REFUZUL DE A SE SUPUNE RECOLTARII PROBELOR BIOLOGICE. ELEMENTE CONSTITUTIVE. CONSUMUL BAUTURILOR ALCOOLICE. ART. 337 C. pen.
(Decizie nr. 418A din data de 09.03.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)Domeniu: Infractiuni. Elemente constitutive ale infractiunii.
REFUZUL DE A SE SUPUNE RECOLTARII PROBELOR BIOLOGICE. ELEMENTE CONSTITUTIVE. CONSUMUL BAUTURILOR ALCOOLICE. ART. 337 C. pen.
(decizia penala nr. 418/A/09.03.2016 a Cur?ii de Apel Bucure?ti, Sec?ia a II-a Penala, dosar nr. 527/335/2014)
Prin sentin?a penala nr.52/03.06.2015, Judecatoria Videle, in baza art. 337 Cod penal a condamnat pe inculpatul N.A.M. la 1(un) an inchisoare, pentru infractiunea de refuz sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
In baza art. 15 alin. 2 Cod penal din Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Codului penal (Legea nr. 286/2009) si art. 83 Cod penal (1969):
A revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei si dispune ca pedeapsa anterioara de 6 (sase) luni inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 8/18.01.2012 a Judecatoriei Videle, ramasa definitiva prin nerecurare la data de 02.02.2012 sa fie executata, alaturi de pedeapsa aplicata prin prezenta sentinta, astfel ca inculpatul a avut de executat o pedeapsa de 1 (un) an si 6(sase) luni inchisoare.
In baza art. 65 alin. 1 Cod penal a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsa accesorie, drepturile prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal.
In baza art. 67 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, pe o durata de 1(un) an de zile, pedeapsa care a dispus a se executa conform art. 68 alin. 1, lit. c Cod penal, dupa executarea pedepsei inchisorii.
In baza art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, a obligat inculpatul sa plateasca suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare in folosul statului.
Pentru a hotari astfel, instan?a fondului a re?inut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Videle nr. 1068/P/2013 din data de 18.08.2013 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului N.A.M., pentru savarsirea infractiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevazuta de art. 337 alin. 1 din Codul penal (refuzul, impotrivirea sau sustragerea conducatorului unui autovehicul de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat in vederea stabilirii alcoolemiei, prevazuta de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, republicata).
Examinand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a retinut urmatoarele: inculpatul a condus autoturismul marca V. cu numar de inmatriculare de B. si dupa ce a fost oprit de organele de politie a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest si ulterior a refuzat sa-i fie recoltate probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, dupa ce a fost condus la Spitalul Videle, fapta ce realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de refuz, impotrivire sau sustragere a conducatorului unui autovehicul de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat in vederea stabilirii alcoolemiei, prevazuta de art. 87 alin. 5 din OUG nr.195/2002, republicata (refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prevazuta de art. 337 alin. 1 Cod penal 2009).
Cele doua texte de lege prevad aceleasi conditii de incriminare, dar instituie sanctiuni diferite, respectiv OUG nr. 195/2002 prevede pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar Codul penal din 2009 prevede sanctiunea inchisorii de la 1 la 5 ani si intrucat, Codul penal din 2009 prevede limitele de pedeapsa mai mici, atat sub aspectul minimului cat si sub aspectul maximului pedepsei, s-a retinut ca legea noua este legea mai favorabila inculpatului, potrivit art. 5 din acest act normativ.
Pe parcursul urmaririi penale, inculpatul a avut o atitudine nesincera, negand faptul ca a condus autoturismul in momentul in care a fost oprit de organul de politie, dar dupa punerea in miscare a actiunii penale, in prezenta aparatorului ales, inculpatul a recunoscut ca a condus autoturismul inainte de a fi oprit de organul de politie, dar a mentionat ca in momentul in care s-a apropiat de autoturism politistul, autoturismul nu se afla in miscare, ci doar avea motorul pornit.
Audiat in timpul judecatii la termenul din data de 10.12.2014, inculpatul a aratat ca a refuzat sa mearga sa i se preleveze probe biologice pentru ca se afla pe loc si chiar tatal sau i-a spus sa nu mearga.
S-a incuviintat reaudierea martorilor din rechizitoriu, astfel ca la termenul de judecata din data de 11.02.2015 au fost audiati martorii B.C.M. si N.M.A., iar la termenul din 11.03.2015 au fost audiati martorii C.N. si I.Ghe..
Astfel, coroborand aceste declaratii cu procesul verbal de constatare a infractiunii si cu cel de consemnare a refuzului de prelevare a probelor biologice, avand in vedere ca in cauza exista si suspiciunea rezonabila ca inculpatul a consumat bauturi alcoolice, s-a apreciat ca rezulta fara putinta de tagada faptul ca acesta se face vinovat de savarsirea infractiunii retinute in sarcina sa.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, inculpatul N.M.M., care, prin aparatorul sau ales, a solicitat admiterea apelului si desfiintarea sentintei penale atacate, urmand a se dispune, in baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit c Cod procedura penala, achitarea sa, sens in care a considerat ca hotararea atacata este netemeinica intrucat instanta de fond nu a luat in calcul toate probele pe care trebuia sa le administreze in cauza.
De asemenea, inculpatul a aratat ca intre declaratiile martorilor I.Ghe. si C.N. date in fata organului de urmarire penala si cele date in fata instantei de fond exista o neconcordanta partiala, acesti martori neprezentand lucrurile intr-o cronologie fireasca, asa cum s-au intamplat si apar neconcordante in ceea ce priveste elementele esentiale ale acestei infractiuni, denotand nesiguranta in ceea ce priveste prezentarea situatiei de fapt.
Totodata, inculpatul a aratat ca a solicitat in fata instantei de fond audierea martorilor ce au fost ascultati de catre instanta de apel, cererea fiind respinsa fara a se motiva aceasta solutie in cuprinsul sentintei penale.
A considerat ca din declaratiile martorilor audiati la acest termen de judecata se poate stabili o situatie de fapt, care prin comparatie cu probele administrate in cursul urmaririi penale dau nastere unui dubiu, care trebuie sa profite celui incriminat.
Examinand sentinta atacata, prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, Curtea apreciaza apelul formulat ca fiind nefondat, pentru urmatoarele considerente:
In primul rand, Curtea constata, in virtutea efectului integral devolutiv al caii de atac declarate, temeinicia hotararii din perspectiva starii de fapt re?inute de instan?a de fond.
Probatoriul administrat in cauza confirma neindoielnic faptul ca la data de 12.07.2013 inculpatul N.M.M. a condus autoturismul marca V. cu numar de inmatriculare de B. si dupa ce a fost oprit de organele de politie a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest, iar dupa ce a fost condus la Spitalul V. a refuzat sa-i fie recoltate probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
Aceasta situa?ie de fapt a fost retinuta din coroborarea urmatoarelor mijloace de proba: proces-verbal de constatare a infractiunii, declaratii inculpat, declaratii martori I.Ghe., C.N., N.M.A., fisa de observatie clinica intocmita de personalul medical de la Spitalul V..
Inculpatul N.M.M. nu a recunoscut savar?irea infrac?iunii re?inute in sarcina sa. Astfel, acesta in cursul urmaririi penale a declarat ca, in seara zilei de 12.07.2013, a condus autoturismul marca V. de la domiciliu prietenului sau (martorul A.M.) pana in apropierea domiciliului prietenei lui (martora N.M.A.) situat pe un drum comunal de pe raza comunei C., unde a oprit la o distan?a de aproximativ 300 m pentru a sta de vorba, a stins farurile insa nu a oprit motorul pentru ca ascultau muzica ?i voia sa se descarce bateria. Dupa aproximativ 30 de minute, in timp ce a?tepta ca tatal sau sa vina sa ia ma?ina pentru a pleca la serviciu, la autoturism a venit un ?eful de post care i-a cerut actele ?i ulterior i-a cerut sa il inso?easca la Poli?ia V. unde sa fie testat cu etilotest, insa el a refuzat fiindca a?a a fost sfatuit de tatal sau. Ulterior a fost condus la Spitalul Videle unde, de asemenea, a refuzat prelevarea probelor biologice, tot sfatuit fiind de tatal sau.
Aceasta aparare a fost in mod judicios inlaturata de instan?a de fond ca fiind nesincera intrucat este contrazisa de probele administrate in cauza, re?inand in acest sens: procesul verbal de constatare a infractiunii si cel de consemnare a refuzului de prelevare a probelor biologice coroborate cu declara?iile martorului I.Ghe. precum ?i par?ial cu cele ale martorei N.M.A. ?i ale inculpatului. In acest context, Curtea apreciaza ca fiind complet neverosimile sus?inerile inculpatului ?i ale martorei cu privire la faptul ca ar fi stat in ma?ina o jumatate de ora sau chiar o ora pentru a-l a?tepta pe tatal inculpatului sa vina sa ia ma?ina ca sa plece la serviciu in condi?iile in care martora locuia la o distan?a de 300 m iar inculpatul urma sa ramana la ea acasa (ace?tia fiind concubini) precum ?i cu privire la faptul ca inculpatul nu ar fi consumat bauturi alcoolice, pentru ca in acest caz nu ar fi avut niciun motiv sa refuze testarea cu etilotestul ?i respectiv prelevarea de mostre biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
In cursul judecarii apelului au fost audia?i martorii M.St. ?i S.M.I. (propu?i de inculpat pentru prima data in apel) ale caror declara?ii sunt apreciate de Curte ca fiind nesincere ?i urmeaza sa fie inlaturate din materialul probatoriu, intrucat prezinta numeroase neconcordan?e cu privire la aspectele esen?iale relatate, cum ar fi: distan?a la care se aflau cei doi martori fa?a de ma?ina in care se afla inculpatul, imprejurarea ca au trecut sau nu pe langa aceasta ma?ina, daca aceasta avea sau nu farurile aprinse sau motorul oprit, precum ?i cu privire la imprejurarea in care au aflat despre necesitatea de a da declara?ii in favoarea inculpatului. In acela?i sens, se re?ine ?i faptul ca apare ca fiind complet neverosimil motivul pentru care martorii l-ar fi a?teptat pe inculpat, la o distan?a de aproximativ 50 m de ma?ina, pentru un timp nedefinit (cel pu?in 20 – 30 minute), fara a-l suna pe acesta pe mobil pentru a-l intreba daca are rost sa il a?tepte.
In acest context, Curtea constata ca prima instanta, retinand vinovatia inculpatului in savarsirea faptelor descrise mai sus, a dat o corecta incadrare juridica, stabilind ca faptele comise de inculpatul N.M.M. intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, fapta prev. ?i ped. de art. 337 C.pen., legea penala mai favorabila inculpatului fiind noul Cod Penal.
Cu privire la intrunirea elementelor constitutive ale infrac?iunii se mai re?in ?i urmatoarele:
Potrivit art. 337 C.pen. constituie infrac?iune: refuzul ori sustragerea conducatorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea de?inerii permisului de conducere …..de a se supune prelevarii de mostre biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezen?ei unor substan?e psihoactive.
De asemenea, art. 38 din OUG nr. 195/2002 stabile?te obliga?ia pentru conducatorii vehiculelor de a se supune testarii aerului expirat si/sau recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea politistului rutier.
In cauza de fa?a inculpatul N.M.M. a recunoscut ca a condus autoturismul pe drumurile publice din comuna C. dar a afirmat ca a refuzat recoltarea de probe biologice deoarece la momentul la care poli?istul i-a solicitat sa se supuna testarii ma?ina condusa de el sta?iona deja de cel pu?in o jumatate de ora. Martora N.M.A. a declarat de asemenea ca inculpatul a condus autoturismul pana pe strada pe care locuie?te ea.
Se mai re?ine ?i faptul ca de?i situa?ia premisa a elementului material al infrac?iunii incriminate de art. 337 C.pen. (anterior art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, republicata), este ca persoana care refuza, se impotrive?te ori se sustrage recoltarii probelor biologice ori testarii aerului expirat sa aiba calitatea de conducator auto, insa textul de lege nu condi?ioneaza, sub nicio forma, existen?a infrac?iunii de oprirea autoturismului in trafic, nefiind vorba de o infrac?iune flagranta, fiind indeplinita situa?ia premisa ?i in situa?ia in care inculpatul, cum este cazul de fa?a, a condus autoturismul in momente anterioare solicitarii de a se supune testarii aerului expirat.
Mai mult decat atat vinova?ia inculpatului este pe deplin dovedita in condi?iile in care legiuitorul nu condi?ioneaza existen?a infrac?iunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice nici de faptul ca acesta ar fi consumat sau nu bauturi alcoolice anterior sau ulterior conducerii autovehiculului pe drumurile publice, ci doar de faptul ca inculpatul a refuzat in mod categoric sa fie testat de catre organele de poli?ie ?i sa i se recolteze probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, lucru care a fost dovedit in cauza in mod neechivoc. Nici chiar justificarea refuzului inculpatului ca nu ar fi condus autoturismul la momentul la care a fost efectuat controlul de catre organele de poli?ie, neconfirmata de altfel de probatoriul administrat in cauza, nu reprezinta o imprejurare care sa inlature caracterul penal al faptei, deoarece aceasta aparare, chiar daca ar fi fost reala, trebuia sa fie invocata de inculpat in fa?a organelor judiciare penale, dupa recoltarea probelor biologice, daca s-ar fi re?inut savar?irea infrac?iunii de conducere sub influen?a bauturilor alcoolice, ?i avuta in vedere la aprecierea indeplinirii sau nu a elementelor constitutive ale acestei din urma infrac?iuni, caci legea nu prevede posibilitatea, pentru acest motiv, de a refuza recoltarea probelor biologice.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost savar?ita de inculpat cu vinova?ie sub forma inten?iei directe, intrucat el a prevazut ?i urmarit rezultatul faptei, zadarnicirea stabilirii alcoolemiei prin refuzul nejustificat de a i se recolta probe biologice.
In ceea ce priveste individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea retine ca potrivit art. 74 C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infrac?iunii savar?ite ?i cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii:
- imprejurarile ?i modul de comitere a infrac?iunii, precum ?i mijloacele folosite,
- starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita,
- natura ?i gravitatea rezultatului produs ori a altor consecin?e ale infrac?iunii,
- motivul savar?irii infrac?iunii ?i scopul urmarit,
- natura ?i frecven?a infrac?iunilor care constituie antecedente penale ale infractorului,
- conduita dupa savar?irea infrac?iunii ?i in cursul procesului penal,
- nivelul de educa?ie, varsta, starea de sanatate, situa?ia familiala ?i sociala.
Prin urmare, in mod corect a re?inut instan?a de fond, pericolul social concret al faptei a?a cum rezulta din modalitatea concreta de savarsire a faptei ?i imprejurarile concrete in care a fost savarsita fapta, a?a cum au fost re?inute anterior ?i circumstantele personale ale inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, fapta care face obiectul prezentului dosar fiind savar?ita in termenul de incercare al pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata inculpatului prin sentin?a penala nr. 8/18.01.2012 a Judecatoriei Videle, precum ?i atitudinea inculpatului care nu a recunoscut savarsirea faptei, astfel ca a aplicat inculpatului o pedeapsa stabilita la minimul special prevazut de lege, apreciat ?i de Curte ca fiind necesar ?i suficient pentru atingerea scopului educativ ?i preventiv al pedepsei, nefiind temeiuri pentru reducerea acesteia.
Pentru aceste considerente, constatand legalitatea ?i temeinicia hotararii apelate ?i din punct de vedere al aplicarii dispozi?iilor referitoare la revocarea beneficiului suspendarii condi?ionate a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata inculpatului prin sentin?a penala nr. 8/18.01.2012 a Judecatoriei Videle, definitiva prin nerecurare, Curtea, in baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul N.M.M.si, in baza art.275 alin.2 C.pr.pen. il va obliga pe acesta la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
REFUZUL DE A SE SUPUNE RECOLTARII PROBELOR BIOLOGICE. ELEMENTE CONSTITUTIVE. CONSUMUL BAUTURILOR ALCOOLICE. ART. 337 C. pen.
(decizia penala nr. 418/A/09.03.2016 a Cur?ii de Apel Bucure?ti, Sec?ia a II-a Penala, dosar nr. 527/335/2014)
Prin sentin?a penala nr.52/03.06.2015, Judecatoria Videle, in baza art. 337 Cod penal a condamnat pe inculpatul N.A.M. la 1(un) an inchisoare, pentru infractiunea de refuz sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.
In baza art. 15 alin. 2 Cod penal din Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Codului penal (Legea nr. 286/2009) si art. 83 Cod penal (1969):
A revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei si dispune ca pedeapsa anterioara de 6 (sase) luni inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 8/18.01.2012 a Judecatoriei Videle, ramasa definitiva prin nerecurare la data de 02.02.2012 sa fie executata, alaturi de pedeapsa aplicata prin prezenta sentinta, astfel ca inculpatul a avut de executat o pedeapsa de 1 (un) an si 6(sase) luni inchisoare.
In baza art. 65 alin. 1 Cod penal a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsa accesorie, drepturile prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal.
In baza art. 67 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, pe o durata de 1(un) an de zile, pedeapsa care a dispus a se executa conform art. 68 alin. 1, lit. c Cod penal, dupa executarea pedepsei inchisorii.
In baza art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, a obligat inculpatul sa plateasca suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare in folosul statului.
Pentru a hotari astfel, instan?a fondului a re?inut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Videle nr. 1068/P/2013 din data de 18.08.2013 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului N.A.M., pentru savarsirea infractiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevazuta de art. 337 alin. 1 din Codul penal (refuzul, impotrivirea sau sustragerea conducatorului unui autovehicul de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat in vederea stabilirii alcoolemiei, prevazuta de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, republicata).
Examinand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a retinut urmatoarele: inculpatul a condus autoturismul marca V. cu numar de inmatriculare de B. si dupa ce a fost oprit de organele de politie a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest si ulterior a refuzat sa-i fie recoltate probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, dupa ce a fost condus la Spitalul Videle, fapta ce realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de refuz, impotrivire sau sustragere a conducatorului unui autovehicul de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat in vederea stabilirii alcoolemiei, prevazuta de art. 87 alin. 5 din OUG nr.195/2002, republicata (refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prevazuta de art. 337 alin. 1 Cod penal 2009).
Cele doua texte de lege prevad aceleasi conditii de incriminare, dar instituie sanctiuni diferite, respectiv OUG nr. 195/2002 prevede pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar Codul penal din 2009 prevede sanctiunea inchisorii de la 1 la 5 ani si intrucat, Codul penal din 2009 prevede limitele de pedeapsa mai mici, atat sub aspectul minimului cat si sub aspectul maximului pedepsei, s-a retinut ca legea noua este legea mai favorabila inculpatului, potrivit art. 5 din acest act normativ.
Pe parcursul urmaririi penale, inculpatul a avut o atitudine nesincera, negand faptul ca a condus autoturismul in momentul in care a fost oprit de organul de politie, dar dupa punerea in miscare a actiunii penale, in prezenta aparatorului ales, inculpatul a recunoscut ca a condus autoturismul inainte de a fi oprit de organul de politie, dar a mentionat ca in momentul in care s-a apropiat de autoturism politistul, autoturismul nu se afla in miscare, ci doar avea motorul pornit.
Audiat in timpul judecatii la termenul din data de 10.12.2014, inculpatul a aratat ca a refuzat sa mearga sa i se preleveze probe biologice pentru ca se afla pe loc si chiar tatal sau i-a spus sa nu mearga.
S-a incuviintat reaudierea martorilor din rechizitoriu, astfel ca la termenul de judecata din data de 11.02.2015 au fost audiati martorii B.C.M. si N.M.A., iar la termenul din 11.03.2015 au fost audiati martorii C.N. si I.Ghe..
Astfel, coroborand aceste declaratii cu procesul verbal de constatare a infractiunii si cu cel de consemnare a refuzului de prelevare a probelor biologice, avand in vedere ca in cauza exista si suspiciunea rezonabila ca inculpatul a consumat bauturi alcoolice, s-a apreciat ca rezulta fara putinta de tagada faptul ca acesta se face vinovat de savarsirea infractiunii retinute in sarcina sa.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, inculpatul N.M.M., care, prin aparatorul sau ales, a solicitat admiterea apelului si desfiintarea sentintei penale atacate, urmand a se dispune, in baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit c Cod procedura penala, achitarea sa, sens in care a considerat ca hotararea atacata este netemeinica intrucat instanta de fond nu a luat in calcul toate probele pe care trebuia sa le administreze in cauza.
De asemenea, inculpatul a aratat ca intre declaratiile martorilor I.Ghe. si C.N. date in fata organului de urmarire penala si cele date in fata instantei de fond exista o neconcordanta partiala, acesti martori neprezentand lucrurile intr-o cronologie fireasca, asa cum s-au intamplat si apar neconcordante in ceea ce priveste elementele esentiale ale acestei infractiuni, denotand nesiguranta in ceea ce priveste prezentarea situatiei de fapt.
Totodata, inculpatul a aratat ca a solicitat in fata instantei de fond audierea martorilor ce au fost ascultati de catre instanta de apel, cererea fiind respinsa fara a se motiva aceasta solutie in cuprinsul sentintei penale.
A considerat ca din declaratiile martorilor audiati la acest termen de judecata se poate stabili o situatie de fapt, care prin comparatie cu probele administrate in cursul urmaririi penale dau nastere unui dubiu, care trebuie sa profite celui incriminat.
Examinand sentinta atacata, prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, Curtea apreciaza apelul formulat ca fiind nefondat, pentru urmatoarele considerente:
In primul rand, Curtea constata, in virtutea efectului integral devolutiv al caii de atac declarate, temeinicia hotararii din perspectiva starii de fapt re?inute de instan?a de fond.
Probatoriul administrat in cauza confirma neindoielnic faptul ca la data de 12.07.2013 inculpatul N.M.M. a condus autoturismul marca V. cu numar de inmatriculare de B. si dupa ce a fost oprit de organele de politie a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest, iar dupa ce a fost condus la Spitalul V. a refuzat sa-i fie recoltate probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
Aceasta situa?ie de fapt a fost retinuta din coroborarea urmatoarelor mijloace de proba: proces-verbal de constatare a infractiunii, declaratii inculpat, declaratii martori I.Ghe., C.N., N.M.A., fisa de observatie clinica intocmita de personalul medical de la Spitalul V..
Inculpatul N.M.M. nu a recunoscut savar?irea infrac?iunii re?inute in sarcina sa. Astfel, acesta in cursul urmaririi penale a declarat ca, in seara zilei de 12.07.2013, a condus autoturismul marca V. de la domiciliu prietenului sau (martorul A.M.) pana in apropierea domiciliului prietenei lui (martora N.M.A.) situat pe un drum comunal de pe raza comunei C., unde a oprit la o distan?a de aproximativ 300 m pentru a sta de vorba, a stins farurile insa nu a oprit motorul pentru ca ascultau muzica ?i voia sa se descarce bateria. Dupa aproximativ 30 de minute, in timp ce a?tepta ca tatal sau sa vina sa ia ma?ina pentru a pleca la serviciu, la autoturism a venit un ?eful de post care i-a cerut actele ?i ulterior i-a cerut sa il inso?easca la Poli?ia V. unde sa fie testat cu etilotest, insa el a refuzat fiindca a?a a fost sfatuit de tatal sau. Ulterior a fost condus la Spitalul Videle unde, de asemenea, a refuzat prelevarea probelor biologice, tot sfatuit fiind de tatal sau.
Aceasta aparare a fost in mod judicios inlaturata de instan?a de fond ca fiind nesincera intrucat este contrazisa de probele administrate in cauza, re?inand in acest sens: procesul verbal de constatare a infractiunii si cel de consemnare a refuzului de prelevare a probelor biologice coroborate cu declara?iile martorului I.Ghe. precum ?i par?ial cu cele ale martorei N.M.A. ?i ale inculpatului. In acest context, Curtea apreciaza ca fiind complet neverosimile sus?inerile inculpatului ?i ale martorei cu privire la faptul ca ar fi stat in ma?ina o jumatate de ora sau chiar o ora pentru a-l a?tepta pe tatal inculpatului sa vina sa ia ma?ina ca sa plece la serviciu in condi?iile in care martora locuia la o distan?a de 300 m iar inculpatul urma sa ramana la ea acasa (ace?tia fiind concubini) precum ?i cu privire la faptul ca inculpatul nu ar fi consumat bauturi alcoolice, pentru ca in acest caz nu ar fi avut niciun motiv sa refuze testarea cu etilotestul ?i respectiv prelevarea de mostre biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
In cursul judecarii apelului au fost audia?i martorii M.St. ?i S.M.I. (propu?i de inculpat pentru prima data in apel) ale caror declara?ii sunt apreciate de Curte ca fiind nesincere ?i urmeaza sa fie inlaturate din materialul probatoriu, intrucat prezinta numeroase neconcordan?e cu privire la aspectele esen?iale relatate, cum ar fi: distan?a la care se aflau cei doi martori fa?a de ma?ina in care se afla inculpatul, imprejurarea ca au trecut sau nu pe langa aceasta ma?ina, daca aceasta avea sau nu farurile aprinse sau motorul oprit, precum ?i cu privire la imprejurarea in care au aflat despre necesitatea de a da declara?ii in favoarea inculpatului. In acela?i sens, se re?ine ?i faptul ca apare ca fiind complet neverosimil motivul pentru care martorii l-ar fi a?teptat pe inculpat, la o distan?a de aproximativ 50 m de ma?ina, pentru un timp nedefinit (cel pu?in 20 – 30 minute), fara a-l suna pe acesta pe mobil pentru a-l intreba daca are rost sa il a?tepte.
In acest context, Curtea constata ca prima instanta, retinand vinovatia inculpatului in savarsirea faptelor descrise mai sus, a dat o corecta incadrare juridica, stabilind ca faptele comise de inculpatul N.M.M. intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, fapta prev. ?i ped. de art. 337 C.pen., legea penala mai favorabila inculpatului fiind noul Cod Penal.
Cu privire la intrunirea elementelor constitutive ale infrac?iunii se mai re?in ?i urmatoarele:
Potrivit art. 337 C.pen. constituie infrac?iune: refuzul ori sustragerea conducatorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea de?inerii permisului de conducere …..de a se supune prelevarii de mostre biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezen?ei unor substan?e psihoactive.
De asemenea, art. 38 din OUG nr. 195/2002 stabile?te obliga?ia pentru conducatorii vehiculelor de a se supune testarii aerului expirat si/sau recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea politistului rutier.
In cauza de fa?a inculpatul N.M.M. a recunoscut ca a condus autoturismul pe drumurile publice din comuna C. dar a afirmat ca a refuzat recoltarea de probe biologice deoarece la momentul la care poli?istul i-a solicitat sa se supuna testarii ma?ina condusa de el sta?iona deja de cel pu?in o jumatate de ora. Martora N.M.A. a declarat de asemenea ca inculpatul a condus autoturismul pana pe strada pe care locuie?te ea.
Se mai re?ine ?i faptul ca de?i situa?ia premisa a elementului material al infrac?iunii incriminate de art. 337 C.pen. (anterior art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, republicata), este ca persoana care refuza, se impotrive?te ori se sustrage recoltarii probelor biologice ori testarii aerului expirat sa aiba calitatea de conducator auto, insa textul de lege nu condi?ioneaza, sub nicio forma, existen?a infrac?iunii de oprirea autoturismului in trafic, nefiind vorba de o infrac?iune flagranta, fiind indeplinita situa?ia premisa ?i in situa?ia in care inculpatul, cum este cazul de fa?a, a condus autoturismul in momente anterioare solicitarii de a se supune testarii aerului expirat.
Mai mult decat atat vinova?ia inculpatului este pe deplin dovedita in condi?iile in care legiuitorul nu condi?ioneaza existen?a infrac?iunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice nici de faptul ca acesta ar fi consumat sau nu bauturi alcoolice anterior sau ulterior conducerii autovehiculului pe drumurile publice, ci doar de faptul ca inculpatul a refuzat in mod categoric sa fie testat de catre organele de poli?ie ?i sa i se recolteze probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, lucru care a fost dovedit in cauza in mod neechivoc. Nici chiar justificarea refuzului inculpatului ca nu ar fi condus autoturismul la momentul la care a fost efectuat controlul de catre organele de poli?ie, neconfirmata de altfel de probatoriul administrat in cauza, nu reprezinta o imprejurare care sa inlature caracterul penal al faptei, deoarece aceasta aparare, chiar daca ar fi fost reala, trebuia sa fie invocata de inculpat in fa?a organelor judiciare penale, dupa recoltarea probelor biologice, daca s-ar fi re?inut savar?irea infrac?iunii de conducere sub influen?a bauturilor alcoolice, ?i avuta in vedere la aprecierea indeplinirii sau nu a elementelor constitutive ale acestei din urma infrac?iuni, caci legea nu prevede posibilitatea, pentru acest motiv, de a refuza recoltarea probelor biologice.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost savar?ita de inculpat cu vinova?ie sub forma inten?iei directe, intrucat el a prevazut ?i urmarit rezultatul faptei, zadarnicirea stabilirii alcoolemiei prin refuzul nejustificat de a i se recolta probe biologice.
In ceea ce priveste individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea retine ca potrivit art. 74 C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infrac?iunii savar?ite ?i cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii:
- imprejurarile ?i modul de comitere a infrac?iunii, precum ?i mijloacele folosite,
- starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita,
- natura ?i gravitatea rezultatului produs ori a altor consecin?e ale infrac?iunii,
- motivul savar?irii infrac?iunii ?i scopul urmarit,
- natura ?i frecven?a infrac?iunilor care constituie antecedente penale ale infractorului,
- conduita dupa savar?irea infrac?iunii ?i in cursul procesului penal,
- nivelul de educa?ie, varsta, starea de sanatate, situa?ia familiala ?i sociala.
Prin urmare, in mod corect a re?inut instan?a de fond, pericolul social concret al faptei a?a cum rezulta din modalitatea concreta de savarsire a faptei ?i imprejurarile concrete in care a fost savarsita fapta, a?a cum au fost re?inute anterior ?i circumstantele personale ale inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, fapta care face obiectul prezentului dosar fiind savar?ita in termenul de incercare al pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata inculpatului prin sentin?a penala nr. 8/18.01.2012 a Judecatoriei Videle, precum ?i atitudinea inculpatului care nu a recunoscut savarsirea faptei, astfel ca a aplicat inculpatului o pedeapsa stabilita la minimul special prevazut de lege, apreciat ?i de Curte ca fiind necesar ?i suficient pentru atingerea scopului educativ ?i preventiv al pedepsei, nefiind temeiuri pentru reducerea acesteia.
Pentru aceste considerente, constatand legalitatea ?i temeinicia hotararii apelate ?i din punct de vedere al aplicarii dispozi?iilor referitoare la revocarea beneficiului suspendarii condi?ionate a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata inculpatului prin sentin?a penala nr. 8/18.01.2012 a Judecatoriei Videle, definitiva prin nerecurare, Curtea, in baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul N.M.M.si, in baza art.275 alin.2 C.pr.pen. il va obliga pe acesta la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Probe, dovezi
Cerere de asigurare dovezi respinsa. Lipsa cerin?ei legale ca dovada sa fie in primejdie sa dispara - Decizie nr. 945 din data de 02.12.2015Revocarea suspendarii sub supraveghere. Cunoasterea de catre condamnat a masurilor de supraveghere impuse. - Decizie nr. 166 din data de 13.07.2009
Achitare - dubiu care profita inculpatului. - Decizie nr. 101 din data de 22.03.2010
Plangere contra solutiei procurorului. Solutie netemeinica a instantei de fond de admitere a plangerii. Lipsa probelor. - Decizie nr. 261 din data de 16.11.2009
Recurs. Incalcarea dreptului la aparare. Motive contradictorii. Nepronuntarea instantei asupra unei cereri. - Decizie nr. 67/R din data de 27.01.2009
Simulatie. Regim probator - Decizie nr. 485/R din data de 01.11.2006
Lipsa calitatii procesuale active a Parchetului, in actiunile care au ca obiect anularea unui act juridic. - Decizie nr. 3/R din data de 04.01.2006
Masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea. Termen rezonabil. Lipsa de diligenta a organelor de urmarire penala in efectuarea actelor procesuale. - Sentinta penala nr. 71/R din data de 05.08.2005
Proces verbal de contraventie - Decizie nr. 306/R din data de 20.04.2012
Proba contractului de imprumut. Inscris recognitiv. Dobanda legala. - Sentinta civila nr. 798/R din data de 30.10.2007
Sarcina probei. Potrivit art. 1169 Cod civil sarcina probei revine celui ce face o afirmatie in fata instantei. Rasturnarea sarcinii probei. - Decizie nr. 459 din data de 05.11.2010
Grupa de Munca. Mijloc de proba - Decizie nr. 316 din data de 01.03.2010
Divort cu copii. Motive de divort. Evaluarea probelor. - Decizie nr. 781 din data de 13.10.2004
Comorientii. Incidenta art. 21 din D. 31/1954. Probe. Rolul expertizelor medico – legale. Principiul liberei aprecieri a probelor invocat netemeinic. - Decizie nr. 419/A din data de 18.03.2004
Revenire asupra declaratiei de renuntare data de inculpat la urmarirea penala. Consecinte. - Decizie nr. 131 din data de 13.04.2004
Cheltuieli judiciare. Lipsa actelor doveditoare. Consecinte. - Decizie nr. 100 din data de 18.03.2004
Evacuare - Sentinta civila nr. 2265/2012 din data de 02.07.2014
Obligatia de „a face” - Sentinta civila nr. 1800 din data de 05.07.2010
Art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 R - Sentinta penala nr. 366 din data de 03.12.2009
ACHITARE. MIJLOACE DE PROBA ADMINISTRATE ILEGAL. - Decizie nr. 119 din data de 18.02.2010