corpul”, transportandu-l de urgenta la spital.
Victima V.A:T. a decedat la data de 24.02.2011 (f. 137, vol. II, d.u.p), iar T.E. la data de 12.02.2011 (f. 137, vol. II, d.u.p) stabilindu-se drept cauza a decesului arsuri flacara gradul II-III, pe cca. 45% din suprafata corpului, respectiv 95% din suprafata corpului (f. 139-161, 166-179 d.u.p). Potrivit concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr. A3/237/2011 moartea numitului T.E. a fost violenta. Ea s-a datorat socului postcomstional consecinta unor arsuri prin flacara/explozie grad II/III pe cca. 95% suprafata corporala. Moartea dateaza din 10.02.2011 (f. 180, vol. II, d.u.p).
Conform declaratiilor reprezentantului societatii inculpate, numitul I.I. (filele 166-168 vol. II, dosar fond), in anul 2010, un excavator apartinand Primariei orasului Pantelimon a efectuat lucrari in dreptul imobilului cu nr. situat pe strada D din orasul Pantelimon pentru reteaua de canalizare, imprejurare in care a rupt conducta de gaze, reparatia fiind efectuata de catre angajatii S.C. G. S. S.A. ca societate distribuitoare de gaz metan in zona respectiva (aspect ce se coroboreaza cu procesul-verbal de constatare incheiat la data de 07.04.2010, orele 13,40 intre Primaria orasului Pantelimon reprezentata de H.T. si S.C. G. S. S.A. reprezentata de V.M. – inginer de executie, f. 3, vol. II, d.u.p). Sarcina distribuitorului este sa exploateze si sa intretina tot sistemul de distributie in conditii de siguranta, neexistand alta societate care se ocupa de intretinerea si reparatia instalatiei de gaz decat societatea respectiva. Din declaratia inculpatei reiese ca, ulterior  reparatiei s-au efectuat determinari pentru a nu fi probleme la etanseitati sau scurgeri de gaze, constatandu-se ca reparatia a fost corecta, dovada fiind faptul ca sistemul a functionat fara probleme pana in anul 2011 cand a avut loc aceasta explozie. Intrebat fiind de catre instanta de judecata daca isi insuseste concluziile rapoartelor de expertiza intocmite in cauza, reprezentantul societatii inculpate a declarat ca este partial de acord cu concluziile formulate de experti, considerand ca ceea ce a contribuit determinant la producerea exploziei este actiunea buldoexcavatorului care a rupt teava de gaz, in sensul ca, daca aceasta nu ar fi fost rupta, explozia nu s-ar fi produs. Referitor la imbinarea conductei sectionate de buldoexcavator cu cealalta conducta din retea (imbinare pe unde a avut loc scurgerea de gaze, s.n.), inculpata a aratat urmatoarele: „Imbinarea respectiva dintre conductele PE 125 si PE 75 (cea rupta, precizarea instantei) a avut loc la o distanta de 8-10 metri fata de locul unde a fost rupta conducta de catre excavator si, presupunem ca, atunci cand a lucrat excavatorul si a rupt conducta, pana sa se rupa, ea se intinde. Posibil ca in urma acestei actiuni de intindere sa se fi smuls, nu total, din mufa dintre PE 125 si PE 75. Noi am aflat despre acest mod de rupere a conductei abia dupa ce s-au intocmit expertizele in acest dosar. La acel moment, noi am facut determinari numai de suprafata si astazi se fac tot determinari de suprafata”. Inculpata a considerat ca imbinarea celor doua conducte a fost defectuos realizata inca de la inceput, avand natura unui viciu ascuns, iar actiunea excavatorului a smuls partial conducta PE 75 din teul reductor, functionand asa timp de un an si jumatate, perioada in care s-a dislocat si mai mult, permitand sa „curga gaz pe acolo”.
Intrebat fiind de instanta de judecata de ce nu au procedat la schimbarea integrala a conductei rupte, asa cum a concluzionat expertul ca trebuie lucrat conform normativelor, directorul executiv al societatii a aratat ca „nu se procedeaza asa”, insa „daca ar fi schimbat in intregime conducta asa cum a spus expertul nu s-ar fi intamplat nimic”.    
Din concluziile raportului de tehnica nr. 122/29.07.2007 intocmit de expertul C.V.D. (f. 122-169, d.u.p, vol. I) instanta retine ca actiunea utilajului cu numarul de inmatriculare B 0 apartinand Primariei Pantelimon asupra conductei de 75 mm a sectionat conducta de gaze naturale. Datorita fortei cu care a actionat excavatorul s-a produs desprinderea partiala a conductei PE 75 mm, din teul redus de 125 mm, expertul mentionand ca „acest defect este de tipul defectelor ascunse”. Insa notiunea de defect ascuns, folosita de expert nu este similara cu cea prevazuta, spre exemplu de art. 1707 alin. 2 C.civ. („Este ascuns acel viciu care, la data predarii, nu putea fi descoperit, fara asistenta de specialitate, de catre un cumparator prudent si diligent”), fiind lamurita cu ocazia audierii expertului C. in sedinta publica de judecata din data de 07.11.2014 (f. 291, 292, vol. II, dosar fond), acesta declarand: „Prin defect tehnic ascuns inteleg acel defect al unei lucrari care nu a fost identificat si a fost ascuns datorita locului unde se afla”. In speta de fata expertul a considerat ca a existat „ceva in teul reductor”, care a determinat scapari de gaze si care ar fi determinat oricum in timp acumulari si producerea unei explozii. In aceste concluzii expertul a opinat ca „cei de la Gaz Sud erau obligati sa verifice imbinarea acestei conducte in teul reductor”, deoarece din normativele in vigoare rezulta ca, atunci cand este vorba de avarie se procedeaza ca atunci cand instalatia este pusa prima data in functiune.
Analizand continutul „Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” – NTPEE – 2008 (aprobate prin Ordinul A.N.R.E. nr. 5/2009, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 255 bis/16.IV.2009), depuse de expert la dosarul cauzei (f. 122-134, vol. III, dosar fond) rezulta ca, intr-adevar prin sudura se realizeaza „imbinarea conductelor din polietilena”, ci nu sudarea unei conducte rupte, procedeu neprevazut de norme. Mai mult, cu ocazia efectuarii verificarilor executantul trebuie sa consemneze rezultatul intr-un proces verbal de lucrari ascunse (art. 10.65, anexa 7) care se semneaza de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar si operator SD pentru operatiunile enumerate in nomenclator, tocmai pentru a avea evidenta acestora si pentru a se cunoaste unde trebuie sa se intervina sau sa verifice in caz de necesitate. Asadar in sensul normelor tehnice mentionate prin defect tehnic ascuns nu se intelege acel defect ce nu ar fi putut fi descoperit nici chiar de catre un lucrator la societatea de gaz, ci de un defect tehnic la o lucrare ascunsa (de exemplu in sol), asa cum s-a explicat mai sus.
Expertul a mai stabilit ca in imobilul victimelor nu au existat scurgeri si acumulari de gaze la instalatia de alimentare, respectiv pe traseul de bransament la consumatorii casnici si nu exista raport de cauzalitate intre instalatia de alimentare, respectiv pe traseul de bransament la consumatorii casnici si producerea deflagratiei.
De asemenea a concluzionat ca in urma defectiunii la conducta de gaze de pe strada D, datorita pozitionarii fata de imobil, s-au produs acumulari de gaze ce au determinat producerea exploziei. De altfel faptul ca explozia s-a produs in luna februarie 2011, deci la aproape un an de la reparatia defectuoasa a conductei de gaz nu este nicidecum meritul angajatilor S.C. G. S. S.A. care au reparat-o „functionand fara probleme pana s-a produs explozia” dupa cum sustine reprezentantul inculpatei, ci imprejurarii ca victimele nu au fost racordate la reteaua de distributie a gazului metan in zona, aspect relevat atat de expertul tehnic, cat si de catre martorii T.M. („Noi nu suntem racordati la reteaua de gaze, doar T.E. si A.M., insa numai de doua luni, respectiv din decembrie 2010”, fila 220 verso, vol. II), V.C.I. si V.C.A. (f. 222-224, vol. II, d.u.p) si inscrisurile existente la filele 158-161, vol. I, d.u.p. potrivit carora instalatia de utilizare a gazelor naturale a fost pusa in functiune la data de 02.12.2010 conform procesului-verbal incheiat cu aceasta ocazie (f. 160, vol. I, d.u.p).
Cat priveste calificarea actiunii buldoexcavatorului asupra conductei de gaz drept cauza determinanta in lipsa careia nu s-ar fi produs evenimentul, judecatorul fondului face urmatoarele precizari: in primul rand, stabilirea legaturii de cauzalitate intre elementul material (cauza) si urmarea imediata (efectul) ceruta de lege pentru existenta infractiunii face parte din analiza elementelor constitutive ale infractiunii ce este exclusiv atributul instantei de judecata, ci nu a expertului judiciar ale carui pareri sunt strict tehnice. In al doilea rand, in doctrina penala au existat mai mult teorii privitoare la legatura de cauzalitate, insa in practica judiciara s-a imbratisat teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non, considerandu-se ca ofera cele mai mari posibilitati de solutionare a legaturii de cauzalitate. Potrivit acestei teorii sunt considerate cauze ale rezultatului toate conditiile care l-au precedat si fara de care rezultatul nu s-ar fi produs. Caracterul „sine qua non” al unei conditii se stabileste folosind procedeul eliminarii ipotetice a acesteia din antecedenta rezultatului. Asadar, mergand pe acest rationament, se impune a se stabili daca fara actiunea buldoexcavatorului asupra conductei PE 75 si ruperii acesteia, explozia tot ar fi avut loc. Raspunsul este fara nicio indoiala afirmativ datorita imbinarii defectuoase a conductelor PE 75 si PE 125 (aspect ce va fi analizat in continuare pe baza expertizei tehnice specialitatea chimie si materiale de constructii), imprejurare confirmata si de expertul C.D.V. (cu ocazia audierii in sedinta publica la intrebarea instantei: „Probabil ca in timp explozia tot ar fi avut loc?” acesta a raspuns: „In timp da, dar ar fi durat mai mult. In opinia mea, cei de la Gaz Sud erau obligati sa verifice imbinarea acestei conducte in teul reductor”). Aceeasi parere o are chiar si expertul parte al inculpatei, inginer S.C.I. care, cu ocazia audierii de catre instanta a aratat ca „acea conducta nu a iesit din teul reductor, ci doar s-a dezlipit” ca urmare a actiunii buldoexcavatorului, insa pe fondul faptului „ca initial, cand a fost construita conducta nu a fost corect incastrata in pamant de catre cei care au construit-o. De fapt nu conteaza cine a construit-o, ci cine a receptionat-o, adica cei de la G.S.” (f. 21 verso, vol. III, dosar fond).
Asadar, indiferent de actiunea excavatorului, explozia tot s-ar fi produs, fiind „grabita” de repararea defectuoasa efectuata tot de catre inculpata a unei conducte sectionate de buldoexcavatorul Primariei Pantelimon si, in acelasi timp, „intarziata” de lipsa gazelor naturale din conducta pana la data de 02.12.2010. Concluzionand, judecatorul fondului apreciaza ca actiunea utilajului nu poate fi considerata o conditie necesara (sine qua non) si deci nu poate fi socotita cauza a mortii victimelor, urmand a fi eliminata din antecedenta cauzala.
In cauza s-a dispus si efectuat o expertiza tehnica judiciara specialitatea chimie si materiale de constructii de catre inginer S.N. (audiat de instanta de judecata in sedinta publica din 07.11.2014, f. 289, 290, vol. II, dosar fond) ale carei concluzii au stabilit ca cele conducte – PE 75 si PE 125 nu au fost sudate perfect, imbinarea fiind facuta cu greseli inca de la instalarea retelei de gaze naturale in zona. Astfel, expertul a explicat ca „imbinarea a doua conducte se face in modul urmator: se introduce una in cealalta, pe deasupra fiind trecuta o bratara de inductie electrica care, prin incalzire, lipeste cele doua conducte care nu se desfac cu nimic, chiar daca se trage cu tractorul, in situatia in care este corect facuta”. Analizand imbinarea conductelor in cauza (fotografiile existente la filele 182-184, vol. I, d.u.p) expertul judiciar a aratat ca cea cu nr. P75 „era curata, nu este zdrentuita, aschiata” ceea ce conduce la concluzia ca nu s-a lipit, aceasta fiind introdusa mecanic in teu, nefiind sudata, iar la prima forta exterioara a iesit. Referitor la actiunea excavatorului, expertul a aratat ca aceasta „a grabit procesul de miscare a conductei, dar nu este determinanta, pentru ca daca excavatorul avea o actiune mai puternica ar fi smuls de tot conducta”.
Sustinerea expertului S. se coroboreaza cu cele ale expertului C. si ale expertului parte propus de inculpata, in sensul ca cele doua conducte nu au fost sudate perfect, mentionand in plus ca, fiind de fata la decopertarea terenului in vederea efectuarii expertizei, a modul in conductele au fost pozitionate, constatand ca acea conducta PE 75 a fost montata transversal, avand o lungime de 7 metri, exact cat latimea strazii care era in panta, restul fiind ses. In aceste conditii, explica expertul, datorita faptului ca „pamantul lucreaza” creeaza si o presiune mai mare asupra conductei. Asadar, montarea incorecta a conductei PE 75 in panta, in linie dreapta, ci nu serpuit (care ar fi avut mai multa flexibilitate), in concurs cu faptul ca nu a fost bine sudata in teul reductor, datorita presiunii solului, ar fi cedat oricum si s-ar fi rupt in alta parte, daca n-ar fi fost actiunea excavatorului.
In legatura cu repararea conductei ulterior ruperii acesteia de catre excavator, expertul tehnic a aratat ca intr-adevar, actiunea acestuia a „avut un rol covarsitor”, insa potrivit normelor tehnice de executare a lucrarilor de reparatii in astfel de situatii „pentru siguranta cetateanului si pentru a evita o explozie, conducta trebuia inlocuita total de catre furnizorul de gaz si montata pe un nou amplasament, pentru a nu mai fi in panta, pentru ca nu prezenta siguranta”.
Mai mult, expertul a punctat ca nu se putea vedea daca sudura celor doua conducte este perfecta, dar se putea verifica daca sunt scurgeri de gaze la teul respectiv, iar angajatii S.C. G.S. S.A. erau obligati sa verifice, explicand totodata metoda „intoarcerii jetului sprei”: „daca in acel teu as fi dat un jet de sprei si era bine etansat, iesea pe la capetele teului si nu intorcea inapoi pe la sudura, situatie in care se dovedeste ca sudura este imperfecta. La momentul in care a fost introdusa conducta PE 75 in conducta PE 125, expertul a afirmat ca nu au fost scurgeri de gaze, intre timp, datorita faptului ca a lucrat pamantul si, ulterior, actiunii excavatorului conducta PE 75 a iesit putin cate putin din PE 125 si a inceput sa iasa gazul (evident de la data la care s-a racordat la reteaua de gaze persoana vatamata Tudor Constantin). Pe aceasta desprindere gazul metan a iesit din conducta si si-a facut loc sub asfalt pentru a iesi la suprafata, situatie in care, chiar daca s-a simtit miros de gaze, explozia nu s-a produs deoarece nu s-a atins concentratia de gaze necesara pentru aprindere.   
Prin urmare, instanta constata ca producerea decesului numitilor T.E. si T.A.M. s-a datorat imbinarii defectuoase a conductelor PE 75 si PE 125 de catre inculpata S.C. G. S. S.A. – distribuitor de gaze naturale in orasul P., str. D. nr. 4, jud. Ilfov la momentul construirii retelei de gaze si neglijentei angajatilor aceleiasi societati comerciale cu prilejul efectuarii reparatiei la conducta PE 75 in urma avarierii acesteia de catre un buldoexcavator la data de 07.04.2010.
In ceea ce priveste responsabilitatea asigurarii exploatarii si intretinerii retelei de distributie a gazelor naturale pe strada D. din orasul P., jud. Ilfov, instanta apreciaza ca aceasta revenea exclusiv inculpatei S.C. G. S. S.A. ca si operator al sistemului de distributie (operator SD) conform NORMELOR TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE -  NTPEE – 2008 publicate in Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 255 bis/16.IV.2009 si obiectului de activitate al societatii stabilit prin actul constitutiv. Potrivit actului constitutiv inregistrat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Ilfov sub nr. 7979/23.02.2010, inculpata S.C. G. S. S.A. va desfasura activitati in principal din domeniul “Productia gazelor; distributia combustibililor gazosi prin conducte”, cod CAEN 352, iar obiectul principal de activitate al societatii va consta in “Distributia combustibililor gazosi prin conducte”, cod CAEN 3522 (f. 171-206, vol. II, d.u.p).
Potrivit art. 191 C.pen. de la 1969 (apreciat ca fiind lege penala mai favorabila in prezenta cauza) persoana juridica poate fi subiect activ pentru infractiunile  savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege.
In continuare urmeaza a fi analizat continutul constitutiv al infractiunii de distrugere din culpa in forma calificata prevazuta de art. 219 alin. 3 C.pen. de la 1969 raportat la particularitatile raspunderii penale a persoanei juridice. Potrivit textului de lege mentionat constituie infractiunea de distrugere din culpa distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care a avut consecinte deosebit de grave se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 6 ani, iar daca a avut ca urmare un dezastru, pedepasa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.
Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica sau juridica care are capacitate penala. Potrivit art. 1889 alin. 1 C.civ. „Prin contractul de societate sau printr-un act separat, asociatii pot conveni constituirea unei societati cu personalitate juridica, cu respectarea conditiilor prevazute de lege (…). Potrivit aliniatului 3 al aceluiasi articol, „societatea dobandeste personalitate juridica prin si de la data inmatricularii in registrul comertului, daca prin lege nu se dispune altfel”. Potrivit informatiilor furnizate de O.N.R.C. sub nr. 52282/02.09.2013 (f. 2-79, vol. II, dosar fond) S.C. G. S. S.A. a fost inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. de ordine J23/273/2001 atribuit la data de 05.04.2001, cod unic de inregistrare 13825468, avand sediul social in satul Ghe., com. S., Aleea I. (Casa de Cultura), et. 1, jud. I., societatea fiind in functiune la data judecarii prezentei cauze, avand asadar capacitate penala.
In ceea ce priveste elementul material, instanta apreciaza ca in speta dedusa judecatii, acesta s-a realizat sub forma distrugerii prin incendiere cauzata de o explozie in locuinta partii civile T.C., avand drept consecinta un dezastru – moartea victimelor T.E. si T.A.M..
Forma de vinovatie cu care a actionat inculpata este in forma culpei simple, in sensul ca inculpata nu a prevazut rezultatul faptei sale (executarea defectuoasa, contrara normativelor in vigoare a imbinarilor a doua conducte de gaz a condus la scurgeri si, consecutiv acumulari de gaze in subsol, gaze naturale ce s-au localizat intr-un dormitor din locuinta partii civile T.C. conducand la producerea unei explozii avand ca urmare moartea a doua persoane), rezultat pe care trebuia (criteriu obiectiv prin raportare la activitatea prestata de societate conform actului constitutiv) si putea sa il prevada (criteriu subiectiv prin raportare la experienta profesionala a societatii, notorietatea si prestigiul acesteia in domeniu, pregatirea angajatilor, situatiile premise ale comiterii faptei).
Instanta apreciaza ca un factor favorizant, o situatie premisa care a condus la producerea exploziei are ca punct de plecare incalcarea dispozitiilor art. 6.9 din NTPEE – 2008: “6.9. Este interzisa montarea retelelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale, indiferent de modul de pozare:
in terenuri susceptibile la tasari, alunecari, erodari etc. (…)”
 Astfel, expertul S. arata ca, fiind de fata la decopertarea terenului in vederea efectuarii expertizei, a constatat ca “acea conducta PE 75 (care avea o lungime de 7 metri, cat latimea drumului) a fost montata transversal pe o portiune din drum care este in panta pe o lungime de aprox. 20 m. Restul este ses si sus si jos, iar acea conducta trebuia montata ori sus ori jos, deoarece fiind montata transversal, in panta drumului, pamantul lucreaza, carand cu el asfalt si tot ce este pe sol si in subsol, creand presiune asupra conductei (…). Precizez inca o data ca aceasta conducta nu a fost bine sudata, dar si daca era bine sudata, intrucat a fost montata transversal, in panta, datorita presiunii solului s-ar fi rupt in alta parte”. (f. 289, vol. II, dosar fond).
Cat priveste actiunea excavatorului asupra retelei de gaze, judecatorul fondului constata ca, la data de 07.04.2010 dispeceratul S.C. G. S. S.A. a fost anuntat de martorul H.T. – angajat in cadrul Serviciului de Gospodarie Comunala in cadrul Primariei orasului Pantelimon (f. 293, vol. II, dosar fond) despre faptul ca in timp ce un buldoexcavator inchiriat de primarie efectua lucrari de decupare pe o suprafata de 80 mp. in asfalt „a intepat” o conducta de gaz din reteaua de distributie a inculpatei, martorul precizand ca cei de la „Gaz Sud au venit ceva mai tarziu, dar nu mai stie exact cand, intrucat era foarte speriat vazand jeturile de gaze. Baietii de la gaze au oprit gazele, dupa care au facut reparatiile necesare, iar el si-a continuat lucrarea a doua zi”.
In baza sesizarii, conform ordinului de serviciu nr. 24 (f. 2, vol. II, d.u.p) la fata locului s-a prezentat o echipa formata din inginer M.V. si P.D., D.M., B.N., C.L. si I.V. care, dupa efectuarea reparatiei au incheiat procesul-verbal de constatare existent la fila 3, vol. II, d.u.p in care au mentionat ca pierderea efectiva de gaz a fost de 55 minute (intre orele 12,35-13,30), s-au efectuat operatiuni de inchidere a tuturor robinetilor de bransament, iar pentru remedierea defectiunii s-au folosit urmatoarele materiale: mufa DN 75 mm – 4 buc, teava DN 75 mm – 1 ml, dop DN 75 mm. – 2 buc.
Fiind audiat, martorul M.V.V. – inginer de executie la societatea inculpata si conducator al formatiei de lucru – a declarat ca dupa actiunea excavatorului au oprit gazele in zona si din dispozitia sa, s-a procedat la repararea conductei astfel: „S-au taiat capetele de teava acolo unde au fost rupte si s-a procedat la montarea unei portiuni noi de teava in zona respectiva. Am montat cam 0,5 m de teava de acelasi diametru, iar capetele au fost sudate de teava existenta de catre un sudor autorizat, P.V. In continuarea declaratiei sale, martorul a precizat ca la acel moment, in cadrul activitatilor desfasurate de societatea inculpata nu se practica modalitatea de reparare a tevilor mentionata de experti in rapoartele efectuate si reglementata de NTPEE – 2008, respectiv cea de inlocuire totala a tevilor si, mai mult, erau obligati sa efectueze si verificari la teul reductor, chiar daca „in mod normal aceste imbinari sunt supuse la sarcini mari si nu ar fi trebuit sa cedeze”: „Da, trebuiau efectuate verificari in zona teului reductor de catre serviciul de exploatare din cadrul S.C. G. S. S.A”, insa la acel teu reductor de imbinare a conductei avariate PE 75 cu PE 100, nu s-au efectuat.
Faptul ca inculpata G. S. S.A. nu si-a indeplinit obligatia de diligenta, deci nu s-a comportat ca un bonus pater familias rezulta atat din declaratia acestui martor: „Eram obligati sa decopertam si sa verificam, insa nu am procedat in acest fel pentru ca nu am avut banuiala ca acea conducta era smulsa din teul reductor”, precum si din cea a martorului I.V. (f. 294, vol. II, dosar fond): „In prezent sefii nostri de la G. S., ca modalitate de reparare a tevilor, ne-au spus sa facem in felul urmator: se taie din teava rupta sau intepata un cupon din teava in mijlocul caruia se afla avaria, dupa care se monteaza alt cupon din teava cu doua mufe electrofuzibile care se sudeaza de restul tevii. Dupa ce se racesc sudurile, se umple instalatia cu gaz si se verifica daca sunt pierderi de gaz la cele doua suduri, dupa care se astupa zona respectiva”, precizand ca nu se inlocuiesc conductele decat atunci cand se extinde instalatia de gaze. Referitor la obligatia de verificare a teului reductor, martorul a aratat ca trebuia verificata, „sa se vina cu planul strazii ca sa vada cum sunt asezate conductele pe strada respectiva si pentru a se observa unde sunt imbinarile”.
Martorii B.N. (f. 22, 23, vol. II, d.u.p), P.V.D. (f. 14-16, vol. II, d.u.p, f. 264, vol. II, dosar fond) si D.M. (f. 17-20, vol. II, d.u.p, f. 265, 266, vol. II, dosar fond) –  sudori la S.C. G. S. S.A. desi au facut parte din echipa de interventie au procedat numai la efectuarea sudurii tevii de gaz avariate si, nefiind instalatori, nu au cunoscut modalitatea corecta si legala in care trebuia sa se procedeze, executand intocmai cum li s-a cerut de catre seful lor, inginerul M.V.V.
Conform art. 6.30. din NTPEE - 2008 “In zone construite, cu densitate mare de constructii subterane, pe retelele de distributie si /sau pe instalatiile de utilizare exterioare subterane, executate din otel, se monteaza rasuflatori (Anexa 25, fig. 7):
a) deasupra fiecarei suduri, dar nu la distante mai mici de 1 m, cu exceptia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protectie; in cazul unor suduri la distante mai mici de 1 m, se realizeaza drenaj continuu intre suduri;
b) la capetele tuburilor de protectie;
c) la iesirea din pamant a conductelor;
d) la ramificatii ale conductelor si la schimbari de directie,
iar art. 6.31. stabileste ca pentru conductele din polietilena, rasuflatorile se monteaza in zone construite, aglomerate cu diverse instalatii subterane, pe retelele de distributie, respectiv pe instalatiile de utilizare exterioare subterane astfel:
a) la capetele tuburilor de protectie;
b) la imbinari;
c) la ramificatii;
d) in alte situatii deosebite evidentiate de proiectant”.
Instanta constata ca, potrivit declaratiilor martorului M.V.V. se puteau efectua verificari la teul reductor chiar si fara a fi decopertata intreaga conducta, intrucat “deasupra conductei de gaze, la fiecare ramificatie se monteaza bucati din tronsoane de teava de hotel sub denumirea de rasuflatori care la momentul respective nu stiu daca erau astupate prin asfaltare sau nu” (f. 238, vol. II, dosar fond), aspect care evidentiaza, in plus, neindeplinirea obligatiilor legale ce reveneau inculpatei S.C. G. S. S.A. care, prin organele sale de conducere a stabilit ca modalitate de reparare a conductelor avariate inlocuirea tronsonului de teava defectata, ci nu a intregii portiuni cu consecinta neverificarii imbinarilor dintre conducte, dupa cum a declarat chiar reprezentantul acesteia in cursul judecatii: “… arat ca nu se procedeza asa”, cu toate ca admite ca in situatia in care ar fi inlocuit conducta “nu s-ar fi intamplat nimic” (declaratie Ionita Ion, fila 167, vol. II, dosar fond).
Conform art. 14.9. din Norme “Operatorul SD este obligat sa efectueze verificarea si revizia tehnica a conductelor si bransamentelor.
14.10. (1) Verificarea tehnica a conductelor si bransamentelor, in vederea depistarii eventualelor scapari de gaze, se face periodic, cu detectoare de gaze, verificate metrologic conform prevederilor legislatiei in vigoare si se efectueaza de catre operatorul SD, conform regulamentelor proprii, in functie de:
a) starea tehnica si vechimea conductelor si bransamentelor;
b) densitatea constructiilor si nivelul de risc in functie de destinatia acestora;
c) intensitatea traficului;
d) numar de defecte /kilometru;
e) alte conditii locale specifice;
f) tipul conductelor, otel sau polietilena (PE).
(2) Verificarea tehnica periodica a conductelor si bransamentelor se executa la intervale de timp precizate in Anexa 17.
(3) Echipa care efectueaza verificarea are in componenta cel putin un instalator autorizat ANRE.
14.11. Controlul scaparilor de gaze naturale se efectueaza:
a) pe toata lungimea traseelor conductelor si bransamentelor si in posturile /statiile de reglare sau reglare-masurare;
b) in caminele altor retele de utilitati subterane amplasate in domeniul public la o distanta de minim 5 m fata de conductele de gaze naturale.
Prin urmare, inculpata S.C. G. S. S.A. in calitatea sa de operator de distributie a gazelor naturale in zona unde s-a intamplat explozia a avut si are obligatia de a verifica pe toata lungimea conductelor si a bransamentelor daca exista scapari de gaze, societatea inculpata actionand cu forma de vinovatie a culpei fara prevedere (neglijenta) cu prilejul construirii retelei de gaze si ulterior efectuarii reparatiei la conducta PE 75 savarsind astfel fapta prevazuta de legea penala in realizarea obiectului sau de activitate. 
Instanta nu poate primi sustinerile inculpatei S.C. G. S. S.A. ca in speta exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate, respectiv cazul fortuit. Potrivit art. 47 Cod penal de la 1969 (art. 31 Noul Cod penal) „Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta”. Specific pentru cazul fortuit este faptul ca actiunea sau inactiunea unei persoane produce un rezultat socialmente periculos datorita interventiei unei forte a carei aparitie nu a putut fi prevazuta si care produce in fapt acel rezultat (C. Mitrache, Drept penal roman, Editura Sansa, Bucuresti 1994, pg. 180). Aparatorii societatii inculpate au considerat ca nu aveau cum sa observe o eventuala sudura imperfecta situata in interiorul teului reductor efectuata in anul 2004 cu ocazia receptionarii retelei de gaze, asa incat nu au putut prevedea ori anticipa oposibila dislocare a conductelor cauzata de un defect tehnic ascuns. Judecatorul fondului nu-si poate insusi aceasta motivare avand in vedere pe de-o parte faptul ca, asa cum s-a aratat mai sus, conducta a fost gresit montata, in panta, ceea ce atragea in viitor dezlipirea conductei, iar operatorii de distributie au obligatia de a verifica cu ocazia receptiei toate  conductele si bransamentele in vederea depistarii eventualelor scapari de gaze, conform art. 14.10 din NTPEE – 2008, iar pe de alta parte, aceeasi neglijenta a manifestat-o societatea inculpata si cu ocazia repararii conductei PE 75, cu atat mai mult cu cat nu a fost vorba despre „un defect tehnic ascuns” cum sustine apararea, ci de o lucrare ascunsa notiune explicata in prezenta motivare.
Pentru a opera cauza de neimputabilitate a cazului fortuit este necesar ca rezultatul socialmente periculos sa fie consecinta interventiei unei imprejurari straine de vointa si constiinta faptuitorului, iar intre imprejurarea neprevazuta si rezultatul produs trebuie sa existe legatura de cauzalitate. In speta dedusa judecatii se constata ca rezultatul produs – explozia si ulterior decesul victimelor T.E. si T.A.M. este consecinta neglijentei societatii inculpate care indeplinindu-si defectuos obligatiile legale si statutare in ceea ce priveste exploatarea si intretinerea retelei de distributie a gazelor naturale pe strada D. din orasul P., jud. I. a condus la scurgeri si, ulterior, acumulari de gaze in locuinta numitului T.C., fapt soldat cu producerea unei explozii. 
Instanta apreciaza ca, daca societatea inculpata si-ar fi indeplinit obligatia de verificare a modului in care a fost construita reteaua de distributie a gazelor naturale in zona, de marcare a imbinarilor (lucrarilor ascunse) prin montarea de rasuflatori si efectuarea regulamentara a reparatiei la teava PE 75 prin verificarea scurgerilor de gaz pe toata lungimea acesteia, ci nu numai la sudurile realizate cu ocazia inlocuirii cuponului avariat, s-ar fi putut identifica scurgerile de gaz si preveni producerea exploziei. Neindeplinirea de catre inculpata a obligatiilor de a verifica in mod temeinic modul de functionare a retelei de distributie a gazelor naturale a permis continuarea utilizarii acesteia de catre consumatori, cu consecinta producerii unei explozii de proportii, distrugerii imobilului persoanelor vatamate (conform expertizei tehnice evaluatorii existente la filele 68-96, vol. II, d.u.p) si mortii a doua persoane.
Instanta apreciaza ca obligatia inculpatei S.C. G.S. S.A. de a realiza exploatarea, intretinerea si verificarea retelei de distributioe a gazelor naturale deriva din NORMELE TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE -  NTPEE – 2008 publicate in Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 255 bis/16.IV.2009 si obiectul de activitate al societatii stabilit prin actul constitutiv. inregistrat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Ilfov sub nr. 7979/23.02.2010, potrivit caruia inculpata va desfasura activitati in principal din domeniul “Productia gazelor; distributia combustibililor gazosi prin conducte”, cod CAEN 352, iar obiectul principal de activitate al societatii va consta in “Distributia combustibililor gazosi prin conducte”, cod CAEN 3522 (f. 171-206, vol. II, d.u.p).
Fata de cele sus-expuse, instanta concluzioneaza ca la producerea exploziei cu consecinta decesului numitilor T.E. si T.A.M. a stat culpa exclusiva a inculpatei S.C. G. S. S.A., astfel cum a fost sus-analizata, apreciind ca peste aceasta nu se suprapune nicio alta contributie din partea altei persoane sau altei imprejurari exterioare. 
Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatei S.C. G. S. S.A. de a nesocoti obligatiile impuse de NORMELE TEHNICE PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE - NTPEE – 2008 publicate in Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 255 bis/16.IV.2009 si obiectul de activitate al societatii stabilit prin actul constitutiv. inregistrat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Ilfov sub nr. 7979/23.02.2010 cu consecinta producerii unei explozii ce a avut ca urmare moartea a doua persoane, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere din culpa prevazuta de art. 219 alin. 3 Cod penal de la 1969.
Elementul material al laturii obiective este caracterizat printr-o inactiune a inculpatei. Astfel, S.C. G. S. S.A. nu a indeplinit obligatiile legale stabilite in sarcina sa prin dispozitiile Normelor Tehnice pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale - NTPEE – 2008 publicate in Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 255 bis/16.IV.2009 si potrivit obiectului de activitate al societatii stabilit prin actul constitutiv. inregistrat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Ilfov sub nr. 7979/23.02.2010, potrivit caruia inculpata va desfasura activitati in principal din domeniul “Productia gazelor; distributia combustibililor gazosi prin conducte”, cod CAEN 352, potrivit carora operatorul SD este obligat sa efectueze verificarea si revizia tehnica a conductelor si bransamentelor
Urmarea imediata a constituit-o folosirea la nivelul strazii D. din localitatea P. a unei retele de distributie a gazelor naturale cu probleme de functionare, fara o verificare riguroasa si temeinica a imbinarii unei conducte avariate, fapt care a condus la producerea unei explozii, distrugerea imobilului (valoarea pagubelor fiind estimata la suma de 10.982 lei) si moartea a doi tineri in varsta de 35, respectiv 32 de ani. 
Sub aspect subiectiv, fapta inculpatei este caracterizata prin vinovatia sub forma culpei fara prevedere, neglijentei, inculpata neprevazand rezultatul periculos al faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada. Astfel, inculpata nu a prevazut ca prin indeplinirea defectuoasa a obligatiilor legale de a verifica functionarea sistemului de distributie a gazelor naturale, in concret de a monta corect teava pe PE 75 si ulterior de a verifica imbinarea acesteia in teul reductor dupa efectuarea reparatiei  s-a dat posibilitatea folosirii unui sistem de conducte prin care circula gazul natural cu serioase probleme de functionare, fapt care a condus la decesul a doua persoane.
Instanta apreciaza ca aceasta trebuia sa prevada rezultatul nesocotirii obligatiilor legale. La stabilirea culpei, instanta va avea in vedere specificul acestei inculpate, faptul ca aceasta este o societate de distributie a combustibililor gazosi, o persoana juridica care desfasoara un serviciu de interes public – servicii de furnizare a gazului metan, astfel incat respectarea obligatiilor legale privind verificarea retelei de distributie care este folosita pentru conducerea gazului metan catre consumatori, trebuie privita din prisma unei persoane prudente si diligente, pentru care securitatea cetatenilor si siguranta retelei de distributie este o prioritate. Prin urmare, aceasta inculpata trebuia sa prevada urmarile nerespectarii obligatiilor stabilite prin actele normative in vigoare, neputandu-se primi nicio exceptie care sa poata justifica neindeplinirea acestor obligatii legale, cu atat mai putin faptul ca au reparat o avarie a unei conducte provocata de un excavator care efectua lucrari fara autorizatie, aspect care nu are nicio relevanta in cauza.
La termenul de judecata din data de 20.02.2015 instanta, din oficiu, a pus in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatei S.C. G. S. S.A. avand in vedere intrarea in vigoare a noului Cod penal.
Astfel, instanta a pus in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice din  infractiunea de distrugere din culpa, prev. si ped. de art. 219 alin. 3 C.pen. de la 1969 in aceeasi infractiune, prev. si ped. de art. 255 alin. 1 si 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
Analizand cererea formulata din oficiu, Judecatoria apreciaza ca este neintemeiata, din urmatoarele considerente:
Prin Legea nr. 286/2009 legiuitorul a adoptat noul Cod Penal al Romaniei pentru a raspunde necesitatilor practice care reclamau ajustari ale legislatiei penale, mesajul juridic si social al codului penal fiind intemeiat, in esenta, pe obiectivul reformarii politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuala cuprinzand o revizuire a pedepselor si o ordonare logica prin condensarea legislatiei (o serie de infractiuni din legi speciale au fost incluse in cod, unele sub forma modificata).
Potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012, noua legislatie penala a intrat in vigoare la data de 01.02.2014.
In ceea ce priveste sanctionarea pentru savarsirea infractiunii de distrugere din culpa de catre persoana juridica, instanta constata, prin raportare la dispozitiile art. 137 alin. 3 si 4 Cod penal, ca legiuitorul a majorat sanctiunea principala aplicata faptuitorilor, aspect care nu poate duce la concluzia ca legea mai favorabila ar fi noul cod penal. Avand in vedere si natura pedepselor complementare, durata si modul de aplicare a acestora reglementate de dispozitiile Codului penal din 1969 si noului Cod penal, inclusiv prin analiza criteriilor prevazute la art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, judecatorul fondului apreciaza ca ar fi mai favorabile inculpatei dispozitiile Codului penal din 1969.
Impotriva sentintei au declarat apel PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA CARNETU si inculpata SC G. S. SA si partile vatamate T.F., G.E., G.V., G.I., G.G. si G.G..
Reprezentantul Ministerului Public a criticat hotararea sub aspectul aplicarii pedepsei complementare, intrucat nu s-a stabilit forma si locul publicarii, respectiv ar fi trebuit sa se stabileasca perioada  afisarii  hotararii de condamnare.
 Inculpata a solicitat in principal achitarea, in baza art. 16 lit.b Cpp apreciind ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de distrugere din culpa, iar in subsidiar, achitarea in baza art.16 lit. d Cpp urmand a se constata intervenit cazul fortuit.
Intr-un alt subsidiar, inculpata, prin aparator, a solicitat aplicarea unei pedepse orientata sub minimul special prevazut de lege cu aplicarea circumstantelor personale, in acest sens urmand a se avea in vedere circumstantele personale, din probele administrate rezultand atitudinea societatii in sensul ca aceasta a facut toate demersurile pentru a actionat cu buna credinta.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de sustinerile apelantilor si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, Curtea retine urmatoarele:
Instanta de fond a apreciat in mod judicios materialul probator administrat in cauza, stabilind in mod corect atat situatia de fapt si incadrarea juridica, dar si vinovatia inculpatei in ce priveste acuzatia retinuta in actul de inculpare.
Astfel, apararile inculpatei vizand gresita retinere a culpei in ce priveste producerea accidentului nu pot fi primite pentru urmatoarele considerente:
Din materialul probator administrat in cauza (proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto (f. 22-66); procese-verbale incheiate de lucratorii de politie cu ocazia punerii in functiune a retelei de gaz in urma constatarii exploziei si a aplicarii sigiliului asupra usilor de acces in imobilul afectat de explozie (f. 67-69); proces-verbal de interventie nr. 35/09.02.2011 incheiat de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bucuresti (f. 70); declaratii martori G.N. (f. 72, 73), declaratii persoane vatamate T.C. (f. 79), G.V. (f. 80, 81), G.G. (f. 82), G.I. (f. 83, 84), G.G. (f. 85), G.E. (f. 86), T.F. (f. 87), declaratii martori T.M. (f. 92-95), T.F. (f. 96-98), T.C. (f. 99-100), proces-verbal de consemnare a declaratiei martorului T.C. (f. 101, 102), T.C.I. (f. 103-106), V.C.A. (f. 107-111), dovada seria H nr. 0062845/08.10.2012 privind introducerea in Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Ilfov a unei tevi (conducta) de gaze model PE 75 mm. in lungimea de 39 cm. si a unei tevi (conducta) de gaze model PE 125 mm. impreuna cu teul reductor 1459-TEU (f. 120); raport de expertiza tehnica nr. 122/29.04.2011 (f. 122-172); raport de expertiza tehnica specialitatea chimie si materiale de constructii si raspunsul formulate de inculpata prin expertul sau parte (f. 180-185, 202, 203); vol. II: ordinul de serviciu nr. 24/07.04.2010 emis pe numele ing. M.V. (f. 2); proces-verbal de constatare din data de 07.04.2010, orele 13,40 (f. 3); declaratii martori H.T. (f. 5, 6); MV.V. (f. 10-13); P.V.D. (f. 14-16), D.M. (f. 17-20), I.V. (f. 21), B.N. (f. 22, 23), adresa nr. 3081/25.10.2012 avand anexate dispozitia de santier nr. 10/04.06.2002, autorizatia de construire nr. 265/254/14.12.2000, autorizatia de construire nr. 61/56/18.10.2004, proces-verbal de receptie tehnica nr. 08/05.04.2004, proces-verbal pentru proba de etanseitate si procese-verbale pentru proba de presiune (f. 27-53), declaratii martori C.F. (f. 54-57), M.A. (f. 58-59); raport de expertiza tehnica nr. 607/20.04.2011 (f. 68-89); declaratia reprezentantului persoanei juridice S.C. G- S. S.A (f. 109), actul constitutiv al societatii (f. 116-135); extras din registrul de deces pentru numitii T.A.M. si T.E. (f. 137, 138); foaia de observatie clinica generala a celor doua persoane decedate in urma deflagratiei (f. 140-161, 166-178); raport medico-legal de necropsie nr. A3/237/2011 emis de I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucuresti (f. 179, 180); memoriu justificativ nr. 18762/07.12.2006 privind lucrarile suplimentare efectuate in str. D, com. Pantelimon, jud. Ilfov (f. 185-215); vol. III: documentatia depusa de inculpata S.C. G.-S. S.A. privind evenimentul produs la data de 09.02.2011 – 290 file.) a rezultat  ca explozia si ulterior decesul victimelor T.E. si T.A.M. s-a datorat neglijentei societatii inculpate care indeplinindu-si defectuos obligatiile legale si statutare in ceea ce priveste exploatarea si intretinerea retelei de distributie a gazelor naturale pe strada D. din orasul P., jud. I. a condus la scurgeri si, ulterior, acumulari de gaze in locuinta numitului Tudor Constantin, fapt soldat cu producerea unei explozii. 
Dintr-o asemenea perspectiva, daca societatea inculpata si-ar fi indeplinit obligatia de verificare a modului in care a fost construita reteaua de distributie a gazelor naturale in zona, de marcare a imbinarilor (lucrarilor ascunse) prin montarea de rasuflatori si efectuarea regulamentara a reparatiei la teava PE 75 prin verificarea scurgerilor de gaz pe toata lungimea acesteia, ci nu numai la sudurile realizate cu ocazia inlocuirii cuponului avariat, s-ar fi putut identifica scurgerile de gaz si preveni producerea exploziei. Neindeplinirea de catre inculpata a obligatiilor de a verifica in mod temeinic modul de functionare a retelei de distributie a gazelor naturale a permis continuarea utilizarii acesteia de catre consumatori, cu consecinta producerii unei explozii de proportii, distrugerii imobilului persoanelor vatamate (conform expertizei tehnice evaluatorii existente la filele 68-96, vol. II, d.u.p) si mortii a doua persoane, aspect care exclude de plano incidenta dispozitiilor art. 31 Cod penal, referitor la cazul fortuit.
 Pentru inculpata, prin prisma faptului ca  presteaza un serviciu de interes public – servicii de furnizare a gazului metan, respectarea obligatiilor legale privind verificarea retelei de distributie care este folosita pentru conducerea gazului metan catre consumatori, trebuie privita din perspectiva unei persoane prudente si diligente, pentru care securitatea cetatenilor si siguranta retelei de distributie este o prioritate.
Ca atare, inculpata trebuia sa prevada urmarile nerespectarii obligatiilor stabilite prin actele normative in vigoare, neputandu-se primi nicio exceptie care sa poata justifica neindeplinirea acestor obligatii legale, cu atat mai putin faptul ca au reparat o avarie a unei conducte provocata de un excavator care efectua lucrari fara autorizatie, aspect care nu are nicio relevanta in cauza.
Cat priveste individualizarea judiciara a pedepsei, instanta de fond a evaluat si valorificat suficient in procesul individualizarii sanctiunii elementele obiective si specifice cazului (modalitatea de savarsire a faptelor, atitudinea inculpatei, inclusiv comportamentul procesual), aplicandu-i in speta, o sanctiune temeinica in raport cu criteriile legale.
Curtea constata insa ca hotararea nu este mai presus de critica, cata vreme, raportat la exigentele art. 717 alin. 3 din Codul penal din anul 1969, instanta avea obligatia de a stabili in concret forma si locul, precum si perioada (cuprinsa intre o luna si trei luni) afisarii hotararii de condamnare, impunandu-se reformarea hotararii sub acest aspect.
Avand in vedere aceste aspecte, in baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen.,  Curtea va admite apelul formulat de apelantul PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA CORNETU impotriva sentintei penale nr. 69/27.02.2015, pronuntata de Judecatoria Cornetu in dosarul nr. 2209/1748/2013.
Va desfiinta, in parte, sentinta penala apelata si, pe fond, rejudecand :
In baza art. 502 alin. 1, 3 si 4 C.pr.pen., va aplica inculpatei S.C. G. S. S.A. pedeapsa complementara prevazuta de art. 717 alin. 1, 2 si 3 rap. la art. 531 alin. 3 lit. e teza I din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, cu referire la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 si art. 5 alin. 1 C.pen., a afisarii sentintei penale de condamnare, in extras, respectiv dispozitivul sentintei, la sediul principal si la punctele de lucru ale societatii, pentru o perioada de 3 luni de la data pronuntarii prezentei decizii.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
In baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-inculpata S.C. G. S. S.A. impotriva sentintei penale nr. 69/27.02.2015, pronuntata de Judecatoria Cornetu in dosarul nr. 2209/1748/2013.
Cat priveste apelul partilor civile T.F., G.E., G.V., G.I., G.G. si G.G., in raport de exigentele art. 410 alin. 1 Cod procedura penala, Curtea constata ca acestea sunt tardive, fiind declarate peste termenul de 10 zile pe care il prevede textului de lege, de la data comunicarii copiei de pe minuta.
Pentru aceste motive,  in baza art. 421 pct. 1 lit. a teza I C.pr.pen.,  Curtea va respinge, ca tardive, apelurile formulate de apelantele-parti civile T,.F.,, G.E., G.V., G.I., G.G. si G.G. impotriva sentintei penale nr. 69/27.02.2015, pronuntata de Judecatoria Cornetu in dosarul nr. 2209/1748/2013.
Conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelului formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Cornetu vor ramane in sarcina statului.
In temeiul art. 275 alin. 2 si 4 C.pr.pen., va obliga pe apelanta-inculpata si pe apelantele-parti civile la plata sumei de cate 50 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.