constatarea incheierii pe durata nedeterminata a contractului individual de munca. aplicarea legii in vigoare la expirarea celui de-al treilea contract individual de munca pe durata determinata

SENTINTA CIVILA Nr. 353/2015
Sedinta publica de la 27 Ianuarie 2015

Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr de mai sus, reclamantul D. C.. M.   a solicitat in contradictoriu cu parat DIRECTIA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care  sa se constate incheiat pe durata nedeterminata contractul individual de munca nr 78/05.05.2007 , incepand cu 04.01.2010.
In motivarea cererii , reclamantul a aratat ca a incheia cu parata contractul individual de munca nr 78/05.05.2007   pe durata determinata pentru postul de sofer , contract ce i-a fost prelungit prin actul aditional din 03.01.2008 pana la 31.12.2008 , prin actul aditional din 31.12.2008 pana la 31.12.2009 , prin actul aditional nr 3/04.01.2010 pana la 31.12.2010 , prin actul aditional nr 4 pana la 31.12.2011, prin actul aditional nr 5 pana la 31.12.2012 , iar ulterior prin act aditional pana la 31.12.2013. Prin actul aditional nr.7, contractul sau a fost prelungit pana la 31.12.2014, fiind in vigoare in prezent.
A mai aratat ca toate actele aditionale mentionate au fost incheiate in temeiul art 17 alin 4 coroborat cu art 41 C.muncii.
A aratat ca art 82 alin 4 C.muncii , in vigoare pana la 01.05.2011 prevedea ca intre aceleasi parti se pot incheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata , iar potrivit alin 5 contractele individuale de munca pe durata determinata incheiate in termen de 3 luni de la incetarea ultimului contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si  nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare.
Considera ca incheierea contractelor individuale de munca pe durata determinata conduce la concluzia unei nevoi permanente a paratei de postul ocupat de reclamant , rezultand simularea caracterului temporar al acestei nevoi.
In drept , a invocat dis part 192 alin 1 , art 194 Cpc, art 81-84 C.muncii.
A depus la dosar carte de identitate, contracte individuale de munca pe durata determinata , carnet de munca.
Parata a depus intampinare prin care a aratat ca in baza art 19 alin 3 OG 42/2004 coroborat cu art 82 si 83 lit h C.muncii a fost incheiat si prelungit  contractul individual de munca pe durata determinata al reclamantului . Reclamantul a beneficiat de toate drepturile cuvenite,prevazute de Legea 284/2010, in vigoare in materia salarizarii personalului platit din fonduri publice.
Analizand actele si lucrarile dosarului , instanta a retinut urmatoarele:
Din copia carnetului de munca coroborat cu contractul individual de munca nr  78/05.05.2007 si actele aditionale din 03.01.2008, 31.12.2008,04.01.2010 ,01.01.2011, 01.01.2012,01.01.2013 , 01.01.2014 ,rezulta ca reclamantul a fost angajatul paratei incepand 05.05.2007 si pana la 31.12.2014 , dupa cum rezulta din ultimul act aditional nr. 7.
Art. 82 alin. (4) din Codul muncii prevede ca intre aceleasi parti  se pot incheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca  pe durata determinata, iar conform alin. (5) din acelasi articol, contractele individuale de munca pe durata determinata incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de  munca  pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare.
Regula instituita de Codul muncii este prevazuta de art. 12  care prevede  la alin. 1 ca , contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata  si numai prin exceptie  , potrivit art. 2, se pot incheia si contracte pe durata determinata, dar in conditiile expres prevazute de lege .
Prin adoptarea Legii nr. 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, regimul juridic aplicabil contractului individual de munca a suferit unele modificari si completari determinate, in principal, de necesitatea izvorata in practica de a flexibiliza desfasurarea relatiilor de munca, Curtea Constitutionala statuand  cu majoritate de voturi, prin decizia nr. 383/2011, ca aceasta lege este constitutionala.
  Astfel, art. 83 din Codul muncii  a fost modificat in sensul extinderii situatiilor in care incheierea contractelor individuale de munca pe durata determinata este admisa,  cu scopul de a raspunde exigentelor din practica,  legiuitorul ramanand insa  in sfera enumerarii limitative a cazurilor in care este permisa incheierea acestui tip de contracte.
Ipoteza  solicitata a fi avuta in vedere de parata   se subsumeaza celei prevazuta la art. 83 litera h C.M, in vigoare in ianuarie 2010, potrivit carora  este permisa incheierea de contracte individuale de munca pe durata determinata , in cazuri prevazute expres de legi speciale ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe.
 Instanta constata ca dispozitiile legale aplicabile in cauza sunt  cele  in  vigoare la data  la care a expirat cel de-al treilea contract individual de munca pe durata determinata, respectiv la data de 31.12.2009, iar nu cele in vigoare la data introducerii actiunii, urmare a  aplicarii   principiului " tempus regit actum" , avand in vedere faptul ca abia la data de 01.05.2011 au fost abrogate dispozitiile cuprinse in anteriorul art. 84 din Codul muncii prin adoptarea Legii 40/2011.
In prezent, la incetarea celui de-al treilea contract individual de munca pe durata determinata, succesiv - prevazut de fostul art. 80 alin. 4 din Codul muncii -  angajatorul nu mai este obligat sa incheie un contract pe durata nedeterminata.
Instanta va inlatura apararile paratei in sensul ca specificul activitatii sanitar veterinare astfel cum rezulta din dispozitiile art 19 alin 3 O.G. 42/2004 impune incheierea de contracte individuale de munca pe durata determinata ,intrucat aceste dispozitii legale prevad incheierea de contracte individuale de munca pe durata determinata , insa " in conditiile legii ",ceea ce duce la concluzia ca aceste dispozitii legale se completeaza cu dispozitiile C.muncii , in vigoare la momentul incheierii celui de-al patrulea contract individual de munca cu durata determinata , respectiv dispozitiile art. 84 C.M., precum si dispozitiile art. 12 alin.2 C.M -in vigoare si astazi, care prevad  incheierea a maximum trei contracte de munca pe durata determinata.
  Prin urmare, in raport cu legea aplicabila la data de 04.01.2010 - data  incheierii urmatorului contract de munca , dupa expirarea celui de-al treilea  contract de munca cu durata cuprinsa intre   01.01.2009-31.12.2009 - angajatorul era obligat sa incheie cu  reclamantul  un contract de munca pe durata nedeterminata, iar nu unul de acelasi tip, pe durata determinata, confirmare a specificului activitatii desfasurate de reclamant .
Specificul activitatii reclamantului trebuie analizat si prin prisma Ordinului 64/2007 si ulterior a Ordinului 112/2011 emise de Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara  si pentru Siguranta Alimentelor  in implementarea prevederilor Regulamentului European si al Consiliului nr. 882/2004/CE  privind controalele oficiale  efectuate pentru a se asigura verificarea conformitatii cu legislatia  privind hrana pentru animale si cea privind alimentele  si cu regulile de sanatate si de protectie a animalelor, care au creat structuri si au determinat efectuarea unor activitati cu caracter permanent, facand  inoperanta exceptia prevazuta la art. 81  litera e C.M. - atat in vechea cat si in actuala reglementare - pentru activitatea desfasurata de reclamant, astfel cum este definita de  obiectul activitatii sale -  asigurarea activitatii de asistenta, inspectie si control sanitar veterinar de stat.  
Fata de cele expuse mai sus, instanta va admite actiunea, va constata incheiat pe durata nedeterminata contractul de munca din data de 04.01.2010.
Opinia asistentilor judiciari este conforma cu prezenta hotarare.