Drept procesual penal. Probe indirecte. Forta probatorie

Drept procesual penal. Probe indirecte. Forta probatorie Decizia penala nr. 208/21 septembrie 2006

Prin sentinta penala nr. 883/22 mai 2006, Judecatoria Tulcea a dispus, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a cod pr. penala, achitarea inculpatei O.D. pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 180 alin. 1 cod penal, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d cod pr. penala achitarea aceleasi inculpate pentru savarsire infractiunii prevazuta de art. 193 cod penal, iar in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b indice 1 cod pr. penala achitarea aceleasi inculpate pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 205 cod penal.
In baza art. 18 indice 1 cod penal, prima instanta a aplicat inculpatei sanctiunea amenzii administrative in cuantum de 100 lei.
Cererea partii civile privind acordarea daunelor morale a fost respinsa ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca la data de 18 mai 2005 intre parti a avut loc o discutie in contradictoriu, pe un ton ridicat, in care s-au imputat de fiecare parte, lucruri ce tineau in exclusivitate de activitatea profesionala.
Pentru ca discutiile erau "aprinse", inculpata s-a adresat la un moment dat partii vatamate spunandu-i ca este "sef de rahat". Pentru ca inculpata se afla in bucataria Centrului, l-a amenintat pe sef ca o sa-i arunce cu farfurii in cap si o sa-l bata.
Intrucat partea vatamata ii imputa inculpatei anumite nereguli in activitatea de serviciu, aceasta din urma, sub imperiul furiei, s-a deplasat din bucatarie in sala de mese unde era partea vatamata si a luat un mop din mainile martorului S.T., ridicandu-l asupra partii vatamate.
Dintre parti si martori, singurul care sustine ca a fost lovit, este partea vatamata. Inculpata nega acest lucru, iar martorii nu au perceput in mod direct ce s-a intamplat in continuare. S.T. s-a retras pe un hol si a inchis usa. Martorul S.A. s-a retras pe acelasi hol impreuna cu S.T. A auzit insa pe partea vatamata intreband pe inculpata "dati in mine?"
Nici unul dintre ceilalti martori nu au perceput incidentul dintre parti, marginindu-se a relata despre neintelegerile dintre parti derulate de-a lungul timpului si despre imprejurarea ca au auzit de la partea vatamata ca ar fi fost lovita. 
Exista astfel, un dubiu in privinta partii vatamate de catre inculpata, dubiu care nu poate profita decat inculpatei.
S-a mai retinut ca este adevarat ca inculpata a amenintat pe partea vatamata ca-l va bate, ca-i va arunca cu farfurii in cap, dar asa cum partea vatamata a precizat, amenintarile nu i-au creat o stare de neliniste, de teama.
La fel de adevarat este si faptul ca inculpata i s-a adresat partii vatamate spunandu-i ca-i "sef de rahat"
S-a avut in vedere imprejurarile in care s-a facut aceasta afirmatie. A rezultat din probatoriul administrat ca intre parti a avut loc o discutie aprinsa in care ambele parti s-au imputat nereguli referitoare la activitatea de serviciu. A mai rezultat ca erau nervosi si ca tineau fiecare sa-si impuna punctul de vedere. Din acelasi probatoriu, a mai rezultat ca astfel de discutii au mai existat in trecut intre parti, ca fiecare si-a anuntat superiorii fata de neregulile savarsite de celalalt.
In aceste conditii, instanta de fond a apreciat ca afirmatiile inculpatei "sef de rahat" nu este una dintre acelea care ar putea constitui elementul material al infractiunii de insulta. Tocmai datorita relatiilor preexistente intre parti, a provocarii la o astfel de discutie, nu se poate socoti ca afirmatia retinuta mai sus, a fost facuta cu inatentia de a denigra,. De a aduce atingere onoarei partii vatamate. Este o expresie facuta "la nervi" si ca urmare a provocarii inculpatei de catre partea vatamata pe fondul relatiilor de indiferenta ori desconsiderare preexistente.
Relativ la actiunea civila, pornind de la solutiile adoptate in  latura penala, judecatoria a considerat ca cererea de acordare a daunelor morale este nefondata.
Impotriva acestei solutii au declarat recursa O.D. si partea vatamata N.D..
Recurentul partea vatamata apreciaza ca prima instanta a valorificat in mod eronat probele administrate in cauza. Astfel, provocarea retinuta de judecatorie nu se justifica, atata timp cat partea vatamata a fost cea care a intervenit intr-o discutie de serviciu care nu o privea.
De asemenea, in legatura cu lovirea partii vatamate, existau suficiente date in dosar care sa permita instantei confirmarea situatiei de fapt reclamate prin plangerea prealabila.
In sfarsit, partea vatamata critica hotararea si pentru obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata, desi din intreg probatoriul administrat la dosar rezulta ca ea este cea agresata fizic si verbal.
Sub aspectul laturii civile, recurentul parte vatamata, arata ca este o persoana cunoscuta in localitate si ca a suferit, prin faptele inculpatei, o reala vatamare de ordin moral. In consecinta, se impune admiterea actiunii, astfel cum a fost formulata.
Recurenta inculpata critica hotararea aratand ca prima instanta a retinut in mod gresit ca s-ar face vinovata de comiterea vreunei fapte de gradul celor reclamate de partea vatamata. In realitate, aceasta din urma  este ce care intretine o stare conflictuala atat la serviciu cat si in comunitate.
Ambele recursul sunt fondate pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
In general, martorii audiati de prima instanta nu au perceput direct incidentul, potrivit propriilor declaratii. Desi o poarte din ei au asistat la discutiile premergatoare conflictului in sine, fiecare dintre ei a lipsit sau s-a indepartat in momentul in care a avut loc incidentul propriu-zis.
Totusi, chiar in acest context, tribunalul noteaza declaratiile martorului S.A. Acesta a vazut-o pe inculpata luand un mop pe care l-a ridicat in fata partii vatamate. In acest moment martorul s-a indepartat dar a  auzit zgomotul loviturilor si dialogul dintre parti care indica, in mod clar faptul ca partea vatamata a fost lovita.
Asadar, chiar daca martorul nu vazut incidentul, acesta poate fi "reconstituit" din zgomotele pe care S.A. le-a auzit. Este suficient, din perspectiva probatorie, ca exista un  martor care reproduce sunetele pe care le-a perceput si le poate atribui, fara ezitare, unei anumite manifestari, pentru a avea o imagine a evenimentului in ansamblu. Nu este obligatoriu ca instanta sa-si intemeieze decizia exclusiv pe depozitiile martorilor oculari.
Prin urmare, in opozitie cu opinia exprimata de prima instanta, tribunalul considera ca inculpatul a aplicat lovituri partii vatamate, cu un mop, si ca aceasta fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 180 alin. 1 cod penal.
In consecinta, recursul partii vatamate NDT va fi admis, iar hotararea va fi modificata in latura penala. Rejudecand, tribunalul va dispune, in temeiul art. 180 alin. 1 cod penal, condamnarea inculpatei O.D. la o pedeapsa de 300 RON amenda.
In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 205 cod penal, tribunalul constata ca, in cursul procesului a intervenit legea 278/4 iulie 206, care a abrogat norma incriminatorie. In acest context, fapta pentru care s-a solicitat tragerea la raspundere penala nu mai este prevazuta de legea penala. Prin urmare, apelul declarat de inculpata va fi admis, iar solutia in latura penala, cu privire la infractiunea prevazuta de art. 205 cod penal va fi modificata, in sensul ca se va dispune, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b cod penal, achitarea inculpatei O.D. pentru savarsirea infractiunii de insulta.
Cu privire la actiunea civila "atasata" actiunii penale, avand ca obiect infractiunea prevazuta de art. 205 cod penal, tribunalul noteaza ca temeiul achitarii atrage aplicabilitatea art. 346 alin. 4 cod penal. Solutia ar fi nefavorabila recurentei, pentru ca ar lasa deschisa  posibilitatea unei actiuni civile separate intemeiata pe raspunderea conflictuala, si de aceea nu poate fi adoptata in recursul inculpatei. Ea este posibila insa in recursul partii vatamate, astfel ca actiunea caii de atac declansate de aceasta va "acoperi" si solutia in latura civila corespondenta infractiunii prevazute de art. 205 cod penal.
Relativ la infractiunea de amenintare, tribunalul constata ca nu este suport probatoriu pentru retinerea faptei ca atare. Rezolvarea adoptata de judecatorie este corecta si va fi mentinuta de tribunal.
In ceea ce priveste acordarea despagubirilor civile solicitate de partea civila, corespondente infractiunii prevazute de art. 180 alin. 1 cod penal, tribunalul considera ca solutia de condamnare, in latura penala, constituie o justa si suficienta pentru prejudiciul de ordin moral cauzat victimei, astfel ca cererea va fi respinsa.
Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale hotararii atacate. Tribunalul va compensa cheltuielile de judecata efectuate de parti in recurs.