Civil. Actiune in anulare acte constitutive asociatie de proprietari pentru neindeplinirea conditiilor de validitate a actelor depuse in sustinerea cererii de acordare a personalitatii juridice. Putere de lucru judecat.
(Decizie nr. 879 A din data de 03.03.2015 pronuntata de Tribunalul Ilfov)DOSAR NR.9943/94/2013
ROMANIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECTIA CIVILA
DECIZIA CIVILA NR.879A
SEDINTA PUBLICA DIN 03.03.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: E.M.O.
JUDECATOR: C.D.
GREFIER : L.I.
Pe rol se afla solutionarea apelului civil, formulat de apelantul G.D. impotriva sentintei civile nr.2742/30.06.2014, pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 9943/94/2013, in contradictoriu cu intimata A.P. C.R. avand ca obiect anulare act.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta apelantul reprezentat de aparator ales lipsind intimata.
Procedura de citare este legal indeplinita .
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declara dezbaterile inchise si acorda cuvantul asupra motivelor de apel.
Apelantul prin aparator, solicita admiterea apelului, aratand ca in primul rand instanta de fond a retinut in mod gresit ca in cauza exista autoritate de lucru judecat. Sustine ca instanta de fond a reinterpretat obiectul cererii de chemare in judecata iar in ceea ce priveste motivele de fond arata ca acestea nu au fost analizate de prima instanta. Solicita obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
Tribunalul retine cauza in pronuntare.
T R I B U N A L U L,
Prin actiunea civila, inregistrata pe rolul Judecatoriei Buftea, sub nr.9943/94/2013, reclamantul G.D. , a chemat in judecata pe parata A. P. ,,C. R.,, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna : in temeiul art. 948 Cod civil anterior (art. 1179 alin. 1 din noul Cod civil) raportat la dispozitiile Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, sa se constate nulitatea absoluta partiala a actelor de constituire a A. P. "C. R." pentru obiect ilicit si cauza ilicita, cu consecinta constatarii nulitatii absolute partiale a infiintarii acestei asociatii cu privire la zona de vile din ansamblul rezidential; in temeiul art. 5 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, sa se constate nulitatea absoluta a A. P. C. R. pentru nerespectarea dispozitiilor legale privind constituirea asociatiilor de proprietari, respectiv cvorumul, cu consecinta constatarii nulitatii absolute a infiintarii acestei asociatii; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca, A. P. "C. R." a dobandit personalitate juridica prin incheierea nr.33P, pronuntata in camera de consiliu de la data de 22.11.2007, constituirea facandu-se, conform Actului constitutiv depus la dosar, "In baza legilor si actelor normative ale statului roman, cu privire la: asocierea persoanelor fizice sau juridice cu scopuri comune, organizarea si functionarea condominiilor. gestiunea si administrarea de natura locativa".
Legile in vigoare la data constituirii A. P. "C. R." (22.11.2007), care cuprindeau normele privind constituirea asociatiilor de proprietari, erau Legea locuintei nr.114/1996 si Legea nr. 230/2007.
Potrivit art. 35 alin. 1 si 2 din Legea nr.114/1996, "(1) in cladirile de locuit cu mai multe locuinte, proprietarul raspunde de asigurarea conditiilor de functionare normala a locuintei aflate in proprietate exclusiva si a spatiilor aflate in proprietate indiviza. (2) in acest scop proprietarii se pot constitui in asociatii cu personalitate juridica".
Potrivit art.2 din Legea nr.230/2007, "in conditiile art. 1, datorita starii de indiviziune fortata, proprietarii au obligatia sa ia masuri cu privire la drepturile si obligatiile comune ce le revin tuturor asupra proprietatii comune. in acest scop, proprietarii se pot asocia in asociatii de proprietari cu personalitate juridica".
Potrivit art. 3 lit. a) din Legea nr. 230/2007, "in sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) cladire-bloc de locuinte - condominiu - proprietatea imobiliara formata din proprietati individuale, definite, apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinte, si proprietatea comuna indiviza. Poate fi definit condominiu si un tronson cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna".
Astfel, analizand actele depuse in vederea constituirii Asociatiei de Proprietari, numai in cadrul unui bloc , al unei scari de bloc ori al unui tronson de bloc.
In concluzie, A. P. "C. R." s-a constituit la data de 16.11.2007 cu incalcarea flagranta a prevederilor legale.
Pe de alta parte, includerea intr-un asa-zis condominiu al blocurilor si a unui teren care se afla in indiviziune cu proprietarii de vile din apropierea celor doua blocuri (respectiv a caii de acces la proprietatile din zona) nu poate avea drept scop decat obtinerea unor fonduri banesti suplimentare fara legatura cu condominiul astfel cum era definit de Legea nr.230/2007.
Este evident ca, in lipsa includerii terenului coindiviz in "condominiu", cei care au infiintat Asociatia de Proprietari nu puteau obtine aceste fonduri suplimentare care nu aveau legatura cu coproprietatea fortata si perpetua vizata de Legea nr.230/2007.
O asemenea cauza a constituirii Asociatiei de Proprietari atrage caracterul ilicit al acesteia si, pe cale de consecinta, nulitatea constituirii Asociatiei.
Mai mult, invedereaza faptul ca prin incheierea nr. 8 din 05.04.2007 fusese "RESPINSA ANTERIOR o cerere identica privind constituirea aceleiasi asociatii de proprietari dosar nr. 2144/94/2007). Actul constitutiv era identic, statutul viitoarei Asociatii era identic, procesul-verbal de constituire era identic, listele de semnaturi erau identice. In incheierea de respingere a cererii paratei se arata faptul ca "instanta constata ca in speta nu sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 114/1996, Legea avand in vedere alte categorii de proprietari decat cei care au formulat cererea".
Reiterarea cererii de constituire, in aceleasi conditii si in baza acelorasi documente de constituire, sustine cu atat mai mult caracterul ilicit al cauzei constiturii Asociatiei de Proprietari.
De asemenea constituirea A. P. "C. R." este lovita de nulitate absoluta deoarece nu se realizase cvorumul necesar constituirii asociatiei de proprietari in conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2007 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.
In acest sens, art.5 din Legea nr.230/2007 stabileste ca "asociatia de proprietari se infiinteaza prin acordul scris a cel putin jumatate plus unu din numarul proprietarilor... din cadrul unei cladiri. Acordul se consemneaza intr-un tabel nominal, anexa la acordul de asociere".
Chiar daca legea ar fi permis constituirea asociatiilor si cu privire la terenuri aflate in indiviziune, in speta este vorba de un numar total de 322 de proprietati (252 de VILE si 70 de apartamente in cele 2 blocuri) si nu de "225 de proprietari", cum se specifica in procesul-verbal de constituire. Prin urmare constituirea Asociatiei ar fi trebuit hotarata de un numar de 161 proprietari.
Alte nereguli la constituirea Asociatiei sunt: (1) neconvocarea legala a tuturor presupusilor membri ai Asociatiei la adunarea de constituire a Asociatiei; (2) in tabelul anexat procesului-verbal nu sunt toate datele proprietarilor care si-au dat acordul pentru constituirea asociatiei; (3) tabelul nu cuprinde cotele indivize ale "coproprietarilor" asupra asa-zisului condominiu, astfel cum prevede Legea nr.230/2007; (4) listele de semnaturi depuse la dosarul de constituire nu se refera la constituirea Asociatiei, fiind probabil aplicate in alt context decat semnarea documentelor de constituire - se ridica multe semne de intrebare despre modul cum au fost completate listele de semnaturi, in sensul ca sunt multe spatii necompletate, probabil pentru ca era un cap de tabel ce nu avea legatura cu infiintarea asociatiei.
In plus, acest tabel nu coincide cu cel din statut si din procesul-verbal de constituire a A. P. "C. R.", astfel cum sunt prevazute de lege. Tabelul mentionat nu contine aceiasi membri ca cei din tabelul "ANEXA LA PROCESUL-VERBAL" si nici consimtamantul persoanelor considerate a fi membri de drept, lipsind semnaturile acestora; in plus sunt trecuti si coproprietarii proprietatilor individuale, evident pentru a crea un numar cat mai mare de semnatari care "au votat pentru infiintarea Asociatiei".
Toate aceste nereguli ne intaresc convingerea ca Asociatia de Proprietari nu a fost constituita legal.
Mai mult decat atat, proprietarii vilelor din ansamblul rezidential C. R. au contracte individuale cu furnizorii de utilitati (apa, energie electrica inclusiv iluminat stradal, gaze, deseuri menajere etc.) si nu exista facturi pentru utilitati aferente terenului indiviz pentru a fi necesara infiintarea unei asociatii de proprietari.
Avand in vedere ca Statutul si Actul constitutiv ale A. P. "C. R." nu indeplinesc conditiile speciale prevazute de Legea r.230/2007 se impune constatarea nulitatii absolute a acestor acte si in consecinta si formei asociative.
In dovedirea actiunii reclamanta a solicitata proba cu inscrisuri
Legal citata, parata a depus intampinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, exceptia lipsei de interes, exceptia puterii de lucru judecat, exceptia lipsei calitatii procesuale active iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii.
Cu privire la exceptiile invocate instanta s-a pronuntat prin incheierea de sedinta din data de 07.05.2014.
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta de fond a retinut urmatoarele :
Prin cererea introductiva de instanta reclamanta a solicitat sa se constate nulitatea absoluta partiala a actelor de constituire a A. P. "C. R." pentru obiect ilicit si cauza ilicita, cu consecinta constatarii nulitatii absolute partiale a infiintarii acestei asociatii cu privire la zona de vile din ansamblul rezidential, intrucat nu se incadra in notiunea de "condominiu" precum si nulitatea absoluta a asociatiei de proprietari pentru nerespectarea dispozitiilor legale privind cvorumul necesar constituirii asociatiei.
Prin incheierea nr. 33P/22.11.2007 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosar nr. 7437/94/2007 s-a acordat personalitate juridica petentei A. P. "C. R.", instanta retinand ca au fost indeplinite prevederile Legii 230/2007 privind organizarea si functionarea asociatilor de proprietari si ale Legii 114/1996. In aceste imprejurari, se constata ca prin incheierea de acordare a personalitatii juridice, instanta a analizat aspectele semnalate de reclamanta in prezenta cauza, respectiv, conditia cvorumului necesar si cea a notiunii de condominiu. Incheierea mentionata a ramas definitiva prin nerecurare si si-a produs efectele juridice prevazute de lege.
In aceste conditii instanta a apreciat ca este neintemeiata actiunea reclamantei ce vizeaza constatarea nulitatii absolute a actelor de constituire ale asociatiei parate, opunandu-se in acest sens puterea de lucru judecat a hotararii judecatoresti mentionate anterior, care a avut in vedere o data cu acordarea personalitatii juridice indeplinirea tuturor dispozitiilor legale pentru constituirea valabila, implicit aspectele semnalate de catre reclamanta.
Referitor la Incheierea nr. 8/05.04.2007 pronuntata in dosar nr. 2144/94/2007 de Judecatoria Buftea, prin care s-a respins cererea de acordare personalitate juridica reclamantei, trebuie precizat ca atata timp cat partea nu a utilizat procedura revizuirii, cele doua hotarari judecatoresti definitive produc efecte juridice.
Impotriva sentintei civile nr. 2742/30.06.2014, a formulat apel reclamantul solicitand admiterea apelului, desfiintarea in tot a hotararii apelate si pe fond, trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
In motivarea apelului s-a aratat ca desi prima instanta a respins exceptia autoritatii de lucru judecat a incheierii de acordarea a personalitatii juridice nr. 33P/22.11.2007 prin incheierea din 07.05.2014 a respins actiunea ca neintemeiata exact pe considerente de putere de lucru judecat.
Apelantul a aratat ca respingerea exceptiei autoritatii de lucru judecat este corecta avand in vedere ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a se opune acest efect al unei hotararii judecatoresti, astfel ca respingerea actiunii pe considerente favorabile exceptiei autoritatii de lucru judecat este nelegala.
In ceea ce priveste reinterpretarea obiectului cererii de chemare in judecata de catre prima instanta apelantul a aratat ca in actiunea ce formeaza obiectul dosarului 6535/94/2012 nu a solicitat anularea hotararii judecatoresti din 22.11.2007 ci s-au invocat cauze de nulitate absoluta a actelor juridice cu caracter civil care au stat la baza pronuntarii incheierii nr. 33P/22.11.2007, cauze de nulitate ce trebuie analizate prin raportare la actele depuse de reprezentantii paratei la dosarul de infiintarea a Asociatiei de Proprietari si nu prin cenzurarea incheierii din 22.11.2007.
Pe fondul cauzei, apelantul a aratat ca A. P. "C. R." s-a constituit prin incalcarea flagranta a legii, urmarind un scop ilicit impotriva proprietarilor de vile din ansamblul rezidential, actele de constituire fiind cu atat mai nelegale cu cat nu fusese realizat nici cvorumul prevazut de legea nr. 230/2007.
Desi legal citata cu copia motivelor de apel intimata nu a formulat intampinare.
Analizand apelul prin prisma criticilor invocate, Tribunalul retine urmatoarele:
Sentinta civila nr. nr.2742/30.06.2014este temeinica si legala, bazandu-se pe o interpretare si aplicare corecta a legii in raport de imprejurarile concrete ale cauzei.
Din examinarea considerentelor hotararii apelate rezulta ca in motivarea in fapt si in drept se face o analiza completa a temeiurilor invocate, a probelor administrate si se inlatura justificat sustinerile partilor, astfel ca in ceea ce priveste hotararea pronuntata se poate exercita controlul judiciar eficient si se poate verifica daca in cauza au fost aplicate corect normele de drept incidente cauzei.
Analizand in modul aratat ansamblul probatoriului administrat in cauza si motivand argumentat ratiunile pentru care criticile recurentilor si apararile intimatilor au fost valorizate, instanta de fond a pronuntat o hotarare legala, nesusceptibila de modificare ori casare, fiind respectate dispozitiile art. 425 C.proc.civ.
In acelasi sens, tribunalul are in vedere faptul ca art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea Van der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].(_). Conform jurisprudentei Curtii, notiunea de proces echitabil presupune ca o instanta interna care nu a motivat decat pe scurt, hotararea sa, sa fi examinat totusi in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse (Hotararea Helle impotriva Finlandei, din 19 decembrie 1997, Culegere de hotarari si decizii 1997 - VIII, p. 2.930, paragraful 60). In speta, instanta de fond a analizat in mod real si efectiv aspectele de fapt si de drept care au facut obiectul judecatii, neputandu-se aprecia ca hotararea nu este motivata.
Pe fondul cauzei Tribunalul apreciaza ca in mod judicios prima instanta a respins cererea ca nefondata, aspectele transate prin incheierea nr. 33P/22.11.2007 impunandu-se cu putere de lucru judecat in prezenta cauza.
Tribunalul retine ca prin cererea introductiva apelantul reclamant a solicitat constatarea nulitatii actelor de constituire a intimatei invocand obiectul ilicit, cauza ilicita si lipsa cvorumului. De asemenea constata ca aceste aspecte ce tin de indeplinirea conditiilor de validitate a actelor depuse in sustinerea cererii de acordare a personalitatii juridice Asociatiei de Proprietari au fost analizate de instanta investita cu solutionarea dosarului nr. 7437/94/2007 care a pronuntat incheierea nr. 33P/22.11.2007. Asadar, criticile ce fac obiectul prezentei cauze puteau si trebuiau fi formulate pe cale recursului impotriva incheierii nr. 33P/22.11.2007, cale ce ii era deschisa apelantului care, in calitatea sa de proprietar, justifica un interes astfel cum acesta este reglementat de procedura necontencioasa.
Totodata retine ca principiul autoritatii lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti, chiar cu pozitia procesuala inversata, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare posterioara, pronuntata intr-un alt proces. Pentru a exista identitate de obiect intre doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat in ambele in acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte ca scopul final urmarit este acelasi in ambele actiuni.
In esen?a, puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatore?ti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data (bis de eadem re ne sit actio), iar hotararea este prezumata a exprima adevarul ?i nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare (res judicata pro veritate habetur). Efectul de "lucru judecat" al unei hotarari judecatore?ti are doua accep?iuni: stricto sensu semnifica autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibila judecarea unui nou litigiu intre acelea?i par?i, pentru acela?i obiect, cu aceea?i cauza (exclusivitatea); lato sensu semnifica puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune ca hotararea beneficiaza de o prezum?ie irefragabila ca exprima adevarul ?i ca nu trebuie contrazisa de o alta hotarare (obligativitatea). Pentru a se invoca obligativitatea unei hotarari judecatore?ti irevocabile privind solu?ionarea unei probleme juridice nu este necesara existen?a triplei identita?i de par?i, cauza ?i obiect, ci este necesara doar probarea identita?ii intre problema solu?ionata irevocabil ?i problema dedusa judeca?ii, instan?a de judecata fiind ?inuta sa pronun?e aceea?i solu?ie, deoarece, in caz contrar s-ar ajunge la situa?ia incalcarii componentei res judicata a puterii de lucru judecat.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifesta ca prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti, venind sa demonstreze modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care nu prezinta tripla identitate cu primul, dar care are legatura cu aspectul litigios dezlegat anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis.
Aceasta reglementare a puterii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti. Prezumtia nu opreste judecata celui de-al doilea proces, ci doar usureaza sarcina probatiunii, aducand in fata instantei constatari ale unor raporturi juridice facute cu ocazia judecatii anterioare si care nu pot fi ignorate.
Cum potrivit legii, in relatia dintre parti, prezumtia lucrului judecat are caracter absolut, inseamna ca ceea ce s-a dezlegat jurisdictional intr-un prim litigiu va fi opus partilor din acel litigiu si succesorilor lor in drepturi, fara posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, intr-un proces ulterior, care are legatura cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja solutionat.
Principiul puterii lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acela?i obiect, aceea?i cauza ?i fiind purtat intre acelea?i par?i, ci ?i contrazicerea intre doua hotarari judecatore?ti, adica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca definitiva printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara, data in alt proces. Puterea de lucru judecat nu este limitata la dispozitivul hotararii, ci ea se intinde ?i asupra considerentelor hotararii, care constituie sus?inerea necesara a dispozitivului, facand corp comun cu acesta.
Jurisprudenta C.E.D.O. din ultima perioada statueaza, cu valoare de norma supraconstitu?ionala, imposibilitatea pronun?arii in cauze identice a unor solu?ii contradictorii ?i diametral opuse, utilizand no?iuni foarte apropiate de precedentul judiciar.
In acest sens, instanta are in vedere ca, in cauza S.C. Pilot Service S.A. Constanta contra Romaniei, Hotarare din 03.06.2008, publicata in M.Of., Partea I, nr. 137/05.03.2009, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitiv, invederand ca art. 6 § 1 din Conventie nu face nici o distinctie intre hotararile prin care se admite actiunea si cele prin care se respinge actiunea si ca, indiferent de rezultat, hotararea trebuie sa fie respectata si aplicata si a reamintit ca in cauza Zazanis si altii c. Greciei a statuat ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitivul acesteia, iar autoritatile nu pot impiedica si cu atat mai mult nu pot repune in discutie fondul problemei solutionate prin hotararea judecatoreasca. De asemenea, in cauza Amuraritei c. Romaniei, Hotararea din 23 septembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Conventiei, principiu enuntat in preambulul Conventiei.
Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca solutiile definitive date de instantele judecatoresti sa nu mai poata fi contestate (cauza Brumarescu c. Romaniei, § 61). Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depuna diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe si sa interzica redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeasi problema (a se vedea mutatis mutandis, Gjonbocari si altii c. Albaniei § 66). In cauza Amuraritei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca instantele ar fi trebuit sa tina cont de constatarile de fapt din procedurile judiciare anterioare. Repunerea in discutie a situatiei solutionate prin hotarari judecatoresti definitive, nu poate fi justificata prin prisma art. 6 § 1din Conventie (a se vedea mutatis mutandis, Riabykh c. Rusiei, § 52).
Conform jurispruden?ei constante a C.E.D.O., incertitudinea jurispruden?iala este de natura a reduce increderea justi?iabililor in justi?ie ?i contravine principiului securita?ii raporturilor juridice ca element esen?ial al preeminen?ei dreptului. No?iunea de proces echitabil presupune ca dezlegarile irevocabile date problemelor de drept in litigii anterioare, dar identice sub aspectul problemelor de drept solu?ionate, au caracter obligatoriu in litigiile ulterioare, deoarece s-ar incalca principiul securita?ii raporturilor juridice, cu consecin?a generarii incertitudinii jurispruden?iale ?i a reducerii increderii justi?iabililor in sistemul judiciar.
In concluzie, C.E.D.O. a stabilit ca instan?ele sunt obligate sa ?ina cont de constatarile de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea in discu?ie a situa?iei solu?ionate definitiv prin alte hotarari constituind o incalcare a art. 6.1 din Conven?ie. A?adar, dezlegarea asupra unei probleme de drept date printr-o hotarare irevocabila este de natura sa clarifice din acel moment acea problema, creand speran?a legitima ca ea nu va mai fi negata de o alta instan?a de judecata intr-o procedura ulterioara.
Pentru considerentele expuse, constatand legalitatea si temeinicia sentintei civile atacate, va respinge apelul ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul formulat de apelantul G.D. impotriva sentintei civile nr.2742/30.06.2014, pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 9943/94/2013, in contradictoriu cu intimata A. P. "C. R.", ca nefondat.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica azi, 03.03.2015.
Presedinte Judecator
Grefier
Concept red. gref. L.I-
.Red. Jud: CD./4ex
Jud.fond :A.L.F.u- Jud Buftea
Comunicat 2 ex.
ROMANIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECTIA CIVILA
DECIZIA CIVILA NR.879A
SEDINTA PUBLICA DIN 03.03.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: E.M.O.
JUDECATOR: C.D.
GREFIER : L.I.
Pe rol se afla solutionarea apelului civil, formulat de apelantul G.D. impotriva sentintei civile nr.2742/30.06.2014, pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 9943/94/2013, in contradictoriu cu intimata A.P. C.R. avand ca obiect anulare act.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta apelantul reprezentat de aparator ales lipsind intimata.
Procedura de citare este legal indeplinita .
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declara dezbaterile inchise si acorda cuvantul asupra motivelor de apel.
Apelantul prin aparator, solicita admiterea apelului, aratand ca in primul rand instanta de fond a retinut in mod gresit ca in cauza exista autoritate de lucru judecat. Sustine ca instanta de fond a reinterpretat obiectul cererii de chemare in judecata iar in ceea ce priveste motivele de fond arata ca acestea nu au fost analizate de prima instanta. Solicita obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
Tribunalul retine cauza in pronuntare.
T R I B U N A L U L,
Prin actiunea civila, inregistrata pe rolul Judecatoriei Buftea, sub nr.9943/94/2013, reclamantul G.D. , a chemat in judecata pe parata A. P. ,,C. R.,, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna : in temeiul art. 948 Cod civil anterior (art. 1179 alin. 1 din noul Cod civil) raportat la dispozitiile Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, sa se constate nulitatea absoluta partiala a actelor de constituire a A. P. "C. R." pentru obiect ilicit si cauza ilicita, cu consecinta constatarii nulitatii absolute partiale a infiintarii acestei asociatii cu privire la zona de vile din ansamblul rezidential; in temeiul art. 5 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, sa se constate nulitatea absoluta a A. P. C. R. pentru nerespectarea dispozitiilor legale privind constituirea asociatiilor de proprietari, respectiv cvorumul, cu consecinta constatarii nulitatii absolute a infiintarii acestei asociatii; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca, A. P. "C. R." a dobandit personalitate juridica prin incheierea nr.33P, pronuntata in camera de consiliu de la data de 22.11.2007, constituirea facandu-se, conform Actului constitutiv depus la dosar, "In baza legilor si actelor normative ale statului roman, cu privire la: asocierea persoanelor fizice sau juridice cu scopuri comune, organizarea si functionarea condominiilor. gestiunea si administrarea de natura locativa".
Legile in vigoare la data constituirii A. P. "C. R." (22.11.2007), care cuprindeau normele privind constituirea asociatiilor de proprietari, erau Legea locuintei nr.114/1996 si Legea nr. 230/2007.
Potrivit art. 35 alin. 1 si 2 din Legea nr.114/1996, "(1) in cladirile de locuit cu mai multe locuinte, proprietarul raspunde de asigurarea conditiilor de functionare normala a locuintei aflate in proprietate exclusiva si a spatiilor aflate in proprietate indiviza. (2) in acest scop proprietarii se pot constitui in asociatii cu personalitate juridica".
Potrivit art.2 din Legea nr.230/2007, "in conditiile art. 1, datorita starii de indiviziune fortata, proprietarii au obligatia sa ia masuri cu privire la drepturile si obligatiile comune ce le revin tuturor asupra proprietatii comune. in acest scop, proprietarii se pot asocia in asociatii de proprietari cu personalitate juridica".
Potrivit art. 3 lit. a) din Legea nr. 230/2007, "in sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) cladire-bloc de locuinte - condominiu - proprietatea imobiliara formata din proprietati individuale, definite, apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinte, si proprietatea comuna indiviza. Poate fi definit condominiu si un tronson cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna".
Astfel, analizand actele depuse in vederea constituirii Asociatiei de Proprietari, numai in cadrul unui bloc , al unei scari de bloc ori al unui tronson de bloc.
In concluzie, A. P. "C. R." s-a constituit la data de 16.11.2007 cu incalcarea flagranta a prevederilor legale.
Pe de alta parte, includerea intr-un asa-zis condominiu al blocurilor si a unui teren care se afla in indiviziune cu proprietarii de vile din apropierea celor doua blocuri (respectiv a caii de acces la proprietatile din zona) nu poate avea drept scop decat obtinerea unor fonduri banesti suplimentare fara legatura cu condominiul astfel cum era definit de Legea nr.230/2007.
Este evident ca, in lipsa includerii terenului coindiviz in "condominiu", cei care au infiintat Asociatia de Proprietari nu puteau obtine aceste fonduri suplimentare care nu aveau legatura cu coproprietatea fortata si perpetua vizata de Legea nr.230/2007.
O asemenea cauza a constituirii Asociatiei de Proprietari atrage caracterul ilicit al acesteia si, pe cale de consecinta, nulitatea constituirii Asociatiei.
Mai mult, invedereaza faptul ca prin incheierea nr. 8 din 05.04.2007 fusese "RESPINSA ANTERIOR o cerere identica privind constituirea aceleiasi asociatii de proprietari dosar nr. 2144/94/2007). Actul constitutiv era identic, statutul viitoarei Asociatii era identic, procesul-verbal de constituire era identic, listele de semnaturi erau identice. In incheierea de respingere a cererii paratei se arata faptul ca "instanta constata ca in speta nu sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 114/1996, Legea avand in vedere alte categorii de proprietari decat cei care au formulat cererea".
Reiterarea cererii de constituire, in aceleasi conditii si in baza acelorasi documente de constituire, sustine cu atat mai mult caracterul ilicit al cauzei constiturii Asociatiei de Proprietari.
De asemenea constituirea A. P. "C. R." este lovita de nulitate absoluta deoarece nu se realizase cvorumul necesar constituirii asociatiei de proprietari in conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2007 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.
In acest sens, art.5 din Legea nr.230/2007 stabileste ca "asociatia de proprietari se infiinteaza prin acordul scris a cel putin jumatate plus unu din numarul proprietarilor... din cadrul unei cladiri. Acordul se consemneaza intr-un tabel nominal, anexa la acordul de asociere".
Chiar daca legea ar fi permis constituirea asociatiilor si cu privire la terenuri aflate in indiviziune, in speta este vorba de un numar total de 322 de proprietati (252 de VILE si 70 de apartamente in cele 2 blocuri) si nu de "225 de proprietari", cum se specifica in procesul-verbal de constituire. Prin urmare constituirea Asociatiei ar fi trebuit hotarata de un numar de 161 proprietari.
Alte nereguli la constituirea Asociatiei sunt: (1) neconvocarea legala a tuturor presupusilor membri ai Asociatiei la adunarea de constituire a Asociatiei; (2) in tabelul anexat procesului-verbal nu sunt toate datele proprietarilor care si-au dat acordul pentru constituirea asociatiei; (3) tabelul nu cuprinde cotele indivize ale "coproprietarilor" asupra asa-zisului condominiu, astfel cum prevede Legea nr.230/2007; (4) listele de semnaturi depuse la dosarul de constituire nu se refera la constituirea Asociatiei, fiind probabil aplicate in alt context decat semnarea documentelor de constituire - se ridica multe semne de intrebare despre modul cum au fost completate listele de semnaturi, in sensul ca sunt multe spatii necompletate, probabil pentru ca era un cap de tabel ce nu avea legatura cu infiintarea asociatiei.
In plus, acest tabel nu coincide cu cel din statut si din procesul-verbal de constituire a A. P. "C. R.", astfel cum sunt prevazute de lege. Tabelul mentionat nu contine aceiasi membri ca cei din tabelul "ANEXA LA PROCESUL-VERBAL" si nici consimtamantul persoanelor considerate a fi membri de drept, lipsind semnaturile acestora; in plus sunt trecuti si coproprietarii proprietatilor individuale, evident pentru a crea un numar cat mai mare de semnatari care "au votat pentru infiintarea Asociatiei".
Toate aceste nereguli ne intaresc convingerea ca Asociatia de Proprietari nu a fost constituita legal.
Mai mult decat atat, proprietarii vilelor din ansamblul rezidential C. R. au contracte individuale cu furnizorii de utilitati (apa, energie electrica inclusiv iluminat stradal, gaze, deseuri menajere etc.) si nu exista facturi pentru utilitati aferente terenului indiviz pentru a fi necesara infiintarea unei asociatii de proprietari.
Avand in vedere ca Statutul si Actul constitutiv ale A. P. "C. R." nu indeplinesc conditiile speciale prevazute de Legea r.230/2007 se impune constatarea nulitatii absolute a acestor acte si in consecinta si formei asociative.
In dovedirea actiunii reclamanta a solicitata proba cu inscrisuri
Legal citata, parata a depus intampinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, exceptia lipsei de interes, exceptia puterii de lucru judecat, exceptia lipsei calitatii procesuale active iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii.
Cu privire la exceptiile invocate instanta s-a pronuntat prin incheierea de sedinta din data de 07.05.2014.
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta de fond a retinut urmatoarele :
Prin cererea introductiva de instanta reclamanta a solicitat sa se constate nulitatea absoluta partiala a actelor de constituire a A. P. "C. R." pentru obiect ilicit si cauza ilicita, cu consecinta constatarii nulitatii absolute partiale a infiintarii acestei asociatii cu privire la zona de vile din ansamblul rezidential, intrucat nu se incadra in notiunea de "condominiu" precum si nulitatea absoluta a asociatiei de proprietari pentru nerespectarea dispozitiilor legale privind cvorumul necesar constituirii asociatiei.
Prin incheierea nr. 33P/22.11.2007 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosar nr. 7437/94/2007 s-a acordat personalitate juridica petentei A. P. "C. R.", instanta retinand ca au fost indeplinite prevederile Legii 230/2007 privind organizarea si functionarea asociatilor de proprietari si ale Legii 114/1996. In aceste imprejurari, se constata ca prin incheierea de acordare a personalitatii juridice, instanta a analizat aspectele semnalate de reclamanta in prezenta cauza, respectiv, conditia cvorumului necesar si cea a notiunii de condominiu. Incheierea mentionata a ramas definitiva prin nerecurare si si-a produs efectele juridice prevazute de lege.
In aceste conditii instanta a apreciat ca este neintemeiata actiunea reclamantei ce vizeaza constatarea nulitatii absolute a actelor de constituire ale asociatiei parate, opunandu-se in acest sens puterea de lucru judecat a hotararii judecatoresti mentionate anterior, care a avut in vedere o data cu acordarea personalitatii juridice indeplinirea tuturor dispozitiilor legale pentru constituirea valabila, implicit aspectele semnalate de catre reclamanta.
Referitor la Incheierea nr. 8/05.04.2007 pronuntata in dosar nr. 2144/94/2007 de Judecatoria Buftea, prin care s-a respins cererea de acordare personalitate juridica reclamantei, trebuie precizat ca atata timp cat partea nu a utilizat procedura revizuirii, cele doua hotarari judecatoresti definitive produc efecte juridice.
Impotriva sentintei civile nr. 2742/30.06.2014, a formulat apel reclamantul solicitand admiterea apelului, desfiintarea in tot a hotararii apelate si pe fond, trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
In motivarea apelului s-a aratat ca desi prima instanta a respins exceptia autoritatii de lucru judecat a incheierii de acordarea a personalitatii juridice nr. 33P/22.11.2007 prin incheierea din 07.05.2014 a respins actiunea ca neintemeiata exact pe considerente de putere de lucru judecat.
Apelantul a aratat ca respingerea exceptiei autoritatii de lucru judecat este corecta avand in vedere ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a se opune acest efect al unei hotararii judecatoresti, astfel ca respingerea actiunii pe considerente favorabile exceptiei autoritatii de lucru judecat este nelegala.
In ceea ce priveste reinterpretarea obiectului cererii de chemare in judecata de catre prima instanta apelantul a aratat ca in actiunea ce formeaza obiectul dosarului 6535/94/2012 nu a solicitat anularea hotararii judecatoresti din 22.11.2007 ci s-au invocat cauze de nulitate absoluta a actelor juridice cu caracter civil care au stat la baza pronuntarii incheierii nr. 33P/22.11.2007, cauze de nulitate ce trebuie analizate prin raportare la actele depuse de reprezentantii paratei la dosarul de infiintarea a Asociatiei de Proprietari si nu prin cenzurarea incheierii din 22.11.2007.
Pe fondul cauzei, apelantul a aratat ca A. P. "C. R." s-a constituit prin incalcarea flagranta a legii, urmarind un scop ilicit impotriva proprietarilor de vile din ansamblul rezidential, actele de constituire fiind cu atat mai nelegale cu cat nu fusese realizat nici cvorumul prevazut de legea nr. 230/2007.
Desi legal citata cu copia motivelor de apel intimata nu a formulat intampinare.
Analizand apelul prin prisma criticilor invocate, Tribunalul retine urmatoarele:
Sentinta civila nr. nr.2742/30.06.2014este temeinica si legala, bazandu-se pe o interpretare si aplicare corecta a legii in raport de imprejurarile concrete ale cauzei.
Din examinarea considerentelor hotararii apelate rezulta ca in motivarea in fapt si in drept se face o analiza completa a temeiurilor invocate, a probelor administrate si se inlatura justificat sustinerile partilor, astfel ca in ceea ce priveste hotararea pronuntata se poate exercita controlul judiciar eficient si se poate verifica daca in cauza au fost aplicate corect normele de drept incidente cauzei.
Analizand in modul aratat ansamblul probatoriului administrat in cauza si motivand argumentat ratiunile pentru care criticile recurentilor si apararile intimatilor au fost valorizate, instanta de fond a pronuntat o hotarare legala, nesusceptibila de modificare ori casare, fiind respectate dispozitiile art. 425 C.proc.civ.
In acelasi sens, tribunalul are in vedere faptul ca art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea Van der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].(_). Conform jurisprudentei Curtii, notiunea de proces echitabil presupune ca o instanta interna care nu a motivat decat pe scurt, hotararea sa, sa fi examinat totusi in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse (Hotararea Helle impotriva Finlandei, din 19 decembrie 1997, Culegere de hotarari si decizii 1997 - VIII, p. 2.930, paragraful 60). In speta, instanta de fond a analizat in mod real si efectiv aspectele de fapt si de drept care au facut obiectul judecatii, neputandu-se aprecia ca hotararea nu este motivata.
Pe fondul cauzei Tribunalul apreciaza ca in mod judicios prima instanta a respins cererea ca nefondata, aspectele transate prin incheierea nr. 33P/22.11.2007 impunandu-se cu putere de lucru judecat in prezenta cauza.
Tribunalul retine ca prin cererea introductiva apelantul reclamant a solicitat constatarea nulitatii actelor de constituire a intimatei invocand obiectul ilicit, cauza ilicita si lipsa cvorumului. De asemenea constata ca aceste aspecte ce tin de indeplinirea conditiilor de validitate a actelor depuse in sustinerea cererii de acordare a personalitatii juridice Asociatiei de Proprietari au fost analizate de instanta investita cu solutionarea dosarului nr. 7437/94/2007 care a pronuntat incheierea nr. 33P/22.11.2007. Asadar, criticile ce fac obiectul prezentei cauze puteau si trebuiau fi formulate pe cale recursului impotriva incheierii nr. 33P/22.11.2007, cale ce ii era deschisa apelantului care, in calitatea sa de proprietar, justifica un interes astfel cum acesta este reglementat de procedura necontencioasa.
Totodata retine ca principiul autoritatii lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti, chiar cu pozitia procesuala inversata, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare posterioara, pronuntata intr-un alt proces. Pentru a exista identitate de obiect intre doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat in ambele in acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte ca scopul final urmarit este acelasi in ambele actiuni.
In esen?a, puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatore?ti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data (bis de eadem re ne sit actio), iar hotararea este prezumata a exprima adevarul ?i nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare (res judicata pro veritate habetur). Efectul de "lucru judecat" al unei hotarari judecatore?ti are doua accep?iuni: stricto sensu semnifica autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibila judecarea unui nou litigiu intre acelea?i par?i, pentru acela?i obiect, cu aceea?i cauza (exclusivitatea); lato sensu semnifica puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune ca hotararea beneficiaza de o prezum?ie irefragabila ca exprima adevarul ?i ca nu trebuie contrazisa de o alta hotarare (obligativitatea). Pentru a se invoca obligativitatea unei hotarari judecatore?ti irevocabile privind solu?ionarea unei probleme juridice nu este necesara existen?a triplei identita?i de par?i, cauza ?i obiect, ci este necesara doar probarea identita?ii intre problema solu?ionata irevocabil ?i problema dedusa judeca?ii, instan?a de judecata fiind ?inuta sa pronun?e aceea?i solu?ie, deoarece, in caz contrar s-ar ajunge la situa?ia incalcarii componentei res judicata a puterii de lucru judecat.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifesta ca prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti, venind sa demonstreze modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care nu prezinta tripla identitate cu primul, dar care are legatura cu aspectul litigios dezlegat anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis.
Aceasta reglementare a puterii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti. Prezumtia nu opreste judecata celui de-al doilea proces, ci doar usureaza sarcina probatiunii, aducand in fata instantei constatari ale unor raporturi juridice facute cu ocazia judecatii anterioare si care nu pot fi ignorate.
Cum potrivit legii, in relatia dintre parti, prezumtia lucrului judecat are caracter absolut, inseamna ca ceea ce s-a dezlegat jurisdictional intr-un prim litigiu va fi opus partilor din acel litigiu si succesorilor lor in drepturi, fara posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, intr-un proces ulterior, care are legatura cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja solutionat.
Principiul puterii lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acela?i obiect, aceea?i cauza ?i fiind purtat intre acelea?i par?i, ci ?i contrazicerea intre doua hotarari judecatore?ti, adica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca definitiva printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara, data in alt proces. Puterea de lucru judecat nu este limitata la dispozitivul hotararii, ci ea se intinde ?i asupra considerentelor hotararii, care constituie sus?inerea necesara a dispozitivului, facand corp comun cu acesta.
Jurisprudenta C.E.D.O. din ultima perioada statueaza, cu valoare de norma supraconstitu?ionala, imposibilitatea pronun?arii in cauze identice a unor solu?ii contradictorii ?i diametral opuse, utilizand no?iuni foarte apropiate de precedentul judiciar.
In acest sens, instanta are in vedere ca, in cauza S.C. Pilot Service S.A. Constanta contra Romaniei, Hotarare din 03.06.2008, publicata in M.Of., Partea I, nr. 137/05.03.2009, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitiv, invederand ca art. 6 § 1 din Conventie nu face nici o distinctie intre hotararile prin care se admite actiunea si cele prin care se respinge actiunea si ca, indiferent de rezultat, hotararea trebuie sa fie respectata si aplicata si a reamintit ca in cauza Zazanis si altii c. Greciei a statuat ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitivul acesteia, iar autoritatile nu pot impiedica si cu atat mai mult nu pot repune in discutie fondul problemei solutionate prin hotararea judecatoreasca. De asemenea, in cauza Amuraritei c. Romaniei, Hotararea din 23 septembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Conventiei, principiu enuntat in preambulul Conventiei.
Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca solutiile definitive date de instantele judecatoresti sa nu mai poata fi contestate (cauza Brumarescu c. Romaniei, § 61). Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depuna diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe si sa interzica redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeasi problema (a se vedea mutatis mutandis, Gjonbocari si altii c. Albaniei § 66). In cauza Amuraritei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca instantele ar fi trebuit sa tina cont de constatarile de fapt din procedurile judiciare anterioare. Repunerea in discutie a situatiei solutionate prin hotarari judecatoresti definitive, nu poate fi justificata prin prisma art. 6 § 1din Conventie (a se vedea mutatis mutandis, Riabykh c. Rusiei, § 52).
Conform jurispruden?ei constante a C.E.D.O., incertitudinea jurispruden?iala este de natura a reduce increderea justi?iabililor in justi?ie ?i contravine principiului securita?ii raporturilor juridice ca element esen?ial al preeminen?ei dreptului. No?iunea de proces echitabil presupune ca dezlegarile irevocabile date problemelor de drept in litigii anterioare, dar identice sub aspectul problemelor de drept solu?ionate, au caracter obligatoriu in litigiile ulterioare, deoarece s-ar incalca principiul securita?ii raporturilor juridice, cu consecin?a generarii incertitudinii jurispruden?iale ?i a reducerii increderii justi?iabililor in sistemul judiciar.
In concluzie, C.E.D.O. a stabilit ca instan?ele sunt obligate sa ?ina cont de constatarile de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea in discu?ie a situa?iei solu?ionate definitiv prin alte hotarari constituind o incalcare a art. 6.1 din Conven?ie. A?adar, dezlegarea asupra unei probleme de drept date printr-o hotarare irevocabila este de natura sa clarifice din acel moment acea problema, creand speran?a legitima ca ea nu va mai fi negata de o alta instan?a de judecata intr-o procedura ulterioara.
Pentru considerentele expuse, constatand legalitatea si temeinicia sentintei civile atacate, va respinge apelul ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul formulat de apelantul G.D. impotriva sentintei civile nr.2742/30.06.2014, pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 9943/94/2013, in contradictoriu cu intimata A. P. "C. R.", ca nefondat.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica azi, 03.03.2015.
Presedinte Judecator
Grefier
Concept red. gref. L.I-
.Red. Jud: CD./4ex
Jud.fond :A.L.F.u- Jud Buftea
Comunicat 2 ex.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.
Anulare act - Decizie nr. 523 din data de 27.06.2017Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila – Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011