Procedura insolventei. Plan de reorganizare judiciara aprobat de creditori. Vot neconditionat. Conditii

Procedura insolventei. Plan de reorganizare judiciara aprobat de creditori. Vot neconditionat. Conditii

- Legea nr. 85/2006: art. 100, art. 101 alin. (5)
      
      Simplul fapt ca creditorul majoritar a mentionat ca isi rezerva dreptul ca, dupa votarea si confirmarea planului de reorganizare, sa solicite administratorului judiciar luarea tuturor masurilor necesare pentru amendarea acestuia, in conditiile legii, nu determina nevalabilitatea votului, neaflandu-ne in prezenta unui vot conditionat, pentru a fi in aceasta din urma ipoteza fiind imperios necesar ca votul creditorului sa fie afectat de o conditie.
      Modificarea planului de reorganizare se poate face oricand pe parcursul procedurii, cu respectarea conditiilor de vot si de confirmare prevazute de lege. Cata vreme legiuitorul permite modificarea, oricand, in conditiile statuate, a planului de reorganizare, iar creditorul majoritar, cu ocazia votului neconditionat exprimat in favoarea planului, a aratat ca isi rezerva dreptul de a solicita amendarea acestuia, nu putem vorbi de un vot conditionat, care ar fi nevalabil, respectivul creditor nefacand altceva decat sa sublinieze faptul ca isi rezerva un drept conferit de lege.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a civila,
Decizia civila nr. 884 din 24 aprilie 2012, dr. C.B.N.
      
      Prin sentinta comerciala nr. 1221 din 13 iulie 2011 pronuntata in dosarul nr. 7271/108/2010 judecatorul-sindic din cadrul Tribunalului Arad a respins contestatiile formulate de creditoarele S.C. K Slovenia si C.N.C.I.F. Bucuresti impotriva hotararii adunarii creditorilor debitoarei S.C. A S.A. Arad din data de 21.06.2011, prin care a fost confirmat planul de reorganizare al societatii debitoare.
      Impotriva acestei sentinte au declarat recurs creditorii S.C. K Slovenia si C.N.C.I.F. Bucuresti.
      Prima recurenta a solicitat modificarea in tot a hotararii atacate, in sensul desfiintarii hotararii adunarii creditorilor din 21.06.2011, motivat de faptul ca Banca R S.A., care, conform tabelului definitiv, detine 62,36% din grupa creantelor chirografare si 100% din grupa creantelor garantate, a exprimat un vot conditionat, votand in favoarea planului de reorganizare, insa rezervandu-si dreptul de a solicita administratorului judiciar luarea unor masuri pentru amendarea acestuia.
      Si creditorul C.N.C.I.F. Bucuresti a solicitat desfiintarea sentintei tribunalului, cu consecinta admiterii contestatiei sale, sustinand ca prima instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii, raportat la prevederile art. 3 pct. 21 din Legea nr. 85/2006, valoarea creantelor defavorizate putand fi redusa, dar nu in totalitate, cum s-a intamplat in speta.
      Prin decizia civila nr. 884 din 24 aprilie 2012 Curtea de Apel Timisoara a respins recursurile declarate de creditorii S.C. K Slovenia si C.N.C.I.F. Bucuresti impotriva sentintei comerciale nr. 1221 din 13 iulie 2011 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 7271/108/2010 in contradictoriu cu debitoarea intimata S.C. A S.A. Arad, reprezentata prin administratorul judiciar Casa de Insolventa T - Filiala Timis S.P.R.L.
      Pentru a decide astfel, instanta de control judiciar a retinut ca prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila vizeaza aplicarea unui text de lege strain situatiei de fapt prin restrangerea sau extinderea nejustificata a aplicarii normelor unei situatii de fapt determinata, interpretarea si aplicarea gresita a textului de lege la o anumita situatie de fapt sau incalcarea unor principii generale de drept. O hotarare este lipsita de temei legal atunci cand, din modul cum este redactata, nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata, lipsa de temei legal netrebuind a fi confundata cu violarea legii sau cu nemotivarea. Lipsa de baza legala a hotararii inseamna absenta unei norme juridice care sa poata constitui premisa majora a silogismului judiciar fata de solutia data. Cu alte cuvinte, urmeaza a se constata, pe de o parte, ca hotararea nu este motivata in drept (daca ea este motivata, dar gresit, atunci viciul consta in violarea legii, cu nuantele ei - gresita interpretare sau aplicare a legii), iar pe de alta parte, ca nu exista in legislatia in vigoare o norma juridica aplicabila ca premisa majora pentru concluzia la care s-a ajuns in cauza.
      Criticile recurentilor privitoare la faptul ca hotararea atacata a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, adica cu nesocotirea, de regula, a unei norme de drept substantial ori cu interpretarea eronata a normei juridice aplicabile nu sunt justificate. Pentru a fi in prezenta primei ipoteze trebuie intrunite urmatoarele conditii: a) legea pretins violata sa existe si sa fie in vigoare la momentul judecatii; b) sa existe o contradictie intre considerentele si dispozitivul hotararii; c) viciul sa se afle in dispozitivul hotararii, care contravine exigentelor legii stabilite corect in considerente. In schimb, pentru a fi in prezenta celei de-a doua ipoteze, trebuie ca instanta, recurgand la textele de lege aplicabile litigiului, sa le fi dat o gresita interpretare sau faptele retinute sa fi fost gresit calificate, in raport cu exigentele textelor de lege, ipoteza care, de asemenea, nu se regaseste in speta.
      Nici motivul de recurs prevazut de pct. 8 al art. 304 din Codul de procedura civila (care, desi a fost invocat de creditorul C.N.C.I.F. Bucuresti, nu a fost dezvoltat in vreun fel) nu este incident, hotararea de confirmare a planului de reorganizare propus de debitoare nefiind rezultatul unei interpretari gresite a actului juridic dedus judecatii si nici al schimbarii naturii ori intelesului lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, cum nejustificat sustine recurentul. Oricum, respectivul motiv urmareste desfiintarea hotararii judecatoresti atunci cand judecatorii au nesocotit principiul inscris in art. 969 din fostul Cod civil, echivalentul art. 1270 din actualul cod, potrivit caruia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante (contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante), ceea ce nu este cazul in litigiul pendinte.
      In esenta, singura critica adusa de creditoarea S.C. K Slovenia hotararii primei instante vizeaza nevalabilitatea votului creditorului majoritar Banca R S.A., despre care se afirma ca ar fi fost unul conditionat.
      In realitate, cum in mod judicios a retinut si Tribunalul Arad, votul bancii creditoare este unul valabil exprimat in favoarea planului, in conditiile in care prin adresa nr. 52781/21.06.2011, transmisa administratorului judiciar pentru adunarea generala a creditorilor debitoarei intimate convocata pentru data de 21.06.2011, respectivul creditor a aratat in mod expres ca, in calitate de creditor garantat si de creditor chirografar, voteaza IN FAVOAREA (cuvant scris chiar cu majuscule) planului de reorganizare propus de administratorul special al debitoarei S.C. Astra S.A. Arad, cu consultanta juridica si economica primita din partea administratorului judiciar.
      Simplul fapt ca in cuprinsul acestei adrese creditorul majoritar a mentionat ca isi rezerva dreptul ca, dupa votarea planului de reorganizare de catre adunarea generala a creditorilor si confirmarea acestuia de catre judecatorul-sindic, sa solicite administratorului judiciar luarea tuturor masurilor necesare pentru amendarea, in conditiile legii, a planului de reorganizare, cel putin asupra urmatoarelor aspecte: a) eliminarea din planul de reorganizare a preferintei acordare unui cumparator care "isi va demonstra capacitatea si experienta tehnica in domeniul feroviar"; b) introducerea in plan a posibilitatii de transmitere a oricaror si/sau tuturor bunurilor societatii (fondul de comert) prin "dare in plata" catre creditorii garantati, cu conditia prealabila a acordului scris al acestora; c) modificarea onorariilor administratorului judiciar, dupa cum urmeaza a fi agreat ulterior, nu determina nevalabilitatea votului, neaflandu-ne in prezenta unui vot conditionat. Pentru a fi in aceasta din urma ipoteza, ar fi fost imperios necesar ca votul creditorului sa fie afectat de o conditie. In alte cuvinte, creditorul trebuia sa declare ca voteaza planul numai daca se va realiza una sau mai multe dintre conditiile impuse de el, stiut fiind faptul ca, potrivit teoriei dreptului civil, conditia reprezinta un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta dreptului subiectiv si a obligatiei corelative.
      Asadar, cata vreme votul creditorului Banca R S.A. a fost unul pur si simplu in favoarea planului, acest vot nefiind conditionat de realizarea, in viitor, a unui eveniment nesigur ca realizare (incertus an), cum fara temei se sustine de catre societatea recurenta, aspect ce rezulta fara echivoc si din cuprinsul procesului-verbal al adunarii generale a creditorilor S.C. Astra S.A. Arad S.A. din data de 21 iulie 2011, sedinta la care a fost prezent reprezentantul bancii, d-na. A.V., care a declarat ca acest creditor voteaza pentru aprobarea planului de reorganizare, atat in cadrul grupei creantelor garantate, cat si in cea a creantelor chirografare, votul Bancii R S.A. nefiind unul conditionat, critica este neintemeiata.
      Mentiunea cuprinsa in adresa nr. 52781/21.06.2011, potrivit careia banca isi rezerva dreptul ca, dupa votarea planului si confirmarea acestuia de catre judecatorul-sindic, sa solicite administratorului judiciar amendarea planului de reorganizare sub anumite aspecte, nu constituie o imixtiune in plan, ci o trimitere la dispozitiile art. 101 alin. (5) din Legea insolventei, potrivit carora, modificarea planului de reorganizare se poate face oricand pe parcursul procedurii, cu respectarea conditiilor de vot si de confirmare prevazute de prezenta lege, insa daca modificarea planului este propusa de debitor, ea va trebui sa fie aprobata de adunarea generala a actionarilor/asociatilor. Deci, cata vreme legiuitorul permite modificarea, oricand, in conditiile statuate, a planului de reorganizare, iar creditorul majoritar, cu ocazia votului neconditionat exprimat in favoarea planului propus de debitor, a aratat ca isi rezerva dreptul de a solicita amendarea planului, nu putem vorbi de un vot conditionat, care ar fi nevalabil, respectivul creditor nefacand altceva decat sa sublinieze faptul ca isi rezerva un drept conferit de lege, intentiile de amendare a planului vizand aspecte de detaliu care, fie tin de solutionarea eventualelor contestatii impotriva modului de instrainare a activelor debitorului (preferinta la vanzare), fie sunt prevazute expres de lege (posibilitatea darii in plata si modificarea onorariului administratorului judiciar).
      Nici critica referitoare la nerespectarea termenului de 30 de zile, prevazut in plan, pentru plata creantelor salariale, nu poate determina admiterea recursului creditoarei S.C. K Slovenia, pentru cel putin trei considerente: a) in primul rand, acest motiv de pretinsa nelegalitate a hotararii adunarii generale a creditorilor adoptata in conditiile art. 100 din legea-cadru, nu a fost invocat prin contestatia depusa la prima instanta, dupa cum a recunoscut chiar reprezentantul recurentului; b) in al doilea rand, chiar daca ar fi reale sustinerile creditorului contestator, o asemenea imprejurarea nu determina nelegalitatea hotararii de confirmare a planului de reorganizare, ci, raportat la dispozitiile art. 107 alin. (1) lit. D) din Legea nr. 85/2006, modificata, potrivit carora, "judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art. 32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri: (_) C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale (_)", un argument pentru a solicita tribunalului declansarea procedurii falimentului; c) in al treilea rand, si daca ar fi adevarat ca debitorul nu a platit creantele salariale in termenul prevazut in programul de plata al creantelor, nu creditoarea recurenta ar avea interesul sa se planga de acest lucru, ci respectivii salariati neplatiti.
      Si recursul creditorului C.N.C.I.F. Bucuresti este nefondat intrucat, cum in mod judicios a aratat si practicianul, raportat la prevederile art. 14 din lege, care statueaza ca hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor; cererea prevazuta la alin. (7) va fi depusa la dosarul cauzei in termen de 5 zile de la data adunarii creditorilor si va fi solutionata in camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului si a creditorilor, in cazul in care a fost constituit comitetul creditorilor, urmand sa fie citat si presedintele acestuia. Or, desi hotararea adunarii generale a creditorilor de aprobare a planului de reorganizare al debitoarei S.C. Astra S.A. Arad a fost adoptata in 21 iunie 2011, recurentul a inregistrat contestatia la tribunal in data de 12 iulie 2011, cu mult peste termenul prevazut de lege (ultima zi fiind 27 iunie 2011). Este de mentionat ca, potrivit celor inscrise in art. 103 din Codul de procedura civila, neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.
      Pe de alta parte, creditorul contestator, desi nu a fost prezent la sedinta in care s-a votat planul de reorganizare si nici nu a transmis in scris pozitia sa in aceasta privinta, nu a precizat motivul absentei sale, fiind lipsit de relevanta juridica imprejurarea ca partea si-a declarat in termen creanta pentru a fi inscrisa la masa credala. In orice caz, criticile sale referitoare la nelegalitatea solutiei judecatorului-sindic de confirmare a planului motivat de faptul ca din analiza prevederilor pct. 21 al art. 3 din Legea nr. 85/2006, modificata, ar rezulta ca valoarea creantelor defavorizate poate fi redusa, dar nu in totalitate si ca in convocatorul nr. 283/31.05.2011 ordinea de zi cuprinde doar "exprimarea votului asupra planului de reorganizare propus de S.C. Astra S.A. Arad", nu si stabilirea creantelor defavorizate ale creditorilor sunt lipsite de fundament in conditiile in care votul cu privire la planul de reorganizare, punct inclus pe ordinea de zi a adunarii generale a creditorilor, presupune, implicit, exprimarea unui vot si asupra situatiei creantelor defavorizate, prin plan putandu-se prevedea reducerea, chiar integrala, a oricarei categorii de creante.