Infractiuni privitoare la viata sexuala. Perversiunea sexuala. Continut constitutiv. Loc public.

Potrivit art. 201 alin.1 cod penal, sunt pedepsite cu inchisoare de la 1 la 5 ani, actele de perversiune sexuala savarsite in public sau daca au produs scandal public.
Potrivit art.152 lit. « a » Cod penal, "o fapta este savarsita in public atunci cand a fost comisa intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nicio persoana".
Fapta de a intretine acte de perversiune sexuala in zone situate pe canale virgine, greu accesibile publicului din Delta Dunarii pentru realizarea unor filme erotice, in conditiile in care organizatorii au luat si masuri extreme de precautie ca in zona sa nu patrunda alte persoane, nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 201 alin. 1 cod penal, nefiind indeplinita conditia esentiala aceea de savarsire a actelor de perversiune sexuala in public sau care sa fi produs scandal public.  

                                                           Cod penal, art.201, art.152

Prin rechizitoriul nr.876/73/2004 din 8.10.2004 al Parchetului de pe langa Tribunalul Tulcea s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor M.S.O.,  pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 323 alin. 1 Cod penal si art. 25 raportat la art. 201 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; R.N.J., pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 323 alin. 1 Cod penal si art. 25 raportat la art. 201 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal si D.A. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 323 alin. 1 Cod penal si art. 25 raportat la art. 201 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a retinut prin actul de sesizare ca inculpatii M.S.O., R.N.J. si D.A. s-au asociat cu atributiuni precise intr-un grup infractional in scopul de a determina anumiti tineri sa savarseasca infractiunea de perversiuni sexuale in public si i-au determinat pe acestia, prin oferirea de sume de bani si prin indicatiile pe care le-au dat figurantilor, sa realizeze scene cu continut pornografic in zone accesibile publicului.
Prin sentinta penala nr.2986/30.12.2004, Judecatoria Tulcea a dispus, in baza art.11 pct.2 lit."a" cod procedura penala rap. la art.10 lit."d" cod procedura penala, achitarea inculpatilor M.S.O., R.N.J. D.A, pentru comiterea infractiunii prev. de art.25 rap. la art.201 alin.1 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penal si a infractiunii prev. de art.323 alin.1 cod penal.
Inculpatii M.S.O., R.N.J., D.A. au fost trimisi in judecata pentru comiterea infractiunii prev. de art.25 rap. la art.201 alin.1 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penal si a infractiunii prev. de art.323 alin.1 cod penal.
Instanta a stabilit urmatoarea situatie de fapt:
La data de 4.09.2003, inculpatul M.S.O. a infiintat SC "D.I." SRL Bucuresti, societate ce avea ca obiect de activitate productia de filme cinematografice si alte activitati secundare. Societatea a fost inregistrata la registrul Comertului sub nr. J.40/12478 din 16.09.2003.
La data de 22.10.2003, Centrul National al Cinematografiei a autorizat societatea pentru productia de filme cinematografice si exploatare filme cinematografice.
Ulterior, la data de 2.02.2004, aceeasi institutie a eliberat societatii certificatul de inscriere mentiuni in registrul cinematografiei sub nr.468 in sensul extinderii domeniului de activitate cu " comert cu ridicata a casetelor video, comert cu amanuntul a casetelor video".
La data de 27.08.2004, intre SC "D.I." SRL Bucuresti si inculpatul R.N.J. - fost cetatean roman, in prezent cetatean suedez, s-a incheiat un contract de colaborare al carui obiect de activitate era cooperarea celor doua parti in vederea realizarii unui film erotic ce urma a fi folosit de inculpatul R.N.J. in interes personal, fara a fi distribuit catre terti.
Conform acestui contract, societatea inculpatului M.S.O. avea urmatoarele obligatii: - producerea materialului cinematografic, casting pentru identificarea si incheierea contractelor pentru dobandirea locatiilor necesare bunei desfasurari a filmului, transport.
Obtinerea tuturor avizelor necesare producerii filmului, obtinerea avizelor medicale necesare actorilor, obtinerea tuturor informatiilor de natura fiscala si juridica, asigurarea managementului in vederea cazarii echipei de filmare, punerea la dispozitia echipei de filmare a tuturor actorilor care vor participa la filmari si care trebuia sa aiba varsta de 18 ani. O alta atributie era acea de a preda productia cinematografica beneficiarului, in stare buna, neprelucrata, la finalizarea productiei cinematografice, cu conditia respectarii normelor tehnice si artistice impuse de beneficiar.
Inculpatul R.N.J. se obliga sa puna la dispozitie personalul tehnic, asigurarea scenariului si a regiei, mijloacele tehnice in vederea realizarii productiei, sa preia productia in stare bruta neprelucrata si sa achite suma stabilita prin transfer bancar in contul deschis la BCR.
La inceputul lunii august 2004, inculpatul M.S.O. a inceput sa fie contactat de diversi tineri dornici sa participe la filmari. Inculpatul de asemenea, a luat legatura cu proprietarul pensiunii "L" din localitatea Dunavatul de Jos, comuna Mahmudia, pentru inchirierea acestui local in vederea cazarii actorilor si a personalului tehnic. Tinerilor dispusi sa participe la filmari, inculpatul le-a pus in vedere sa nu consume droguri sau alcool si a inceput sa faca demersuri pentru efectuarea analizelor medicale.
Dupa 26.08.2004, au inceput filmarile in camerele pensiunii "L" si in anumite locuri din Delta Dunarii.
Scenele erau filmate in locuri cat mai izolate, luandu-se in acest sens mai multe masuri de precautie, prin angajarea unui agent de paza a carei principala atributiune era sa anunte prin statie pe protagonisti si pe cameramani daca aparea cineva. Nici agentul de paza nu putea vizualiza ce se petrecea in locurile de filmare.
S-a concluzionat ca, prin aceste filmari nu se urmarea ca sa se declanseze un scandal public, deoarece acestea se efectuau in vederea valorificarii cadrului natural si nicidecum public. De asemenea, locurile in care se efectuau filmarile prin natura si destinatia lor nu erau accesibile publicului.In acest context, instanta a concluzionat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de perversiuni sexuale si, implicit, nici ale infractiunii de instigare la perversiuni sexuale, pentru care au fost cercetati si trimisi in judecata inculpatii M.S.O., R.N.J. si D.A.
Pentru a ne afla in prezenta infractiunii de "instigare la acte de perversiuni sexuale" este necesar ca actele de perversiuni sexuale sa fie savarsite in public sau sa fi produs scandal public sau daca s-ar fi urmarit ca aceste filme sa fie date publicitatii.
Conform art.152 cod penal - "fapta se considera savarsita in public atunci cand a fost comisa :
a) intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana;
b) in orice loc accesibil publicului daca sunt de fata doua sau mai multe persoane;
c) in loc neaccesibil publicului, cu intentia insa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si, daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane;
d) intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor care pot fi considerate ca au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele participante;
e) prin orice mijloc cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului.
In speta, s-a stabilit ca "actele de perversiuni sexuale" s-au desfasurat in locuri neaccesibile publicului "totdeauna", iar intentia organizatorilor nu a fost aceea de a da publicitatii faptele comise, lucru ce rezulta din chiar clauzele contractului de colaborare si din modul de organizare al filmarilor.
Tribunalul Tulcea prin decizia penala nr.22/06.02.2007, cu opinie majoritara, a respins apelul parchetului ca nefondat.
Impotriva hotararilor, Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea a declarat recurs, motivand ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art.25 -201 cod penal si ale infractiunii prev. de art.323 alin.1 cod penal.
Curtea de Apel Constanta a respins ca nefondat recursul declarat de parchet pentru considerentele expuse in continuare.
Situatia de fapt este corect stabilita, fiind pe deplin dovedita cu probele dosarului, inscrisuri, declaratii de martori, procesele verbale de cercetare la fata locului.
Faptele inculpatilor, care au organizat aceste filmari in diverse locuri din Delta Dunarii si in pensiunea "L" din localitatea Dunavat, exista, dar nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.25 rap. la art.201 alin.1 cod penal, deoarece le lipseste un element material esential in constituirea laturii obiective a acestei infractiuni. Din probe, nu rezulta ca ar fi existat acte de perversiune sexuala savarsite in public sau care sa fi produs scandal public.
Asa cum s-a aratat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care prin decizia nr. 3 din 23 mai 2005, a solutionat un recurs in interesul legii, actele de perversiune sexuala nu pot fi asimilate cu actele homosexuale, intrucat nu se actioneaza asupra sexului.
Celelalte practici sexuale care, fiziologic, nu sunt apte sa produca orgasm si, deci, nu pot fi considerate "acte sexuale" in acceptiunea legii, constituie acte de perversiune sexuala, cum ar fi fetisismul, voyeurismul, exhibitionismul si bestialitatea.
Prin natura ei, perversiunea sexuala consta in practicarea de acte nefiresti privind viata sexuala, diferite de cele cu caracter homosexual, concretizate in manifestari aberante ale instinctului sexual, prin care nu se urmareste realizarea unui raport sexual, ci doar obtinerea excitatiei sexuale nefinalizate.
In raport cu prevederile art. 201 din Codul penal, perversiunea sexuala viciu, care consta in practicarea de acte lascive, obscene, de lubricitate, in tendinta de a obtine satisfactii ale instinctului sexual in afara a ceea ce este admis ca firesc, este necesar sa intervina reactiunea penala numai atunci cand actele de perversiune sexuala au fost savarsite in public sau au produs scandal public.
Spre deosebire de perversiunea sexuala viciu, perversiunea sexuala, ca manifestare normala, tinand de psihopatologia sexuala, poate duce la savarsirea unor fapte deosebit de periculoase contra persoanei, ceea ce face necesar un tratament penal diferentiat si eficient, care sa indeplineasca si rolul de a preveni astfel de manifestari.
A mai constatat  Inalta Curte de Casatie si Justitie ca intre aceste forme de perversiune sexuala, ce vizeaza in mod vadit anormalitatea, s-au remarcat, prin frecventa si trasaturi distinctive, urmatoarele: sadismul, care consta in provocarea excitatiei sexuale prin producerea de suferinte victimei; masochismul, la care satisfactia sexuala este determinata numai de suportarea de catre subiect a unei dureri fizice; vampirismul, la care excitatia sexuala este provocata de  vederea sangelui victimei: mixoscopia, in cazul careia excitatia sexuala este provocata de vederea acului sexual practicat intre alte persoane sau la privirea nuditatii.
Potrivit art.152 lit. »a » cod penal, fapta este considerata savarsita in public atunci cand a fost comisa intr-un loc care prin natura sau destinatia lui, este totdeauna accesibil publicului.
O prima conditie a legii o constituie cerinta publicitatii.
Ori, aceasta nu este indeplinita intrucat din probele administrate, respectiv declaratiile inculpatilor si a unor participanti la filmari, reiese ca au fost luate masuri deosebite de protectie pentru ca publicul sa nu asiste la desfasurarea filmarilor, intrucat acestea s-au realizat in locuri total izolate, greu accesibile publicului.
Astfel, cameramanul era cel care alegea locurile filmului unde ramaneau actorii si cameramanul, iar doua barci se deplasau de o parte si alta, pentru a observa daca se apropie cineva, fiind utilizate si doua statii de emise-receptie, conform declaratiei inculpatului M.S.
In plus, paza era asigurata de un agent specializat care ramanea pe mal.
In mod corect a retinut instanta de fond ca scenele cu tenta sexuala au fost realizate pentru valorificarea cadrului natural al Deltei Dunarii, in locuri izolate, iar intentia inculpatilor a fost de a realiza un material brut pentru filme erotice si nicidecum de a produce scandal public si nu erau de natura a provoca asemenea consecinta ; pana la descinderea organelor de ancheta, nu au existat sesizari ale unor cetateni indignati care sa observe scenele erotice, activitatea inculpatilor fiind facuta publica dupa efectuarea perchezitiei, filmarea si difuzarea in mass-media, activitate care nu poate fi imputata nicidecum inculpatilor.
Cei trei inculpati nu au instigat grupul de tineri care a participat la filmarile facute in diverse locuri din Delta Dunarii si in camerele pensiunii "L", la savarsirea infractiunii de « perversiuni sexuale ». Nu sunt probe ca actele de perversiune sexuala s-au comis in public sau au produs scandal public.
Nu sunt probe ca faptele tinerilor ar fi determinat anumite persoane sa manifeste acte de revolta sau protest fata de scenele filmate.
Dimpotriva, sunt dovezi ca, in timpul filmarilor s-au luat masuri severe, astfel incat, daca in zona aparea vreo ambarcatiune sau vreo alta persoana sa fie intrerupte filmarile.
Intrucat infractiunile de instigare la acte de « perversiune sexuala » nu exista, nu se poate vorbi de o asociere a inculpatilor in sensul art.323 cod penal in vederea comiterii de infractiuni.
Pentru existenta acestei infractiuni, este necesar ca intre subiecti sa fi intervenit un consens neechivoc privind constituirea asocierii, consens care priveste atat constituirea, cat si scopul acesteia, adica savarsirea de infractiuni.
Chiar daca intre inculpati s-a incheiat un contract de colaborare pentru a se realiza filme erotice, nu se poate vorbi de o asociere ce a avut ca scop savarsirea unor infractiuni.
Sunt probe certe ca, inculpatii si-au luat masurile necesare ca filmarile sa nu se faca in loc public sau sa se iste un scandal public, iar in contractul mai sus mentionat au stipulat expres ca filmele erau numai pentru uzul inculpatului R.N.J. "fara a fi distribuit catre terti".
Rezulta ca nu este indeplinita nici una din conditiile impuse de art.152 cod penal, care defineste notiunea de " in public".
Deci, ambele hotarari pronuntate in cauza sunt temeinice si legale si sub aspectul temeiului achitarii care este consecinta lipsei laturii obiective a infractiunilor de comiterea carora au fost acuzati inculpatii.