Contencios administrativ fiscal - lipsa titlului de creanta fiscala

Dosar nr. 3882/83/2007
SENTINTA CIVILA nr. 64/CA/20 Februarie 2008
Domeniu asociat: contencios administrativ fiscal; lipsa titlului de creanta fiscala.        Potrivit art. 117 C.proc.fiscala, "se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele
sume:
    a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
    b) cele platite in plus fata de obligatia fiscala;
    c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
    d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
    e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
    f) cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe
competente potrivit legii;
    g) cele ramase dupa efectuarea distribuirii prevazute la art. 170;
    h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin
poprire, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea
executarii silite".
      "Nota de constatare" nr. 1512/313  din 09.03.1999 intocmita de comisarii
Garzii Financiare Satu Mare  in urma controlului efectuat la reclamanta privind modul
de respectare a prevederilor O.U.G. nr. 14/1999, prin care s-a dispus in sarcina
reclamantei obligatia de a "cuprinde cantitatea de 37.333 litri de benzina in situatia
care va sta la determinarea diferentelor de accize care se vor vira la bugetul de stat"
nu are  natura juridica a unui titlu de creanta prin care sa fie individualizata vreo
obligatie de plata in sarcina reclamantei acesta neindeplinind conditiile de fond si de
forma prevazute de O.G. nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare in
vigoare la data intocmirii acestora.
Prin urmare, solicitarea reclamantei de a i se restitui sumele achitate in lipsa
unui titlu de creanta valabil este intemeiata.

      Prin actiunea in contencios administrativ inregistrata la instanta sub dosar nr.
de mai sus, astfel cum aceasta a fost precizata in sedinta publica din 16.01.2008,
reclamanta  SC " YP" SRL a chemat in judecata in calitate de parata DIRECTIA
GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI SATU MARE, solicitand
instantei ca prin hotararea ce o va pronunta in cauza, sa oblige parata la plata sumei
de 23.619 lei reprezentand contravaloarea ordinelor de plata nr. 266 si 267 din data
de 28.11.2003, pe care reclamanta a achitat-o cu titlu de accize nedatorate si care s-
a constituit in venit la bugetul de stat, sa oblige paratul la plata dobanzilor legale
aferente pe perioada 28.11.2003 si pana la data platii efective, cu cheltuieli de
judecata.
      In motivarea cererii se arata urmatoarele:
      O data cu intrarea in vigoare a OUG nr. 14/1999, reclamanta a fost supusa
unui control al comisarilor Garzii Financiare, la data de 3 martie 1999 (respectiv la
doua zile dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 14/1999), care a avut ca obiectiv
verificarea modului de aplicare a ordonantei mai sus mentionate de catre reclamanta.
      Cu ocazia acestui control, comisarii Garzii Financiare au constatat ca s-au
indeplinit obligatiile prevazute de art. 2 din OUG nr. 14/1999 care prevedea ca
agentii economici care desfasoara activitati de comercializare a carburantilor auto
aveau obligatia de a-si inventaria stocurile de astfel de produse si sa-si recalculeze
obligatia de plata fata de bugetul de stat rezultata din diferenta de accize si sa o
vireze pe masura valorificarii acestor stocuri, in sensul ca a comunicat D.G.F.P. lista
stocurilor de carburanti auto si diferenta de acciza datorata.
      In continuare, pe baza actelor din evidenta societatii organul de control a
dispus actualizarea listei de inventariere prin cuprinderea in aceasta si a cantitatii de
37.333 litri de benzina premium, cantitate care la data controlului nici macar nu se
afla pe stoc! Aceasta era pe traseu, fiind expediata de catre S.C. Petrotel Lukoil S.A.,
in baza notei de greutate nr. 3230 din data de 1 martie 1999.
      Asadar, comisarii Garzii Financiare au savarsit un abuz in momentul in care
au inclus printre bunurile de inventar si aceasta cantitate de benzina care nu se afla
efectiv in posesia reclamantei.
      Ca urmare a acestui control s-a intocmit o "Nota de constatare" la data de     
9 martie 1999, prin care s-a constatat faptul ca reclamanta si-a indeplinit obligatiile
prevazute deOUG nr. 14/1999.
      Tot ca urmare a acestui control, reclamanta am fost sanctionata cu suma de
181.270.802 lei reprezentand accize asupra produselor de benzina si motorina, plus
suma de 317.586.445, reprezentand majorari datorate pentru accize.
      Problema se pune in legatura cu actul prin care i s-a imputat aceasta suma, in
conditiile in care acesta nu se constituie intr-un titlu executoriu valabil, in acea "Nota
de constatare" intocmita de catre organele de control ale Garzii Financiare nefiind
facuta nici macar o mentiune de spre faptul ca ar fi obligata la plata vreunei sume de
bani.
      In continuare, cu incalcarea flagranta a prevederilor legale, prin procesul
verbal din data de 26 aprilie 1999 intocmit de catre Administratia Finantelor Publice
Satu Mare, reclamantei i-a fost aplicat sechestrul asigurator asupra autocisternei
marca "Scania" care valoreaza 191.610.269 lei ROL. Sechestrul i-a fost aplicat in
vederea realizarii creantelor bugetare in cuantum de 181.270.802 lei-rol,
reprezentand accize aplicate conform OUG nr. 14/1999.
      Impotriva acestui proces verbal de aplicare a sechestrului a formulat o
contestatie care s-a judecat sub dos. nr. 4651/2001 al Judecatoriei Satu Mare si care
s-a solutionat prin Sentinta civila nr. 4510/3 mai 2001, pronuntata in dosarul mai sus
indicat si prin care s-a respins contestatia formulata de reclamanta ca urmare a
renuntarii la judecata pe care a formulat-o in conditiile in care OUG nr. 14/19999 a
fost abrogata.
      La data de 28 aprilie 1999 a formulat o cerere de amanare la plata pe o
perioada de un an si anume pana la data de 28 aprilie 2000, cerere care a fost
incuviintata, dar "preventiv " si nelegal a fost intocmit procesul verbal de sechestru, in
lipsa unui titlu executoriu valabil!
      Mai mult, reclamanta  a formulat la D.G.F.P. o contestatie inregistrata sub nr.
4772 in data de 14 mai 2001, care a fost, de asemenea respinsa.
      Vazand toate acestea, reclamanta, fiind de buna-credinta, a achitat suma de
236.195.854 lei rol prin ordinele de plata nr. 266 si 267 din data de 28 noiembrie
2003.
      Raportat la considerentele expuse mai sus si in lipsa altei posibilitati de
solutionare a acestui diferend a formulat prezenta actiune, care se fundamenteaza
pe principiul imbogatirii fara justa cauza a paratei, proportional cu insaracirea
reclamantei, prin retinerea sumei de 236.195.854 lei rol cu titlu de accize - suma ce
s-a constituit in venit la bugetul de stat, in conditiile in care fara nici un titlu executoriu
valabil sau a vreunui alt document de imputare a acestei sume a fost obligata la plata
acesteia catre D.G.F.P. si astfel a ajuns in incapacitate de plata.
      Masurile luate de catre parata au avut ca temei legal la vremea respectiva
OUG nr. 11/1996 privind realizarea creantelor bugetare, in aceasta ordonanta se
face vorbire in capitolul al II-lea intitulat "Titlul de creanta", care potrivit art. 4 din
ordonanta mai sus indicata este actul prin care potrivit legii se constata si se
individualizeaza plata privind creantele bugetare, despre actele care pot fi clasificate
ca fiind titluri de creanta. Or, in cazul sau, acest titlu de creanta lipseste cu
desavarsire. Un astfel de act nu a fost intocmit, acea "Nota de constatare" intocmita
de catre organele de control ale Garzii Financiare nu indeplineste conditiile pe care
trebuie sa le indeplineasca un titlu de creanta, adica nu mentioneaza masurile luate
la adresa subscrisei, nu face vorbire despre aplicarea vreunei amenzi sau a unei alte
penalitati.
      Acel document este pur si simplu, astfel cum l-au intitulat comisarii Garzii
financiare o simpla "Nota de constatare" prin care, de altfel, se ia act de modul in are
si-a indeplinit obligatiile prevazute de OUG nr. 14/1999.
      Mai mult, astfel cum este prevazut in art. 25 al OUG nr. 11/1996, executarea
silita a creantelor bugetare poate fi pornita numai in temeiul unui titlu executoriu emis
de organul competent in conditiile legii, ori al unui alt inscris caruia legea ii
recunoaste caracterul de titlu executoriu. Ulterior, la alin. 2 se mentioneaza ca titlul
de creanta devine titlu executoriu la data scadentei creantei bugetare la expirarea
termenului de plata, prevazut de lege sau stabilit de catre organul competent potrivit
legii. Or, in conditiile in care nu a existat niciodata un titlu de creanta in sensul
ordonantei mai sus invocate rezulta cu prisosinta faptul ca nu exista nici un titlu
executoriu valabil in temeiul caruia sa ni se pretinda plata unor sume, pe care de
altfel le-a achitat deja. Mai mult, raportat la acestea, procesul-verbal de aplicare a
sechestrului este nul de drept, in conditiile in care acesta se constituie intr-o masura
asiguratorie pentru realizarea creantelor care sunt constatate printr-un titlu
executoriu. Or, un astfel de titlu nu exista!
      In drept, invoca prevederile legale la care a facut referire in actiune, precum si
prevederile art. 128 alin. 1 din Codul de procedura fiscala.
      Prin intampinarea formulata pe fondul cauzei, parata DIRECTIA GENERALA
A FINANTELOR PUBLICE SATU MARE, solicita respingerea actiunii inaintata de
reclamanta ca netemeinica si nelegala.
       In motivare se arata ca, potrivit   art. 117 din O.G. 92/2003 cu modificarile si
completarile ulterioare privind Codul de procedura fiscala "Se restituie, la cerere,  
debitorului  urmatoarele  sume:
      a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
      b)  cele platite in plus fata de obligatia fiscala;
      c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
      d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
      e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
      f) cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe
competente potrivit legii;
      g) cele ramase dupa efectuarea distribuirii prevazute la art. 170;
      h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin
poprire, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea
executarii silite".
      Intrucat S.C. YPS.R.L. prin cererea de restituire depusa nu face dovada
existentei vreunui act prin care sa poata fi incadrata in prevederile art. 117
enumerate anterior si intrucat sumele pentru care s-a depus cererea au stins
obligatiile stabilite in sarcina sa prin Titlul Executoriu nr. 1620 din 31.07.2001 care nu
a fost anulat de catre nici o institutie sau autoritate abilitata de a face acest lucru,
considera cererea ca fiind nefondata.
      De asemenea, considera tardiva introducerea in actiunea inaintata instantei
de judecata a mentiunilor privitoare la procedurile de executare silita intrucat in acel
moment orice forma de executare silita incetase prin plata, de catre reclamanta S.C.
Y P S.R.L., a obligatiilor financiare stabilite in sarcina acesteia.
      In drept, invoca dispozitiile legale la care a facut referire in intampinare.
      Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
      Prin "nota de constatare" nr. 1512/313  din 09.03.1999 intocmita de comisarii
Garzii Financiare Satu Mare (fila nr. 6 verso si nr. 7 din dosarul nr. 6337/83/2006 al
Tribunalului Satu Mare atasat), in urma controlului efectuat la reclamanta privind
modul de respectare a prevederilor O.U.G. nr. 14/1999, s-a dispus in sarcina
reclamantei obligatia de a "cuprinde cantitatea de 37.333 litri de benzina in situatia
care va sta la determinarea diferentelor de accize care se vor vira la bugetul de stat."
      In fapt, instanta constata ca aceasta nota de constatare nu stabileste in
sarcina reclamantei vreo obligatie de plata a vreunei sume cu titlu de accize, ci in
baza actului normativ in vigoare la acel moment, dispune inregistrarea viitoare in
evidentele privind plata viitoare de accize a  reclamantei a unei cantitati de benzina
ce a fost achizitionata de catre reclamanta si care nu a intrat inca in posesia
acesteia. 
      De asemenea, instanta de judecata constata ca acest inscris nu are  natura
juridica a unui titlu de creanta prin care sa fie individualizata vreo obligatie de plata in
sarcina reclamantei acesta neindeplinind conditiile de fond si de forma prevazute de
O.G. nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare in vigoare la data intocmirii
acestora.
      Astfel, potrivit art. 4 din actul normativ amintit, "titlul de creanta este actul prin
care, potrivit legii, se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind
creantele bugetare prevazute, la art. 1,  intocmit de organele de specialitate sau de
persoanele  imputernicite potrivit legii, astfel:
    a) pentru obligatiile bugetare provenite din impozite si taxe, care se determina de
catre organele de specialitate pe baza  declaratiilor de impunere, titlul de creanta il
constituie procesul-verbal de impunere sau, dupa caz, actul declarativ al
contribuabilului;
    b) in cazul obligatiilor bugetare care se stabilesc, potrivit legii, de catre platitor, titlul
de creanta il reprezinta documentul de evidenta  intocmit de acesta. Pe baza acestor
evidente, platitorul intocmeste deconturile sau declaratiile fiscale, dupa caz, care se
depun la organul de specialitate, potrivit legii;
    c) pentru  diferentele constatate  intre obligatiile de plata determinate de platitor si
cele legal datorate, inclusiv majorarile de  intarziere pentru neplata la termen a
impozitelor, a taxelor si a altor venituri, stabilite cu ocazia verificarilor ulterioare
efectuate de organele abilitate de lege in acest scop, titlul de creanta este
documentul care cuprinde rezultatele verificarii sau constatarii;
    d) pentru obligatiile de plata in vama, titlul de creanta il constituie  declaratia
vamala;
    e) pentru obligatiile bugetare care se percep prin plata directa, reprezentand taxe
pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru, titlul de creanta il reprezinta
documentul de plata sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile
fiscale;
    f) pentru obligatiile de plata datorate, potrivit legii, din alte prestari de servicii decat
cele prevazute la lit. e) rezultate din contracte, titlul de creanta il constituie actul
incheiat  intre parti;
    g) pentru obligatiile privind plata amenzilor, titlul de creanta este procesul-verbal
de constatare a contraventiei si de aplicare a amenzii, intocmit de organul prevazut
de lege;
    h) in cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare si al altor creante bugetare stabilite,
potrivit legii, de procuror sau de instanta judecatoreasca, titlul de creanta este, dupa
caz,  ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul hotararii instantei
judecatoresti, ori un extras, certificat, intocmit in baza acestor acte;
    i) pentru obligatii bugetare provenind din majorari, titlul de creanta il constituie
actul prin care se constata si se individualizeaza suma de plata;
    j) in cazul in care asupra unei obligatii de plata privind creantele bugetare, dintre
cele prevazute la art. 1, s-a pronuntat o instanta judecatoreasca, suma datorata este
cea stabilita prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, iar in cazul unei
contestatii sau cereri de revizuire adresate organului competent potrivit legii, suma
datorata este cea prevazuta in decizia emisa de acesta;
    k) alte documente emise de organele competente, prin care se constata si se
individualizeaza creante bugetare."
      Cu toate ca potrivit art. 25 din O.G. nr. 11/1996, "executarea silita a creantelor
bugetare poate fi pornita numai in temeiul unui titlu executoriu emis de organul
competent potrivit legii, ori al unui alt inscris caruia legea ii recunoaste caracterul de
titlu executoriu.
      Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta bugetara este
scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul
competent, ori in alt mod prevazut de lege.
          Pentru obligatiile bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii, amenzi,
majorari de intarziere si alte sume datorate si neachitate la termenul legal de plata,
titlul executoriu il constituie actul, emis sau aprobat de organul competent, prin care
acestea se stabilesc",  la data de 26 aprilie 1999, fata de reclamanta se iau masuri
de executare silita prin infiintarea unui sechestru asupra bunurilor mobile (fila nr. 8
din dosarul atasat). Reclamanta a formulat contestatie la executare impotriva acestui
act de executare silita la solutionarea careia insa in ideea ca actul normativ care a
reglementat obligatia sa la plata unor accize a fost abrogat, a renuntat.
      Prin cererea adresata paratei la 28.04.1999 sub nr. 3206 ( fila nr. 17 din
dosarul atasat, reclamanta a solicitat amanarea la plata a sumei de 181.270.802 lei
ROL indicata ca fiind datorata prin procesul verbal de sechestru. Cererea acesteia a
fost aprobata prin adresa nr. 8337/28.04.1999, iar ulterior, prin adresa nr.
7723/22.05.2000 societatea este instiintata de pierderea valabilitatii  inlesnirii ( fila nr.
53 din dosarul atasat).
      La data de 06.04.2001, Serviciul de Control si Audit Intern din cadrul D.G.F.P.
Satu Mare, a incheiat procesul verbal de control  cu nr. 179/06.04.2001 prin care s-a
verificat regularitatea inlesnirii acordate, consecintele fiscale ale nerespectarii
inlesnirii la plata anterior acordate si s-a constatat printre altele ca, pentru sumele cu
care societatea figureaza in evidentele organelor fiscale  cu titlu de accize in
cuantum de 181.270.802 lei ROL se datoreaza majorari si penalitati de intarziere (
fila nr. 60 din dosarul atasat).
      In legatura cu acest act de control, instanta constata ca prin acesta Serviciul
de Control si Audit Intern din cadrul D.G.F.P. Satu Mare nu a stabilit obligatia de
plata a creantei principale in sarcina reclamantei ci doar a recalculat accesoriile la
aceasta creanta a carei a fost amanata. Prin urmare, nici acest inscris nu are
valoarea juridica de titlu de creanta pentru suma de  181.270.802 lei ROL astfel cum
au prevazut dispozitiile O.G. nr.  11/1996.
      Faptul ca suma de 181.270.802 lei nu a fost stabilita prin procesul verbal al
inspectiei de audit intern rezulta si din Decizia nr. 4772/27.06.2001 emisa de
D.G.F.P. Satu Mare in solutionarea contestatiei formulata de reclamanta impotriva
procesului verbal de audit intern amintit (fila nr. 64), organul fiscal apreciind ca "
aceasta suma a fost recunoscuta ca fiind de plata in sarcina petentei prin faptul ca
pentru aceasta suma a cerut si i-a fost aprobata amanarea la plata pe o perioada de
un an".
      Fata de aceasta afirmatie din partea paratei, instanta readuce in atentie
prevederile art. 4 din O. G. nr. 11/1996, anterior citat din care nu rezulta ca 
"recunoasterea debitorul" indiferent de modalitatea in care aceasta a fost exprimata
ar constitui titlu de creanta valabil.
      Prin ordinele de plata nr. 266 si 267 din 28.11.2003, reclamanta achita  la
bugetul de stat suma de 181.270.802 lei ROL, respectiv suma de 54.925.052 lei
RON reprezentand accize si  accesorii (fila nr. 51 dosar atasat).
      In urma respingerii ca prematura a actiunii in contencios administrativ prin
care reclamanta a solicitat obligarea paratei la restituirea acestor sume prin sentinta
civila nr. 144/CA/ 28.03.2007 data in dosar nr. 6337/83/2006 al Tribunalului Satu
Mare, prin cererea nr. 3546/02.05.2007 adresata paratei reclamanta a solicitat
restituirea sumelor de mai sus, cerere respinsa de catre parata prin adresa nr.
78417/05.12.2007 (filele nr. 16, 27).
      Desi reclamanta nu a indicat in mod expres temeiul de drept in baza careia
solicita obligarea paratei la restituirea sumelor achitate cu titlu de accize, instanta
retine ca fiind incidente  spetei, in drept, dispozitiile art. 117 alin. 1 C.proc.fiscala in
vigoare in momentul formularii cererii de restituire:
          " Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:
    a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
    b) cele platite in plus fata de obligatia fiscala;
    c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
    d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
    e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
    f) cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe
competente potrivit legii;
    g) cele ramase dupa efectuarea distribuirii prevazute la art. 170;
    h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin
poprire, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea
executarii silite".
      Potrivit starii de fapt anterior descrise si a dispozitiilor legale amintite instanta a
retinut ca, "nota de constatare" emisa in anul 1999, actele de executare silita,
Raportul de audit intern din  anul 2001 si  "recunoasterile" societatii  in baza carora
reclamanta a achitat sumele de bani a caror restituire o solicita prin prezenta actiune
in contencios administrativ,nu constituie titlu de creanta.
      Prin urmare, instanta constata ca in speta sunt incidente dispozitiile art. 117
alin. 1 lit. a din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, in sensul ca
reclamanta  a achitat la bugetul de stat sumele solicitate fara existenta unui titlu de
creanta, astfel ca este indreptatita la restituirea acestora cu dobanda prevazuta de
art. 124 din C.proc.fiscala.
      In consecinta, in temeiul art. 8,10,18 din Legea nr. 554/2004, art. 218 alin. 2,
art. 117 alin. 1 lit. a , art. 124  C.proc.fiscala, art. 274 C.proc.civ., instanta a admis
actiunea in contencios administrativ inaintata de reclamanta, in sensul a obligat
parata sa restituie reclamantei sumele solicitate cu dobanzile legale prevazute de
Codul de procedura fiscala si a obligat parata la plata cheltuielilor de judecata
suportate de reclamanta reprezentand onorariu de avocat si taxe judiciare.
  
2