Procedura insolventei. Plan de reorganizare. Contract de leasing reziliat anterior confirmarii planului. Obligatie de restituire. Nelegalitatea includerii bunului facand obiectul contractului de leasing reziliat in planul d reorganizare.

Procedura insolventei. Plan de reorganizare. Contract de leasing reziliat anterior confirmarii planului. Obligatie de restituire. Nelegalitatea includerii bunului facand obiectul contractului de leasing reziliat in planul d reorganizare.

Art. 1 si art.13 alin.1 din O.G. nr.51/1997
Art.11 alin.2. art.49, art.90 alin.1 si art.102 din Legea nr.85/2006

Din modul in care art.49 din Legea nr.85/2006 defineste perioada de observatie nu rezulta ca imprejurarea ca debitorul a formulat o cerere de reorganizare impiedica ea insasi pe proprietarul unui bun asupra caruia debitorul nu este in masura sa justifice un drept de folosinta sa preia bunul sau din patrimoniul debitoarei.
Avand in vedere faptul ca planul de reorganizare a intervenit numai ulterior rezilierii contractelor de leasing, bunurile formand obiectul acestor contracte reziliate nu puteau face obiectul planului de reorganizare, ci trebuiau restituite in temeiul clauzei contractuale prevazute la art.4 pct.2.B., clauza opozabila judecatorului sindic, in temeiul dispozitiilor art.13 alin.1 din O.G. nr.51/1997 si art.90 din Legea nr.85/2006.
 (Decizia nr. 581/R-COM/7.03.2012)
     
Deliberand asupra recursului de fata, constata ca;
La data de 12.12.2009, debitoarea S.C. B.P.T. S.R.L. a solicitat a fi supusa procedurii generale de insolventa, manifestandu-si intentia de a-si reorganiza activitatea.
Constatandu-se ca sunt indeplinite conditiile art.27-30/art.1 alin.2 din lege, Tribunalul Comercial Arges a admis cererea debitoarei si, in temeiul art.32 alin.1 din Legea privind procedura insolventei, s-a constatat ca aceasta este in incetare de plati si s-a deschis procedura generala de insolventa impotriva sa.
In consecinta, s-au dispus si masurile imediate prevazute de legea procedurii insolventei si, prin incheierea din 17.11.2009, a fost deschisa procedura generala de observatie pentru debitoare, care a depus si un plan de reorganizare a activitatii.
La data de 11.02.2011 creditoarea S.C. U. L. C. IFN S.A. a solicitat, in contradictoriu cu debitoarea S.C. B.P.T. S.R.L., restituirea bunurilor ce au facut obiectul contractelor de leasing incheiate cu aceasta nr.62493/B.P.-2-001 si nr.64435/B.P.-2-002 si mentionate in cerere.
S-a aratat in motivare ca la data de 26.11.2009 s-au incheiat intre parti contractele de mai sus, iar la data de 26.11.2010 au fost reziliate ca urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale privind plata ratelor de leasing de catre debitor.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.11 alin.2 si art.90 alin.1 din Legea nr.85/2006, art.1 si art.13 din O.U.G. nr.51/1997.
Tribunalul Comercial Arges, prin incheierea din data de 5 aprilie 2011 a respins cererea formulata de S.C. U. L. C. IFN S.A. - Societate Administrata in Sistem Dualist.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Tribunalul a retinut ca, prin incheierea din 17.11.2009 a fost deschisa procedura generala de observatie ce priveste pe debitorul S.C. B.P.Trans S.R.L. Pitesti la solicitarea acestuia.
Tribunalul a apreciat ca perioada de observatie reprezinta perioada cuprinsa de la data deschiderii procedurii si data confirmarii planului de reorganizare, perioada in care debitorul este indreptatit sa procedeze la desfasurarea activitatilor curente. Perioada de observatie este data pentru a stabili daca afacerea debitorului poate continua, iar perspectivele reorganizarii sunt reale si exploatarea societatii comerciale a debitorului trebuie sa aiba loc in conditii foarte apropiate de cele existente in cursul exploatarii normale, asa cum s-au desfasurat ele inainte de deschiderea procedurii, deoarece, in caz contrar, sansele redresarii nu au perspectiva de reusita.
S-a retinut ca societatea creditoare este inscrisa la masa credala cu intreaga creanta rezultata din contractele de leasing, existand posibilitatea recuperarii sumelor datorate de catre debitor, daca cele doua contracte vor fi mentinute, intrucat rezilierea acestora este o operatie ce va ingreuna realizarea planului de reorganizare care a fost depus la dosar.
Fata de cele retinute, instanta a considerat ca cererea creditorului de restituire a bunurilor mentionate in actiune este neintemeiata.
Impotriva acestei incheieri au formulat recurs creditoarea S.C.U.L.C. IFN S.A.. - Societatea Administrata in Sistem Dualist, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie prin prisma urmatoarelor motive de recurs, incadrate in drept in dispozitiile art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila:
1. Hotararea instantei este lipsita de temei legal, motiv prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
In dezvoltarea motivului de recurs se arata ca instanta face o apreciere gresita asupra modului de desfasurare a procedurii sustinand, fara sa motiveze in vreun fel, ca in perioada de observatie, creditorii nu ar putea sa obtina preluarea unor bunuri din patrimoniul debitoarei, desi debitoarea nu justifica un drept asupra acestora.
Se sustine ca acest rationament contravine dispozitiilor art.47 din Legea nr.85/2006.
2. Hotararea instantei este data cu incalcarea legii, motiv prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila, intrucat instanta prin sentinta pronuntata invalideaza scopul dispozitiilor art.90 din Legea nr.85/2006.
Recurenta sustine ca scopul acestor reglementari este protejarea intereselor creditorilor in raport cu societatea creditoarea, care refuza sa aduca la indeplinire o obligatie legala, respectiv restituirea bunurilor asupra carora nu poate invoca vreun drept.
Se mai arata ca, desi nu s-a contestat masura rezilierii, care a intervenit anterior investirii instantei cu cererea de restituire, respectiv la data de 26.11.2009 si care conduce la pierderea dreptului de folosinta a bunului din partea utilizatorului, instanta face abstractie de natura raportului contractual dintre cele doua parti si omite faptul ca administratorul judiciar nu se pronuntase anterior in sensul mentinerii contractelor de leasing.
Sustine recurenta ca, in mod eronat, instanta face o apreciere cu privire la masura rezilierii, desi aceasta sanctiune a intervenit, conform conventiei partilor, in temeiul unui pact comisoriu de gradul IV, fara interventia instantei si fara ca debitorul sa fie notificat.
In sfarsit, se critica sentinta judecatorului sindic sub aspectul faptului ca este pronuntata prin raportare la planul de reorganizare ce urmeaza a fi depus, desi la data solutionarii cererii de restituire a bunului, debitoarea nu solicitase incuviintarea de principiu a planului de reorganizare, acesta nefiind nici macar supus aprobarii.
Analizand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea a constatat ca recursul este fondat, urmand a fi admis, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.49 alin.1 din Legea nr.85/2006, pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, fie sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art.28 alin.1 lit.h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare, fie sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Din modul in care art.49 din Legea nr.85/2006 defineste perioada de observatie, nu rezulta ca imprejurarea ca debitorul a formulat o cerere de reorganizare impiedica ea insasi pe proprietarul unui bun asupra caruia debitorul nu este in masura sa justifice un drept de folosinta sa preia bunul sau din patrimoniul debitoarei.
Este adevarat ca, potrivit art.102 alin.1 din Legea nr.85/2006: "Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan".
Insa, in cauza, contractele de leasing ce au avut ca obiect bunurile a caror restituire se solicita, au fost reziliate unilateral, in temeiul pactului comisoriu de gradul III cuprins in contractul partilor, respectiv la art.4 pct.2.B, care prevede: "In cazul in care Finantatorul opteaza pentru rezilierea contractului de leasing financiar ca urmare aparitiei unui caz de culpa, conform Sectiunii 4.1 de mai sus, contractul de leasing financiar inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara nici o alta formalitate prealabila, cu predarea bunurilor ce formeaza obiectul leasingului catre Finantator. Data rezilierii va fi considerata data la care Finantatorul a inteles sa-si exercite optiunea de a rezilia contractul si pe care a inserat-o in notificarea de reziliere transmisa Utilizatorului" (fila 65 dosar recurs).
Astfel, prin notificarea nr.1776/26.11.2009, transmisa prin Biroul executorului judecatoresc N.M., creditoarea-recurenta a comunicat rezilierea contractelor de leasing nr.64435 si nr.62493, in temeiul art.4.4.1 din contract, incepand cu data de 26.11.2009, avand in vedere ratele restante in suma de 229.010,60 lei si a pus in vedere Utilizatorului, respectiv debitoarea-intimata obligatia de predare a obiectului leasingului pana la data de 7.12.2009 (fila 4).
Este adevarat ca prin incheierea din 17.11.2009 a fost deschisa procedura generala de observatie in ceea ce priveste pe debitoarea-intimata S.C. B.P.T. S.R.L. Pitesti, insa la acel moment nu exista un plan de reorganizare propus, acesta fiind inregistrat la Tribunalul Comercial Arges abia la data de 15.04.2011 si supus votului Adunarii creditorilor in data de 12.15.2011, fiind confirmat de catre judecatorul sindic prin sentinta nr.920/F/31 mai 2011.
Prin urmare, la momentul la care a intervenit rezilierea contractului, debitoarei ii revenea obligatia de a restitui bunurile in temeiul clauzei contractuale prevazute la art.4 pct.2.B. din contractele de leasing.
De asemenea, in temeiul dispozitiilor art.13 alin.1 din O.G. nr.51/1997: "Drepturile locatorului/finantatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului-sindic, in situatia in care locatarul/utilizatorul se afla in reorganizare judiciara si/sau faliment, in conformitate cu prevederile legale in materie".
Este adevarat ca textul art.13 alin.1 din O.G. nr.51/1997 trimite la aplicarea prevederilor legale in materie de insolventa, insa, sub acest aspect Curtea retine ca nici dispozitiile art.90 din Legea nr.85/2006 nu se opun preluarii bunului de catre societatea de leasing in ipoteza in care contractul a fost reziliat ca urmare a neplatii ratelor de leasing, iar utilizatorul nu mai poate justifica dreptul sau de folosinta.
Astfel, potrivit art.90 alin.1 din Legea nr.85/2006: "Daca un debitor detine marfa in calitate de consignatar sau orice alt bun care apartine altuia la data inregistrarii cererii introductive, a expirarii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de catre debitor ori a respingerii contestatiei debitorului impotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul sa isi recupereze bunul, in afara de cazul in care debitorul are un drept de garantie valabil asupra bunului".
Prin urmare, avand in vedere faptul ca planul de reorganizare a intervenit numai ulterior rezilierii contractelor de leasing, bunurile formand obiectul acestor contracte reziliate nu puteau face obiectul planului de reorganizare, ci trebuiau restituite in temeiul clauzei contractuale prevazute la art.4 pct.2.B., clauza opozabila judecatorului sindic, in temeiul dispozitiilor art.13 alin.1 din O.G. nr.51/1997 si art.90 din Legea nr.85/2006.
Pentru aceste motive, in baza art.312 alin.1 Cod procedura civila, recursul a fost admis, iar incheierea modificata in sensul ca s-a admis cererea de restituire formulata de catre creditoarea-recurenta S.C.U.L.C. IFN S.A.. a bunurilor formand obiectul contractelor de leasing nr.64435 si nr.62493 incheiate cu debitoarea S.C. B.P.T. S.R.L. Pitesti si a dispus restituirea bunurilor mentionate in cererea de restituire.