Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Galati

Asigurari sociale

(Decizie nr. 61 din data de 10.02.2015 pronuntata de Curtea de Apel Galati)

Domeniu Asistenta si asigurari sociale; Vechime in munca | Dosare Curtea de Apel Galati | Jurisprudenta Curtea de Apel Galati

Faptul ca ulterior reconstituirii vechimii  in munca  creanta reclamantului s-ar putea valorifica doar in legatura cu intimata CJP Vrancea, iar nu cu fostii angajatori sau detinatorul de arhive, nu constituie un argument juridic pentru a-i conferi acesteia calitate procesuala pasiva prin raportare la art. 279 al.2 Codul muncii.

     Decizia civila nr. 61/10.02.2015  a Curtii de Apel Galati

Prin cererea inregistrata sub nr. _ pe rolul Tribunalului Vrancea - Sectia I civila reclamantul D.M. a chemat in judecata pe parata CJP, solicitand instantei ca prin hotararea ce va fi pronuntata sa dispuna reconstituirea vechimii in munca cu privire la perioadele in care a prestat munca sau a avut contract de asigurare sociala, indicandu-se locurile de munca, perioadele si angajatorii cu care s-a aflat in raporturi de munca, precum si contractele de asigurare sociala incheiate.
In motivarea in fapt a cererii reclamantul a aratat, in esenta, ca in cursul anului 2012 a pierdut carnetul de munca, iar CJP refuza sa-i ia in considerare vechimea pentru stabilirea pensiei.
A mai aratat reclamantul ca detine copii ale carnetului de munca, un exemplar fiind legalizat la 08.12.2010,  o copie fiind la ITM Bucuresti,  iar alt exemplar aflandu-se in copie scanata la CJP.
Parata CJP a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, sustinand ca nu are competente legale in ceea ce priveste reconstituirea vechimii in munca.
Prin sentinta civila nr. _ Tribunalul Vrancea a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei CJP si a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul D.M. in contradictoriu cu parata CJP, ca fiind formulata  impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Analizand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive Tribunalul a retinut urmatoarele:
Reclamantul a investit instanta cu o cerere de reconstituire a vechimii in munca, fiind incidente, din perspectiva procedurala dispozitiile art. 279 din Codul muncii, ce au urmatorul continut:
(1) Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca.
(2) Dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976  privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976, cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act normativ.
  (3) Angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera titularilor in mod esalonat, pana la data de 30 iunie 2011, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire.
  (4) Inspectoratele teritoriale de munca ce detin carnetele de munca ale salariatilor le vor elibera pana la data prevazuta la alin. (3), in conditiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse.
Totodata, potrivit art. 281 alin. 3) din Codul muncii, "Pe data de 1 ianuarie 2011 se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976  privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare".
Desi dispozitiile art. 279 din Codul muncii nu prevad nici natura juridica a cererii prin care o persoana solicita reconstituirea vechimii in munca si nici persoana in contradictoriu cu care se judeca astfel de cereri, Tribunalul a constatat ca astfel de chestiuni pot fi determinate folosind criteriul de interpretare teleologica a legii, cu alte cuvinte, interpretarea acesteia in functie de ratiunea avuta in vedere de legiuitor la momentul adoptarii textului de lege.
In acest sens, in opinia Tribunalului, cererea de reconstituire a vechimii in munca nu poate fi considerata o cerere necontencioasa, ce ar putea fi solutionata in baza prevederilor art. 527 si urm. C.pr.civila, ipoteza avuta in vedere de acest text de lege referindu-se la cu totul alte situatii.
Prin urmare, reclamantul nu poate sta singur in procesul de fata, iar instanta sa pronunte o hotarare intr-un astfel de cadru procesual.
Pe cale de consecinta, cererea de reconstituire a vechimii in munca, cerere de competenta instantei de judecata potrivit art. 279 alin. 2) din C muncii, este o cerere contencioasa si, prin urmare, aceasta trebuie sa se judece in contradictoriu cu un subiect de drept (parat).
In ceea ce priveste persoana (fizica sau juridica) care ar putea avea calitatea de parat   intr-o astfel de cerere si in privinta careia s-ar justifica astfel calitatea procesuala pasiva, Tribunalul a constatat ca determinarea acesteia, in lipsa unei dispozitii legale clarificatoare in acest sens, nu poate fi realizata decat tot prin apelarea la metoda de interpretare ce tine seama de scopul sau ratiunea legii.
In acest sens, sub un prim aspect, Tribunalul a notat ca finalitatea urmarita de reclamant intr-o astfel de cerere de reconstituire a vechimii in munca o constituie, in principal, obtinerea unei hotarari judecatoresti prin care sa se confirme existenta si continutul raporturilor de munca exercitate in trecut de partea reclamanta, hotarare pe care o poate valorifica in fata autoritatii cu competente in stabilirea drepturilor de pensie in locul carnetului de munca pe care, din diverse motive, nu il mai detine.
Sub un al doilea aspect, dat fiind faptul ca intr-un astfel de proces se invoca raporturi de munca ce s-au derulat in contradictoriu cu o alta persoana, in mod firesc, este necesar sa participe in proces fostul angajator ori continuatorul juridic al acestuia.
Daca insa fostul angajator ori continuatorul juridic al acestuia nu mai exista atunci, a interpreta ca reclamantul nu se poate judeca in contradictoriu cu nicio alta persoana/institutie/autoritate, inseamna a ajunge la concluzia ca dispozitiile art. 279 din Codul muncii devin inaplicabile fiindca nu s-ar putea obtine o hotarare judecatoreasca de reconstituire a vechimii in munca pe motivul inexistentei unui parat in contradictoriu cu care sa se judece o astfel de cerere de reconstituire.
O astfel de concluzie nu poate fi insa corecta deoarece, implicit, s-ar ajunge la o alta concluzie subsecventa, si anume, ca dispozitiile art. 279 din Codul muncii se interpreteaza in sensul de a nu produce efecte juridice. Or, dupa cum este unanim admis si recunoscut, textul de lege trebuie interpretat in sensul in care produce efecte juridice, iar nu in sensul de a nu produce astfel de efecte.
Prin urmare, nu s-a putut retine ca fiind corecta/valida interpretarea ca, in cazul inexistentei fostului angajator sau a continuatorului acestuia, nu se poate solutiona pe fond o cerere de reconstituire a vechimii in munca.
Pe cale de consecinta, continuand rationamentul din cadrul metodei de interpretare ce tine seama de scopul sau ratiunea legii, Tribunalul a retinut ca este necesar sa se determine alta persoana cu care reclamantul trebuie sa se judece intr-o astfel de actiune.
In opinia Tribunalului se pot identifica cel putin doua persoane ce pot fi chemate in judecata intr-o astfel de actiune:
Prima dintre acestea este persoana ce detine arhiva fostului angajator sau al continuatorului acestuia, ratiunea fiind aceea ca o astfel de persoana detine, de regula, inscrisuri in care s-au atestat raporturile de munca sau aspecte relative la aceste raporturi de munca.
O a doua persoana ce ar putea fi chemata este institutia in fata careia se va valorifica, in final, hotararea judecatoreasca de reconstituire a vechimii in munca, si anume, CJP, aceasta fiind cea care va utiliza la acordarea/stabilirea drepturilor de pensie informatiile si efectele hotararii judecatoresti de reconstituire a vechimii in munca.
In cazul de fata, din continutul copiei cartii de munca a reclamantului rezulta ca acesta s-a aflat in diverse raporturi de munca cu mai multi angajatori, nerezultand ca acestia nu ar mai exista in prezent ori ca activitatea acestora nu ar fi fost preluata prin una dintre modalitatile juridice admise de lege (absorbtie, fuziune, divizare etc.) de alte persoane juridice existente.
De asemenea, chiar daca vreunul dintre angajatorii sau persoanele cu care reclamantul s-a aflat in raporturi susceptibile a reprezenta stagii de cotizare nu ar mai exista in prezent, nu rezulta ca arhiva acestora nu este detinuta de vreo anume persoana juridica sau fizica.
In aceste conditii, tinand seama de considerentele expuse mai sus cu privire la conditiile in care ar putea justifica in proces calitate procesuala pasiva C.P., Tribunalul a constatat ca nu sunt indeplinite conditiile respective si, prin urmare, nu se justifica participarea in procesul de fata a CJP in calitate de parata.
Eventualele inconveniente procesuale derivand din necesitatea identificarii si chemarii in judecata a tuturor fostilor angajatori sau detinatorii arhivelor nu pot justifica sub nicio forma adoptarea unei solutii care nu corespunde cerintelor legale, existand si posibilitatea introducerii unor mai multe cereri, in raport cu fiecare angajator si privitor la perioada derularii raporturilor de munca cu acesta, pentru a se evita eventualele tergiversari derivand din conduita procesuala ori alte impedimente de acest gen privind pe anumiti parati.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul D.M., care a criticat solutia primei instante sub aspectul nelegalitatii ei, in sensul ca in mod gresit s-a apreciat ca parata CJP nu ar avea calitate procesuala pasiva. A sustinut ca reconstituirea vechimii in munca se face doar in vederea valorificarii drepturilor de pensie, conform Legii nr. 263/2010, astfel ca se incearca valorificarea unei creante impotriva paratei CJP, ceea ce ii confera acesteia si calitatea procesuala pasiva in procesele intemeiate pe disp. art. 279 C. muncii.
Totodata, nu se incearca realizarea unei creante fata de fostii angajatori si intentia legiuitorului nu a fost ca in astfel de cauze sa fie chemati in instanta zeci de angajatori, in conditiile in care acestia este foarte posibil sa nu mai existe ca persoane juridice.
De asemenea, actiunea in reconstituirea vechimii in munca se dovedeste tot cu inscrisuri emise de fostii angajatori, astfel ca nu este necesara prezenta lor in proces.
Mai mult decat atat, nici detinatorul de arhive (in situatia in care angajatorul-persoana juridica nu ar mai avea capacitate de folosinta) nu poate avea calitate procesuala pasiva, deoarece nu se incearca valorificarea unei creanta fata de acesta, ci tot fata de CJP care ar fi obligata sa plateasca pensia respectiva.
Pe fondul cauzei apelantul a reluat aceleasi argumente ca si in fata primei instante pentru admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
Cu ocazia dezbaterilor asupra apelului, apelantul nu a mai solicitat rejudecarea fondului pretentiilor in apel, dupa constatarea ca CJP are calitate procesuala pasiva, ci trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, pentru ca partile sa nu fie private de un grad de jurisdictie.
In dovedirea apelului apelantul nu a solicitat administrarea de noi probatorii.
In drept a invocat disp. art. 466 si urm. N.C.proc.civ. si art. 279 C. muncii.
Prin intampinare, intimata CJP a solicitat respingerea apelului ca nefondat, avand in vedere ca nu are competente speciale decat pentru stabilirea si plata drepturilor de pensie, iar nu si de reconstituire a vechimii in munca. Totodata, intimata a reluat aceleasi argumente ca si cele prezentate de prima instanta, considerandu-le temeinice si legale.
Analizand intreg materialul probator administrat in cauza prin prisma motivelor de apel, pentru a da eficienta principiului disponibilitatii partilor in procesul civil, Curtea a apreciat ca apelul nu este fondat, avand in vedere urmatoarele considerente:
Avand in vedere disp. art. 248 N.C.proc.civ., Curtea a analizat mai intai daca solutia primei instante referitoare la calitatea procesuala pasiva a paratei CJP este legala, urmand a face apoi, daca se mai impune, si asupra fondului litigiului, conform disp. art. 480 alin. 3 tz. I, avand in vedere ca prin cererea de apel nu s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare.
Asa cum si prima instanta a aratat, dispozitiile art. 279 din Codul muncii nu prevad nici persoana in contradictoriu cu care se judeca astfel de cereri, astfel de chestiuni putand fi determinate folosind criteriul de interpretare teleologica a legii, respectiv interpretarea legii in functie de ratiunea avuta in vedere de legiuitor la momentul adoptarii textului de lege.
Cererea de reconstituire a vechimii in munca, cerere de competenta instantei de judecata potrivit art. 279 alin. 2 din C muncii, este o cerere contencioasa si, prin urmare, aceasta trebuie sa se judece in contradictoriu cu un subiect de drept (parat).
Asa cum si Tribunalul a aratat, finalitatea urmarita de reclamant intr-o astfel de cerere de reconstituire a vechimii in munca o constituie, in principal, obtinerea unei hotarari judecatoresti prin care sa se confirme existenta si continutul raporturilor de munca exercitate in trecut de partea reclamanta, hotarare pe care o poate valorifica in fata autoritatii cu competente in stabilirea drepturilor de pensie in locul carnetului de munca pe care, din diverse motive, nu il mai detine.
Totodata, dat fiind faptul ca intr-un astfel de proces se invoca raporturi de munca ce s-au derulat in contradictoriu cu o alta persoana, fostul angajator ori continuatorul juridic al acestuia este necesar sa participe in proces.
Din continutul copiei cartii de munca a reclamantului rezulta ca acesta s-a aflat in diverse raporturi de munca cu mai multi angajatori, nerezultand ca acestia nu ar mai exista in prezent ori ca activitatea acestora nu ar fi fost preluata prin una dintre modalitatile juridice admise de lege (absorbtie, fuziune, divizare etc.) de alte persoane juridice existente.
De asemenea, chiar daca vreunul dintre angajatorii sau persoanele cu care reclamantul s-a aflat in raporturi susceptibile a reprezenta stagii de cotizare nu ar mai exista in prezent, nu rezulta ca arhiva acestora nu este detinuta de vreo anume persoana juridica sau fizica.
Faptul ca ulterior reconstituirii vechimii in munca creanta  reclamantului-apelant  s-ar putea valorifica doar in legatura cu intimata CJP, iar nu cu fostii angajatori sau detinatorul de arhive, nu constituie un argument juridic pentru a-i conferi acesteia calitate procesuala pasiva prin raportare la art. 279 alin. 2 C.muncii.
Nici faptul ca astfel de cerere ar trebui judecata in contradictoriu cu prea multi angajatori-parati sau ca dovezile pe care s-ar intemeia ar emana tot de la angajatorii respectivi si astfel nu ar mai fi necesara prezenta lor in proces ca parati, nu reprezinta argumente juridice care sa confere CJP calitate procesuala pasiva.
Asa cum si prima instanta a aratat, eventualele inconveniente procesuale derivand din necesitatea identificarii si chemarii in judecata a tuturor fostilor angajatori sau detinatorii arhivelor nu pot justifica sub nicio forma adoptarea unei solutii care nu corespunde cerintelor legale, existand si posibilitatea introducerii unor mai multe cereri, in raport cu fiecare angajator si privitor la perioada derularii raporturilor de munca cu acesta, pentru a se evita eventualele tergiversari derivand din conduita procesuala ori alte impedimente de acest gen privind pe anumiti parati.
Fata de toate aceste aspecte, Curtea a considerat ca prima instanta a pronuntat o hotarare temeinica si legala, ce nu se impune a fi reformata, cu consecinta mentinerii ei si respingerii apelului ca nefondat, in temeiul disp. art. 480 alin. 1 N.C.proc.civ.
Fata de solutia adoptata si de Curte cu privire la calitatea procesuala pasiva a CJP, nu s-a mai impus a se analiza fondul litigiului.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Asistenta si asigurari sociale; Vechime in munca

Asigurari sociale - Decizie nr. 23 din data de 19.02.2015
Asigurari sociale - Decizie nr. 61 din data de 10.02.2015
Dreptul muncii; jurisdictia muncii - Decizie nr. 60 din data de 10.02.2015
Dreptul muncii; jurisdictia muncii - Decizie nr. 145 din data de 10.03.2015
Dreptul muncii; jurisdictia muncii - Decizie nr. 59 din data de 10.02.2015
Imposibilitatea refuzarii acordarii subventiei cuvenite persoanelor care angajeaza anumite categorii de someri, prevazuta de art. 85 Legea nr. 76/2002, in cazul in care angajatorul indeplineste toate conditiile prevazute de lege - Decizie nr. 128 din data de 20.01.2015
Determinarea instantei competente material sa solutioneze o cerere de chemare in judecata, in situatia in care una din instantele implicate in conflictul de competenta nu a invocat exceptia necompetentei in termenul prevazut de lege. - Sentinta civila nr. 29 din data de 19.01.2015
Consecintele aparitiei unor intarzieri nejustificate in procedura de evaluare de mediu a planurilor si proiectelor, prevazuta de HG 1076/2004. Inlaturarea acestor consecinte prin obligarea autoritatii de mediu la trecerea procedurii intr-o etapa ulterioar - Decizie nr. 233 din data de 28.01.2015
Tranzactii imobiliare. Calitatea de persoana impozabila a vanzatorului. Acte si fapte savarsite de vanzator din care rezulta caracterul de activitate economica al tranzactiilor, raportat la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. - Decizie nr. 698 din data de 24.03.2015
achitare pentru savarsirea infractiunii de "braconaj cinegetic", prev. de art. 42 al.1 lit. a, b, i, k, l si al. 2 lit. c din Legea nr. 407/2006 - Decizie nr. 403 din data de 27.03.2015
Concurs de infractiuni. Aplicarea pedepsei in cazul in care s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea - Decizie nr. 187 din data de 16.02.2015
Alegerea pedepsei. Inchisoare. Alcoolemie 2. - Decizie nr. 377 din data de 24.03.2015
Drept de proprietate. Intindere drept de proprietate potrivit dispozitiilor Legii nr. 10/2001 - Decizie nr. 30 din data de 26.02.2015
Actiunea civila in despagubire intemeiata pe raspunderea civila delictuala. Raportul dintre incetarea sau neinceperea urmaririi penale, pe de o parte, si actiunea civila in despagubire pe de alta parte. - Decizie nr. 31 din data de 02.03.2015
Dreptul muncii; jurisdictia muncii - Decizie nr. 646 din data de 21.10.2014
Dreptul muncii; jurisdictia muncii - Decizie nr. 628 din data de 14.10.2014
Dreptul muncii; jurisdictia muncii - Decizie nr. 627 din data de 14.10.2014
Dreptul muncii; jurisdictia muncii - Decizie nr. 566 din data de 01.10.2014
Inaplicabilitatea unui acord de mediere, incuviintat de instanta de judecata, prin care au fost stabilite, de catre angajator in favoarea salariatilor, unele sporuri salariale - Decizie nr. 8260 din data de 28.11.2014
Aplicarea dispozitiilor Legii nr. 550/2002 in ce priveste vanzarea unor spatii aflate in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale, in situatia in care solicitantul nu a indeplinit la data aplicarii legii, conditiile privind calitatea de c - Decizie nr. 8031 din data de 10.11.2014