Raspundere patrimoniala. Lipsa in gestiune. Actiune respinsa, nefiind indeplinite conditiile pentru antrenarea raspunderii patrimoniale al angajatului. Lipsa culpei. Prejudiciu incert

Constata ca sub nr. … s-a inregistrat la aceasta instanta  actiunea formulata de reclamanta          SC „A.” S.A. in  contradictoriu cu paratul  B. B. solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acestuia la plata sumei de 30.085,12 lei cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul cauzat societatii  prin faptele culpabile savarsite in legatura cu serviciul exercitat in calitate de salariat, precum si obligarea la plata cheltuielilor de  judecata.
In motivarea actiunii se arata ca paratul a fost angajatul societatii reclamante in functia de gestionar. In urma  inventarierii gestiunii de fier beton, prin doua inventare efectuate in  perioada septembrie-decembrie 2012 s-a constatat o diferenta intre stocul  scriptic si stocul faptic de 12.007 kg in valoare totala de 30.085,12 lei.
Fiind indeplinite conditiile raspunderii patrimoniale a paratului, solicita admiterea actiunii in  temeiul art. 254 din Codul muncii.
Paratul B. B. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata aratand ca in speta, cauzele care au concurat cel mai probabil la producerea prejudiciului sunt urmatoarele:
- predarea gestiunii de catre angajator cu un stoc faptic existent pentru care nu au fost comunicate acte justificative,
- nu s-a tinut cont de pierderile tehnologice care nu au fost scazute din stocul scriptic;
- modul necorespunzator de depozitare a marfii,
- exercitarea activitatilor de predare/eliberare marfa si de acte persoane in lipsa sa,
- utilizarea unor instrumente de cantarire defecte, necorespunzatoare,
- neluarea unor masuri minimale de securizare a locului unde erau depozitate materialele de catre angajator,
- neconformitatea unor avize de insotire a marfii cu cantitatea de marfa livrata,
- culpa angajatorului constand in depozitarea fierului brut si a produselor finite in acelasi loc.
In cauza s-a administrat probatiunea cu inscrisuri, martori si au fost efectuate mai multe lucrari de expertiza tehnica.
Din actele dosarului instanta retine urmatoarele:
Paratul B. B. a fost angajatul societatii reclamante in functia de gestionar la magazia de otel beton, in perioada 3.03.2011 – 20.03.2013.
In perioada 28-29.02.2012, in care activitatea nu a fost suspendata, s-a efectuat o inventariere a materialelor existente in stoc in gestiunea paratului rezultand un stoc faptic de  165279 kg si sold scriptic 173038 kg,  diferenta fiind de 7759 kg a carei valoare se ridica la suma de 17455.49 lei ( cu TVA inclus ).
Ca urmare a acestui fapt, s-a emis gestionarului B. B. o Notificare - Somatie, prin care i se aduce la cunostinta minusul de inventar constat prin procesul-verbal mai sus mentionat, reprezentand 7759 kg otel beton, notificare la care nu a dat curs, si care avea ca scop solutionarea amiabila a litigiului aparut intre parti.
La cel de-al doilea inventar efectuat, prin procesul - verbal nr. 343/12.12.2012 s-a consemnat faptul ca, comisia de inventariere numita in baza Legii 82/1991, a Ordinului nr. 2861/09.10.2009 si a deciziei nr. 277/10.10.2012, a procedat la inventarierea tuturor materialelor existente in stoc la          S.C. „A.” S.A. in gestiunea angajatului B. B.  
Inventarierea faptica s-a efectuat in perioada 04-05.12.2012 perioada in care activitatea s-a suspendat.
In urma inventarierii la gestiunea de fier beton, s-a constatat o diferenta intre stocul faptic (108137 kg) si stocul scriptic (112385 kg) de 4248 kg. Fata de cele prezentate, membrii comisiei de inventariere propun recuperarea minusului in suma de 9826.85 lei la care se adauga TVA, reprezentand 4248 kg de fier, suma totala fiind de 12639.63 lei.
Si de aceasta data, s-a emis pe numele gestionarului B. B.  Notificare - Somatie inregistrata sub nr. 349/21.12.2012, prin care i se aduce la cunostinta minusul constat de 4248 kg hotel beton a carui valoare este de 12639.63 lei.
Expertizele tehnice si suplimentele la acestea efectuate in  cauza au avut concluzii contradictorii, atat cele efectuate pe partea de contabilitate cat si cea in metalurgie efectuata de expertul C. C. insa un lucru  s-a desprins cu certitudine:
Materialele aflate in gestiunea paratului erau  semifabricate  din otel-beton livrate fie sub forme de bare ( de diametre si lungimi diferite ), fie sub forma de colaci.
In functie de solicitarile clientilor, pentru vanzare aceste semifabricate erau supuse unor operatiuni de prelucrare mecanica in cadrul carora apareau pierderi de material si rezultau si rebuturi.
In ultimul raport de expertiza contabila judiciara efectuat in cauza ( fila 351 si urm. Dosar ) expertul D. D. arata ca societatea reclamanta nu a inregistrat corect consumurile de materii prime in lipsa unor documente care sa reflecte exact cantitatile de materii prime care   se consumau pentru obtinerea produselor finite.
Din cele ce preced se constata ca actiunea nu este fondata si urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:
Este adevarat ca in privinta gestionarilor actul de constatare a lipsei in gestiune instituie o prezumtie de culpa pe care insa acesta o poate rasturna.
In speta de fata, dupa cum aratam mai sus, s-a dovedit existenta unor cauze obiective care exclude culpa paratului respectiv lipsa unor norme  sau normative de consum prin care sa se determine consumul  specific de materie prima si limitele maxime de pierderi tehnologice adica de rebuturi sau produse  declasate care sunt inerente operatiunilor de preluare mecanica a otelului beton.
Cum in lipsa acestor normative estimarea cantitativa a pierderilor tehnologice este imposibil de realizat si pe cale de consecinta  si stabilirea faptului daca, exceptand acele pierderi, exista o lipsa reala in gestiune datorata culpei paratului, neputandu-i fi imputate acestuia toate pierderile care rezulta din  compararea simpla a stocului   scriptic cu cel faptic.
Antrenarea raspunderii patrimoniale in temeiul art. 254 din Codul muncii presupune ca si  conditie esentiala existenta unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului, la randul lui prejudiciul trebuind sa fie cert ori aceasta conditie esentiala lipseste in cauza de fata.
Aflandu-se in culpa procesuala, reclamanta va fi obligata, in temeiul art. 453 Cod proc. civila, la plata catre parat a sumei de 4260 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constand in onorariul avocatial si onorariile expertilor.