anulare act administrativ

Sentinta nr. 92/2012
Sedinta publica de la 18 ianuarie 2012

 
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant  R.G. si pe paratii Administratia Finantelor Publice   , Directia Generala a Finantelor Publice    si  Administratia Fondului Pentru Mediu  , avand ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal facut in sedinta publica   au lipsit partile.
Procedura  de citare fiind legal indeplinita.
Dupa efectuarea referatului oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, invedereaza ca prin serviciul registratura-arhiva s-au depus din partea paratelor Administratia Finantelor Publice   si Directia Generala a Finantelor Publice    intampinari.
Constatand cauza in stare de judecata, tribunalul a trecut la solutionare.
     

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de fata ;
Prin cererea inregistrata   la data de 25.10.2011,   reclamantul R.G. a chemat in judecata paratii A.F.P.  , D.G.F.P. si A.F.M., solicitand instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna obligarea paratelor  la restituirea sumei de 2.324  lei, reprezentand taxa de poluare.
In motivare, a aratat ca in data de 14.05.2009, a  achizitionat un autoturism second hand  marca AUDI A4, acesta fiind inmatriculat ultima oara in Germania, tara membra a Uniunii Europene.
A considerat reclamantul ca aceasta taxa este in contradictie cu normele comunitare, intrucat ea trebuie platita la prima inmatriculare in Romania a unui autoturism si se pastreaza conceptul de taxa de prima inmatriculare instituit initial prin prevederile art.214/1 - 214/3 Cod fiscal, care au fost declarate de instantele romanesti ca fiind neconforme cu dispozitiile art.90 din  Tratatul de instituire a Comunitatii Europene_  Nici taxa de poluare nu ar fi conforma cu Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul UE, respectiv cu art.25, art.28 si art.90, acesta pentru ca taxa de poluare se percepe numai pentru autoturismele inmatriculate in Uniunea Europeana si reinmatriculate pentru prima data de Romania, in timp ce pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania, la o noua inmatriculare taxa nu mai este perceputa.
In expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr.PL-x 536/10.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputatilor, este mentionat in mod expres ca daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecinta ar fi fost facilitarea intrarii in Romania a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic.Asadar, se vrea ca taxa de poluare, al carui scop este, in principiu corect - poluatorul plateste - sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un al stat membru.
Potrivit OUG 50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare. Autovehiculele Ml cu norma de poluare Euro 4, a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cmc. precum si toate autovehiculele NI cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data de in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de    plata a taxei de poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.50/2008. (2) Autovehiculelor Ml cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cmc, precum si tuturor autovehiculelor NI cu norma de poluare Euro 4, inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania, li se aplica taxele prevazute in anexele nr.l si 2. Asadar, se creeaza o diferenta de tratament fiscal intre masinile noi si cele vechi, inmatriculate in Romania dupa intrarea in vigoare a OUG 50/2008.
Art.90 par.l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede ."Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natura, mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect produselor nationale similare". Scopul general al art.90 este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistenta produselor provenite din alte state membre, in comparatie cu produsele interne. Organele fiscale din Romania au invocat legalitatea incasarii taxei, ca urmare a aplicarii dreptului intern, respectiv OUG 50/2008.
S-a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicarii directe a reglementarii comunitare si am urmatoarele argumente: —Constitutia Romaniei: De la 1 ian 2007, Romania este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148 din Constitutie, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin2), iar Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alin 2 (alin4). De altfel, prin Legea nr.l57/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii, dinainte de aderare.
 Conform jurisprudentei Curtii de Justitie Europene—Decizia in cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit ca legea care se indeparteaza de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea sa duca la anularea lui, data fiind natura sa originala si speciala, fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii insasi sa fie pusa la indoiala. Mai mult, aceeasi decizie a definit relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre aratand ca dreptul comunitar este o ordine juridica independenta care are prioritate de aplicare chiar si in fata dreptului national ulterior - or, in speta, taxa de poluare a fost indusa in legislatia interna de abia in anul 2008.De asemenea, in cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit ca judecatorul national este obligat sa aplice normele comunitare, in mod direct, daca acestea contravin normelor interne, fara a solicita sau astepta eliminarea acestora pe cale administrativa sau a unei proceduri constitutionale.
Analizand dispozitiile OUG 50/2008 cu modificarile ulterioare, rezulta ca pentru un autoturism produs in Romania sau in alte state membre UE nu se percepe la o noua inmatriculare taxa de poluare, daca a fost anterior Inmatriculat tot in Romania. Dar se percepe taxa de poluare la autoturismul produs in tara sau in alt stat membru UE, daca este inmatriculat pentru prima data in Romania. Reglementata in acest mod, taxa pe poluare diminueaza sau este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculare intr-un alt stat membru: cumparatorii sunt orientati din punct de vedere fiscal sa achizitioneze autovehicule second-hand deja inmatriculate in Romania.
Ca urmare a adoptarii O.U.G nr. 218/2008, intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor a devenit mai evidenta: a fost inlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrica mai mica de 2000 cmc (or, este notoritate ca in Romania sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in perioada 15.12.2008-31.12.2009, astfel incat consumatorii sunt directionari fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja inmatriculat in Romania. Se protejeaza astfel productia interna, aspect ce reiese explicit din preambulul O.U.G nr.208/2008 si 218/2008, potrivita caruia: Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare.
O.U.G. nr.50/2008 este contrara art.90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second - hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare in acest litigiu (Germania), favorizand astfel vanzarea autoturismelor second - hand deja inmatriculate in Romania si mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania.
Ori, dupa aderarea Romaniei la UE, acest lucru nu este admisibil cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, atata timp cat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor ( CJE, hotararea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl c. Amministrazione delle finanze dello Stato - in speta, taxa menita sa descurajeze importul de banane in Italia). Asupra incalcarii art. 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenta de tratament s-a pronuntat Curtea de la Luxembourg prin hotararea din II august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F.G. Roders BV s.a. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen ( discriminare intre vinurile din Luxenbourg si vinurile din fructe provenite din alte state membre), sau prin hotararea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia c. Italia (bananele importate in Italia si fructele cultivate in Italia).
Demn de remarcat este si un alt tip de discriminare, anume intre persoanele care au solicitat inmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 si cele care inmatriculeaza autoturisme ulterior: doar aceste din urma persoane platesc taxa de poluare, desi este evident ca polueaza si autoturismele primei categorii de persoane cele inmatriculate ulterior. Discriminarea este realizata de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul inmatricularii, desi din preambulul OUG 50/2008 rezulta ca s-a urmarit asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in trafic, potrivit principiului poluatorul plateste.
 Este indubitabila incalcarea legislatiei comunitare de catre Romania prin O.U.G. 50/2008. intrucat Comisia Europeana a declansat in data de 25 iunie 2009 procedura de infringement Impotriva Romaniei, cerand autoritatilor de la Bucuresti sa modifice legislatia privind aplicarea taxei de poluare - fosta taxa de prima inmatriculare. Aceasta solicitare, de notorietate publica, a fost transmisa sub forma unei "scrisori de somare", prima etapa a procedurii de incalcare a dreptului comunitar (infringement), prevazuta la articolul 226 din Tratatul CE...
In drept, si-a intemeiat cererea pe dispozitiile legale la care a facut referire mai sus. Diferenta de aplicare a taxei demonstrata in modul aratat,induce un sistem juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in Romania din Comunitatea Europeana in scopul reinmatricularii lor in Romania, in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de provenienta, in timp ce pentru reinmatricularea autovehiculelor inmatriculate deja in Romania, taxa nu se mai percepe si nici taxa de poluare, aceasta fiind odata achitata. Intre principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instantele judecatoresti romane, astfel cum s-a mentionat prin referirile la art.148 alin.2 si 4 din Constitutie, facem referiri la suprematia dreptului comunitar, in speta a art.90 (1) din Tratat si conchidem ca prin modificarea codului fiscal si introducerea taxei speciale pentru autovehicule, legiuitorul a incalcat in mod direct dispozitiile mentionate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct a art.90(l) din Tratat pentru ordinea juridica interna a Romaniei, instanta este datoare sa constate ca art.2141 - 214" din Codul fiscal sunt reglementari contrare si ca nu pot fi mentinute in continuare ca aplicabile in cauza de fata. S-a mentionat faptul ca a efectuat procedura prealabila prevazuta de L. 554/2004 pentru restituirea taxei achitata in suma de 4035 lei, insa aceasta mi-a raspuns cu adresa nr.36.901/15.06.2011 ca nu este de acord cu restituirea sumei solicitate, adresa o consider ca fiind un refuz nejustificat la solutionarea cererii mele. Asadar, organul fiscal, primind cererea asa cum a fost formulata, trebuia sa solutioneze aceasta cerere printr-o decizie prin care sa fie admisa sau respinsa cererea.
S-a solicitat admiterea actiunii asa cum a fost formulata si restituirea sumei de 2324 lei achitata cu chitanta seria TS5 nr.1581190/09.09.2009. In sustinerea cererii, s-au depus urmatoarele inscrisuri: copii xerox dupa toate actele, respectiv actele straine, romane, traducerile legalizate, decizia de calcul al taxei pe poluare si chitanta, actele in original din care rezulta efectuarea plangerii prealabile. In conformitate cu art. 242 alineat 2 C.Pr.Civ., s-a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Prin intampinare, parata A.F.P. , a solicitat respingerea actiunii ca netemeinica si nelegala avand in vedere urmatoarele considerente.
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca a achitat suma cu titlu de taxa de poluare potrivit formulei si elementelor de calcul reglementata de O.U.G 50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, in contul A..M. beneficiar al taxei de poluare potrivit art. 1 din acelasi act normativ.
Petentul nu solicita A.F.M restituirea sumei achitate, incercand ca duca in eroare instanta de judecata, solicitand direct restituirea sumei achitate, fara a contesta Decizia de calcul, act administrativ fiscal, ce a instituit suma de plata, si fata de acest aspect au invocat exceptia tardivitatii si prematuritatii acestei actiuni.
S-a solicitat  sa se constate ca reclamantul solicita instantei doar restituirea sumei achitate, fara a contesta instantei de judecata actul administrativ fiscale emis de acest organ fiscal in vederea achitarii sumei, nu invocand doar Tratatul de Aderare, procedurii de achitare a sumei fiind instituita prin Decizia de calcul a taxei de poluare. Decizie emisa la cererea reclamantului adresata organului fiscal, in vederea instituirii sumei de plata, dupa cum reiese din cererea de chemare in judecata.
Or prin cererea de chemare in judecata dedusa judecatii reclamantul cheama in judecata organul fiscal ce a fost investit de petent in a institui si calcula potrivit O.U.G 50/2008, si fata de  solicitarea petentului emite Decizia de calcul a taxei de poluare, insusita la data platii de petent , necontestata in termenul legal de acesta. Ulterior, nemultumit fiind de plata sumei solicita restituirea direct instantei, fara a se adresa organului fiscal.
De altfel instanta de contencios administrativ care, esentialmente, este chemata sa cenzureze acte administrative emise de autoritati publice. Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, constata ca petentul solicita restituirea sumei, nemultumit fiind ca organul fiscal nu i-ar fi restituit aceasta suma, suma stabilita prin Decizia de calcul.
Se arata ca reclamantul nu contesta acte administrative care sa-l fi vatamat, investind direct instanta cu o cerere in pretentii discutabila pe calea Contenciosului Administrativ Fiscal si fata de acest aspect s-a invocat  de asemenea si inadmisibilitatea acestei actiuni, astfel ca din lecturarea actiunii nu reiese ca ar fi efectuat procedura prealabila cu A. F. M., la data introducerii acestei actiuni
Totodata, s-a solicitat instantei de judecata introducerea AFM , intrucat suma achitata nu se face venit la bugetul de stat, in conformitate prevederile art.l din O.U.G nr.50/2008, modificata prin O.U.G nr.218/10.12.2008. ca beneficiar al sumei achitata de reclamant.
De altfel singura ipoteza in care cuantumul taxei de poluare poate fi contestat, ar fi faptul ca organul fiscal prin modul de calcul nu a avut in vedere masura deprecierii sau o expertizarea tehnica a caracteristicilor autovehiculului rulat, petentul fiind astfel multumit de Decizia de calcul a taxei de poluare, efectuand astfel plata sumei instituita potrivit actului administrativ fiscal, decizia de calcul a taxei de poluare.
S-a invederat instantei ca actiunea reclamantului a fost formulata dupa expirarea celor 30 de zile de la comunicarea Deciziei de calcul, si achitarea sumei, termen prevazut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. si fata de acest aspect invocam exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Reclamantul isi intemeiaza cererea de judecata pe prevederile art.90 din Tratatul de Aderare, legislatia comunitara si nationala obligand insasi la plata taxei speciale si ulterior de poluare pentru toate autoturismele. Comisia Europeana a recunoscut ca taxa de poluare instituita prin O.U.G nr.50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, corespunde normelor comunitare apreciind ca nu pot fi retinute sustinerile reclamantului potrivit carora prin instituirea acestei taxe ar fi fost discriminat de suma achitata.
  Tratatul de Aderare incheiat de Romania cu ocazia cu ocazia intrarii in Uniunea Europeana nu e solutia legislativa adoptata de Parlamentul Romaniei, legislatia nationala invocata nu contravine la aceasta data normelor comunitare si da dreptul autoritatilor interne competente sa aiba initiative legislative in conformitate cu prevederile art. 21 alin.3 din Legea nr. 24/2000, precum si OUG nr.7/16.02.2009, da dreptul autoritatilor competente sa restituie diferenta dintre taxa platita cu titlu de taxa speciala si taxa depoluare.
Taxa de poluare pentru autovehicule se achita la prima inmatriculare a autoturismului in Romania si la stabilirea ei se au in vedere mai multe elemente de calcul si anume valoarea combinata a emisiilor de CO2, taxa specifica exprimata in Euro/1 g CO2, capacitatea cilindrica, taxa specifica pe cilindri si cota de reducere a taxei care are in vedere vechimea autoturismului exprimata in ani, de rulajul mediu anual, de starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului Aceasta taxa se achita inainte de prima inmatriculare a autoturismelor noi si a autoturismelor second - hand cumparate din UE.
Fara indoiala, atat prin cererea introductiva ce face obiectul prezentei cauze, paratul a reclamat incompatibilitatea dreptului national, O.U.G. nr. 50/2008 cu dispozitiile dreptului comunitar, respectiv cu art. 90 alin. 1 TCE, sub acest aspect instanta urmeaza a raspunde criticilor petentului, in sensul ca O.U.G 50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, respecta cerintele impuse de rationamentul instantei comunitare si in consecinta nu contravine tratatului avand in vedere locul pe care disp. art. 90 alin. 1 TCE il ocupa in sistemul prevazut de Tratat.
Pentru exercitarea eficienta a  dreptului la actiune, cel interesat ar trebui sa cunoasca factorii in functie de care au fost stabilite procentele de depreciere potrivit Deciziei de calcul necontestata la data formularii acestei actiuni
Analizand din aceasta perspectiva OUG nr. 50/2008, s-a solicitat sa se observe ca A.F.P executa actul normativ in discutie, respecta solicitarea reclamantului de a calcula taxa de poluare , potrivit cerintelor legale in vigoare, fara a pune in discutie rationamentul instantei comunitare ce ar veni in consecinta cu art.90 din Tratat.
De altfel,  reclamantul ar fi trebuit sa produca probe din care sa rezulte fura dubiu ca taxele pe care le aplica statul roman sunt superioare celor din statul din care reclamantul si-a achizitionat autoturismul.
In ceea ce priveste admiterea cererii privind cheltuielile de judecata solicitate instantei, s-a solicitat respingerea cererii motivat de faptul ca A.F.P   nu se afla in culpa procesuala, refuzul de a restitui suma a fost ca urmare a legislatiei fiscale pe care organul fiscal, entitate subordonata din cadrul Ministerului Finantelor.
Petentul nu depune probatorii din care sa reiese cum a fost obligat de organul fiscal, A.F.P instituind calculul sumei prin cererea depusa, drept urmare nefiind stabilita culpa procesuala a acestui organ fiscal, motivat de faptul ca petentul nu a contestat Decizia de calcul emisa potrivit cererii cu care a investit organul fiscal.
Astfel, asa cum rezulta din disp. art. 3 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, toate autovehiculele sunt supuse taxei de poluare, exceptarile prev. de art. 3 alin. 2 din actul normativ nu vizeaza provenienta ci doar destinatia autovehiculelor.
Sistemul este suficient de precis, acesta continand elemente legate de norma de poluare, emisa de CO2, capacitatea cilindrica dar si o grila de reducere a taxei, extrem de vasta prin categorii de "varsta" a autovehiculelor, apta sa produca un calcul al deprecierii autoturismului foarte aproape de rezultatul pe care o expertiza individuala l-ar putea revela.
Comisia Europeana nu a contestat niciodata instituirea taxei ca atare si a solicitat reasezarea modalitatii de calcul in sensul armonizarii legislatiei romanesti cu cea europeana, nu a considerat vreodata ca taxa de poluare este nelegala, sau ca incalca tratatele comunitare, ca nu ar trebui platita, solicitand doar modificarea modului de calcul si criteriile la care se raporteaza nivelul taxarii.
Dupa cum se poate observa prin actiunea formulata, reclamantul solicita restituirea taxei de poluare determinata in conditiile art.6 din O.U.G 50/2008, cu dreptul de a contesta daca ar fi fost gresit modul de calcul potrivit art.5 alin.l, act administrativ fiscal contestabil potrivit art. 10 din O.U.G 50/2008, prin intermediul caruia a fost lezata in drepturi intemeindu-si actiunea pe prevederile Legii 554/2004.
Fata de motivele invocate s-a solicitat admiterea exceptiilor invocate, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii ca netemeinica si nelegala, in subsidiar respingerea cererii privind cheltuielile de judecata.
Prin intampinare, parata  DGFP  a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata. Pe cale de exceptie s-a considerat actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila. Reclamantul nu a contestat decizia de calcul a taxei de poluare emisa de AFP   care este act administrativ fiscal in conformitate cu prevederile art.41 din OG nr.92/2003 republicata, privind codul de procedura fiscala in baza careia s-a calculat taxa de poluare conform prevederilor OUG nr.50/2008. In aceste conditii reclamantul trebuia sa parcurga procedura prealabila reglementate de art.205-208 din Codul de procedura fiscala.
Asadar, procedura prealabila este obligatorie, in caz de neindeplinire a acesteia actiunea directa in contencios administrativ este inadmisibila potrivit art. 109 alin. 2 din Codul de procedura civila.
De asemenea, conform dispozitiilor art. 7 din OUG nr. 50/2008 "solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de catre contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta, potrivit prevederilor OG nr. 92/2003", norma juridica cu caracter special ce instituie obligativitatea contestarii taxei la organul fiscal competent-procedura prealabila sesizarii instantei de judecata.
Tot pe cale de exceptie, s-a invocat lipsa calitatii procesuale pasive a DGFP   in favoarea AFP  . Astfel, art.33 din Codul de procedura fiscala stipuleaza ca organul fiscal competent in administrarea impozitelor si taxelor este cel in a carui raza teritoriala se afla domiciliul contribuabilului sau platitorului de venit.
Potrivit disp.art.2 din OMFP nr.1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire si rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobanzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depasirea termenului legal, organul fiscal competent in solutionarea cererilor de restituire este organul fiscal caruia ii revine competenta de administrare a creantelor bugetare, potrivit art.33 din OG nr.92/2003, republicata. DGFP Gorj nu a emis nici un act administrativ care sa poata fi contestat de reclamant, restituirea fiind solicitata de la AFP  .
In ceea ce priveste fondul cauzei, referitor la regimul taxei de poluare,
s-au invederat  urmatoarele:
O data cu reasezarea metodologiei de calcul a taxei de poluare s-au eliminat reglementarile referitoare la interzicerea inmatricularii in Romania a autoturismelor mai vechi de 8 ani si cele care aveau o norma de poluare inferioara normei EURO 3. In aceasta situatie, era imperios necesara adoptarea unei masuri pentru evitarea importarii in Romania a unor autoturisme vechi, cu grad ridicat de poluare. Era evident ca neluarea unor asemenea masuri ar fi avut drept consecinta transformarea in deseuri a autovehiculelor second hand la scurt timp dupa introducerea acestora in Romania, tara noastra urmand sa suporte costurile aferente reciclarilor in locul tarilor de unde au fost achizitionate autovehiculele respective. Faptul ca unele solutii legislative adoptate de Parlamentul Romaniei nu au in vedere reglementarile in materie ale UE asigurand compatibilitatea cu acestea, da dreptul autoritatilor competente sa aiba initiative legislative in conformitate cu prevederile are. 21 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, cand este cazul sa faca propuneri de modificare si completare a actelor normative interne ale caror dispozitii nu sunt concordante cu cele ale actelor internationale la care Romania este parte sau nu asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar.
Potrivit art. I-33 "Actele juridice ale Uniunii" din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005: "Legea-cadru europeana este un act legislativ care obliga orice stat membru destinatar in ceea ce priveste rezultatul care trebuie obtinut, lasand in acelasi timp autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste alegerea formei si a mijloacelor." Totodata, a precizat faptul ca alin. 2) al art. 148 din Constitutia Romaniei instituie suprematia tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Din analiza dispozitiilor legale mai sus invocate rezulta faptul ca legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre in privinta rezultatului. insa autoritatile nationale au competenta de a alege forma si mijloacele prin care dispozitiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru in parte. Referitor la dispozitiile art. 23 (9 ) si art. 25 (12) din Tratatul Uniunii Europene a considerat ca acestea nu sunt aplicabile in cauza, deoarece taxa de poluare nu este o taxa vamala in intelesul acestor dispozitii legale, ea aplicandu-se si autoturismelor care se produc in Romania. Asadar, aceasta taxa a fost adoptata pentru evitarea importarii in Romania a unor autoturisme vechi, cu grad ridicat de poluare. Nici Comisia Europeana nu este impotriva perceperii unei taxe de poluare a autoturismelor. De asemenea, precizam ca principiul "poluatorul plateste" pe care se bazeaza si instituirea taxei speciale pentru autovehicule este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene. De altfel, 16 state membre ale Uniunii Europene practica o taxa ce se percepe cu ocazia inmatricularii autovehiculelor. Prin urmare, existenta unei taxe de poluare nu este contrara dispozitiilor comunitare, nefiind motive temeinice pentru a se dispune restituirea sumei.
Cu privire la prevederile art. 90 (1) din Tratatul Comunitatilor Europene a considerat ca aceste prevederi nu sunt incidente in cauza, intrucat taxa de prima inmatriculare urmeaza a fi platita de toti proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de provenienta acestora, la momentul primei inmatriculari in Romania. Astfel, pentru un autoturism fabricat in Romania care nu a fost inmatriculat o perioada de 8 ani, se va plati aceeasi taxa de inmatriculare ca si in cazul unui produs din oricare alt stat comunitar, cu conditia existentei acelorasi specificatii tehnice. Prin urmare, dispozitiile art. 90 alin. (1) din Tratatul Comunitatilor Europene au in vedere introducerea unor limitari ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decat pentru produsele interne.
In consecinta, trebuie retinut faptul ca dispozitiile art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene nu sunt incidente in cauza, deoarece, pe de o parte nu suntem in prezenta unor "impuneri mai mari decat cele ce se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare ", iar, pe de alta parte, nu ne aflam in prezenta unui regim fiscal discriminatoriu, deoarece obligatia platii taxei de poluare exista pentru toate autoturismele, indiferent de tara de provenienta a acestora, nefiind in prezenta unei ingradiri a liberei circulatii a marfurilor. Fata de motivele invocate, a solicitat admiterea exceptiilor asa cum au fost formulate, iar pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata. In temeiul art. 242 alin. 2 din Codul de procedura civila, a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Tribunalul, examinand intregul material probator aflat la dosarul cauzei, constata ca actiunea de fata este intemeiata urmand a fi admisa  pentru urmatoarele considerente:
 Exceptia  inadmisibilitatii  actiunii invocata de parata vizeaza de fapt fondul cauzei, intrucat trebuie analizat daca s-au respectat dispozitiile art.88 si 205 cod procedura fiscala, dar si al Legii nr.554/2004, urmand a fi respinsa cu urmatoarea motivare.
 Reclamantul a solicitat in actiune sa se dispuna restituirea sumei de 2.324  lei cu titlu de taxa de poluare, achitata cu chitanta  seria TS5  nr. 1581190  din  09.09.2009  asa incat urmeaza ca analiza sa fie efectuata in raport de dispozitiile OUG nr. 50/2008 intrata in vigoare la 1 iulie 2008.
La data de 09.09.2009,  reclamantul a achitat taxa pe poluare in suma de 2.324   lei pentru un autoturism  marca Audi A4  second hand, inmatriculat prima data la data de 21.02.1996, asa cum rezulta din  inscrisurile de la dosar, inmatricularea autoturismului facandu-se doar in conditiile achitarii acestei obligatii.
Cu cererea  inregistrata la data de 17.10.2011, reclamantul  a solicitat restituirea integrala a taxei de poluare.
In speta se porneste de la notiunea de act administrativ fiscal ce este prevazuta in art. 41 Cod pr. fiscala "actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatilor fiscale".
Aparent, decizia de calcul a taxei pe poluare ar putea fi interpretata ca un act administrativ fiscal, cu conditia sa fie adusa la cunostinta contribuabilului conform art. 44 Cod pr. fiscala. Insa, deciziile de calcul reprezinta in acelasi timp "titluri de creanta si instiintare conform legii, in acest sens fiind mentiunea din  decizia  de calcul a taxei pe poluare. Ori, in situatia ipotetica, atunci cand suma stabilita prin decizie nu se mai achita de catre contribuabil ce renunta la inmatricularea autovehiculului, aceasta presupune ca titlul de creanta devine titlu executoriu si presupusa creanta bugetara poate fi incasata silit, obligand la plata unui debit pentru o operatiune de inmatriculare ce nu a avut loc niciodata.
Pe de alta parte, esential in aceasta expunere este ca art. 7 din OUG nr. 50/2008 trebuie sa fie interpretat doar prin coroborare cu art. 10. Solutionarea contestatiilor privind taxa datorata, ce revine conform art. 7 in competenta autoritatii fiscale conform art. 33 din OG nr. 92/2003, priveste doar situatia reglementata de art. 10 "suma reprezentand taxa poate fi contestata atunci cand persoana care urmeaza sa inmatriculeze un autovehicul rulat poate face dovada ca acesta s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa prevazuta  la anexa 4".
Este evident ca legiuitorul a limitat contestatia impotriva deciziei de calcul"ope legis" la modalitatea de calcul sub aspectul gradului de uzura al autovehiculului, orice contestatie in afara art. 10 urmand a fi respinsa.
Un argument in plus in sensul ca nu este obligat contribuabilul sa urmeze procedura prevazuta de art. 207 si urm. din OG nr. 92/2003 (contestatie impotriva deciziei de calcul a taxei de poluare, ce trebuie solutionata de directia generala a finantelor publice judeteana), conform sustinerii paratei AFP  , este acela ca in OUG nr. 50/2008 se prevede intr-adevar solutionarea contestatiilor in temeiul OG nr. 92/2003, fara a se stipula expres art. 209 si urm., aceasta fiind doar o adaugare la lege si o interpretare nelegala din partea paratei.
Chiar daca s-ar accepta ideea ca OUG nr. 50/2008 impunea promovarea contestatiei impotriva deciziei de calcul a taxei de poluare, in speta dedusa judecatii cererea de restituire formulata de reclamanta trebuia caracterizata de AFP   ca si o contestatie impotriva acesteia, neavand relevanta denumirea data de reclamanta ci continutul cererii, urmand a fi indreptata spre solutionare . Cum insa nu s-a procedat asa, este evident ca parata nu poate invoca propria culpa pentru a solicita respingerea actiunii ca inadmisibila.
Cererea de restituire a taxei de poluare a fost adresata administratiei finantelor publice municipale, care a facut cunoscut contribuabilului conditiile in care se poate asigura restituirea sumei solicitate.
 Administratiile finantelor publice municipale, ca unitati fiscale teritoriale, sunt subordonate directiilor generale ale finantelor publice judetene, ele au atributii, sarcini si raspunderi diferite, delimitate prin regulamentele de organizare si functionare, aprobate prin Ordinul  Ministrului Finantelor nr. 1820/2003.
Conform acestui act normativ, directiile generale ale finantelor publice judetene au atributul de a realiza, in mod unitar strategia si programul Guvernului in domeniul finantelor publice si de a aplica politica fiscala a statului; administratiile finantelor publice municipale sunt unitatile fiscale ce asigura in mod nemijlocit activitatea de constatare si stabilire a tuturor categoriilor de impozite si taxe datorate bugetului de stat de persoanele fizice si juridice, organizand activitatea de trezorerie privind incasarea veniturilor si efectuarea platilor din bugetul de stat.
Din nici un act normativ ce a reglementat sau reglementeaza in prezent organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice nu rezulta ca directiile generale ale finantelor publice judetene sunt implicate in operatiunile de calculare,  evidenta, varsare a impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat de contribuabili persoane fizice sau juridice sau in operatiuni de natura celor reglementate de art. 117 Cod pr. fiscala, raporturile fiscale de acest gen privind exclusiv unitatea fiscala teritoriala de la nivel de municipiu si pe contribuabilul platitor al taxei de poluare.
Nefiind parte in raportul nascut din faptul platii taxei de poluare, directiile generale ale finantelor publice judetene nu pot raspunde fata de contribuabil, de modul in care administratia finantelor publice municipala a solutionat cererea de restituire, fiecare unitate fiscala purtand o raspundere proprie pentru actele indeplinite sau pentru refuzul de a solutiona cererea care i-a fost adresata.
Conform art. 1 Cod pr. fiscala, acesta reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetelor locale si bugetului de stat, fiind aplicabil si pentru "administrarea drepturilor vamale, a creantelor provenite din amenzi, contributii si orice alte sume ce constituie venit al bugetului general consolidat, conform legii, in masura in care prin lege nu se prevede altfel".
Prin administrarea impozitelor si taxelor, a contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat intelegem : inregistrarea fiscala, stabilirea, verificarea, colectarea acestora, solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrativ fiscale.
Stabilirea impozitelor, a taxelor si contributiilor, a altor sume datorate bugetului general consolidat se face prin declaratie fiscala conform art. 82 al. 2 si 86 al. 4 Cod pr. fiscala, sau prin decizie emisa de organul fiscal in celelalte cazuri, decizia de impunere fiind prevazuta de disp. art. 86 si se emite ca urmare a inspectiei fiscale sau ori de cate ori se modifica baza de impunere.
Art. 88 prevede actele administrativ fiscale asimilate deciziilor de impunere: deciziile privind rambursari de TVA si restituiri de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat; deciziile referitoare la bazele de impunere; deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii; procesele verbale prevazute de art. 142 al. 6 si art. 168 al. 2; deciziile privind nemodificarea bazei de impunere .
Conform art. 117 Cod pr. fiscala, se restituie la cererea debitorului sumele prevazute in alineatul 1: cele platite fara existenta unui titlu de creanta, cele platite in plus fata de obligatia fiscala, ca urmare a unei erori de calcul, cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale, procedura de restituire a acestor sume, inclusiv modalitatea de acordare a dobanzilor prevazuta de art. 124 aprobandu-se prin Ordin al Ministrului Finantelor Publice (in concret  Ordinul  nr. 1899/2004 si neconfundandu-se cu contestatia formulata impotriva actului administrativ fiscal reglementata de dispozitiile art. 207 si urm. Cod pr. fiscala.
In Ordinul  nr. 1899/2004 emis de Ministrul Finantelor Publice se reglementeaza procedura de restituire a sumelor solicitate conform art. 117 Cod pr. fiscala, sumele ce fac obiectul prezentului act normativ fiind cele stipulate in OG nr. 92/2003, art. 117. Restituirea se efectueaza la cererea contribuabilului, in 45 zile de la depunerea si inregistrarea la organul fiscal caruia ii revine competenta de administrare a creantelor bugetare, conform art. 33 din OG nr. 92/2003, denumit organ fiscal competent.
Cererea de restituire trebuie sa fie depusa inauntrul termenului de prescriptie de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire , sa cuprinda codul de inregistrare fiscala al contribuabilului, suma  si natura creantei solicitate a fi restituita, documentatia necesara care sa confirme ca aceasta nu este datorata bugetului.
Cererea va fi insotita de copii de pe documentele din care rezulta ca suma a fost platita la buget pentru sumele platite fara existenta unui titlu de creanta, obligatia organului fiscal competent fiind aceea de a se intocmi decizia de restituire in trei exemplare, pentru sumele nerestituite sau nerambursate in termenul prevazut de art. 199 al. 1 si 2 sau art. 117 din OG nr. 92/2003, calculandu-se si dobanda aferenta, cu ziua imediat urmatoare expirarii termenului.
In anexa la acest ordin este  publicata in forma tipizata decizia de restituire, unde se prevede "prezenta se poate contesta conform art. 174 din OUG nr. 92/2003, la organul de solutionare competent, in termenul prevazut de art. 176", in prezent intelegandu-se prin aceasta in urma numeroaselor modificari ale Codului de pr. fiscala, contestatia invocata de parata AFP    in  conditiile  art. 207 si urm. Cod pr. fiscala.
Ori, nefiind emisa o asemenea  decizie de restituire in conditiile mai sus  expuse,  reclamanta nu avea obligatia parcurgerii procedurii prevazute de art. 207 si urm. Cod pr. fiscala.
Nu are relevanta pentru solutionarea cauzei H.G. nr. 686 din 24.06.2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 50/2008, in capitolul 6 reglementandu-se "restituirea sumelor reprezentand diferente de taxe  platite", la acel moment prin raportare la taxa datorata conform art. 2141 - 2143 din Legea nr. 571/2003, sub aspectul sumei ce ar putea fi restituita (intrucat reclamantul a achitat taxa de poluare si nu de prima inmatriculare ), ci doar sub aspectul procedurii de restituire.
Astfel, si in acest act normativ s-a prevazut ca sumele se restituie la cererea contribuabilului conform art. 117 Cod pr. fiscala, depusa la organul fiscal competent (organul fiscal la care persoana juridica este inregistrata ca platitor  de taxe si impozite si pentru persoana fizica, organul fiscal in a carei raza teritoriala isi are domiciliul fiscal) atasandu-se documentele de provenienta pentru autoturism si dovada de plata a taxei de poluare, cererea solutionandu-se in conditiile art. 70 din OUG nr. 92/2003.
Avand in vedere intreaga expunere, tribunalul concluzioneaza ca reclamantul a investit organul fiscal competent, in speta AFP   in contul careia a achitat taxa de poluare, cu o cerere de restituire  parcurgand procedura prealabila.
Evident, dispozitiile art. 207 Cod pr. fiscala nu sunt aplicabile spetei intrucat textul se refera la posibilitatea contestarii titlului de creanta sau al altor acte administrativ fiscale, insa reclamanta a solicitat sa se cenzureze refuzul organului central de a-i restitui sumele platite fara titlu. In acest caz, al refuzului emiterii unui act, nu se mai impune formularea unei noi cereri, avand in vedere ca autoritatea fiscala nu a emis un act pe care are ipotetic posibilitatea sa il revoce.
Legiuitorul a asimilat, conform art. 2 al. 2 din Legea nr. 554/2004 R. actelor administrative unilaterale si refuzul de a rezolva o cerere ce priveste un drept sau un interes legitim. Refuzul emiterii actului, implicit de a solutiona cererea, se circumscrie sferei controlului contenciosului administrativ, asimilarea avand ca scop instituirea pentru persoana respectiva, careia i s-a refuzat emiterea actului, a dreptului la acces la justitie. De altfel, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004 procedura prealabila sub forma recursului gratios sau a recursului ierarhic este prevazuta numai in situatia vatamarii dreptului sau interesului printr-un act administrativ individual.
Exceptiile tardivitatii si prematuritatii actiunii invocate de parata Administratia Finantelor Publice   urmeaza a fi respinse intrucat asa cum s-a expus deja ceea ce se contesta nu este calculul efectuat prin decizia emisa in temeiul OUG nr. 50/2008, cenzurandu-se refuzul nejustificat de restituire a sumei prelevata cu incalcarea dreptului european in conditiile in care  contribuabilul a uzat de regulile nationale asa cum sunt reglementate prin art. 117 lit. d din Codul de procedura fiscala, respectandu-se si termenul de 5 ani inauntrul caruia putea sa adreseze o asemenea cerere organului fiscal, cu atat mai mult cu cat acest termen se calculeaza in speta de la pronuntarea de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cazul Tatu si Nisipeanu, el trebuind sa fie unul rezonabil si intotdeauna ulterior momentului in care s-a constatat incompatibilitatea reglementarii fiscale nationale cu dreptul european, in concret de la data publicarii hotararii Curtii.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul are in vedere ca cererea reclamantului vizeaza incompatibilitatea dispozitiilor OUG nr. 50/2008 cu cele ale Tratatului CE, art. 90, cu consecinta nelegalitatii taxei de poluare, nefiind contestata modalitatea de calcul (formula) aplicata de parata, raportat la caracteristicile autoturismului (rezultate din documentele atasate).
Autoturismul a fost inmatriculat dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 50/2008 la 1 iulie 2008, care la art. 2 lit. a defineste autovehiculul nou ca fiind "orice autovehicul care nu a mai fost niciodata vandut anterior intr-un alt scop decat cel al revanzarii sau livrarii sale si astfel nu a mai fost niciodata inmatriculat".
 Conform art. 4, taxa de poluare se plateste cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania , fara a se face distinctia intre autoturismele produse in tara si cele din afara ei, intre autoturismele noi si cele second-hand. Insa, intrucat actul normativ a intrat in vigoare la 1 iulie 2008, rezulta ca taxa este datorata numai pentru autoturismele ce se inmatriculeaza prima data in Romania, nu si pentru cele aflata deja aflate in circulatie, inmatriculate in tara.
Avand in vedere scopul emiterii actului normativ (expunerea de motive ce insoteste proiectul de lege privind  aprobarea OUG nr. 50/2008 depus la Parlament la  10.09.2008 cu numar PL - X 536), in sensul ca neadoptarea de urgenta a ordonantei ar fi fost facilitarea intrarii in Romania a unui numar mare de autoturisme second - hand cu o vechime de peste 10 ani,  se concluzioneaza ca s-a dorit ca taxa de poluare al carui scop este in principiu corect (poluatorul plateste) sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in tara a autoturismelor  second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru.
Cu atat mai mult, dupa modificarea OUG nr. 50/2008 prin OUG nr. 208/2008, intre 15 dec. 2008 si 31 dec.2009 sunt exceptate de la plata autovehiculele cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 2000 cm3, si care se inmatriculeaza prima data in Romania sau in alte state membre ale UE.
Conform legislatiei din februarie 2009 (OUG nr. 50/2008 modificata de OUG nr. 7/2009), autoturismele M1 cu norma de poluare E4 si o capacitate cilindrica de pana la 2000 cm3. precum si toate autovehiculele N1 cu E4, sunt scutite de plata taxei de poluare in Romania  daca se inmatriculeaza pentru prima data in tara sau in alt stat membru UE, intre 15 dec. 2008 - 31 dec. 2009, legislatia prezenta prevazand dublarea taxelor aplicabile altor vehicule ce fac obiectul taxei ( in raport de OUG nr. 50/2008 in vigoare la 1 iulie 2008 ).
La finele anului 2008  Comisia Europeana a transmis Guvernului Romaniei ca noua taxa de poluare, triplata, in cazul masinilor second-hand incalca legislatia comunitara si trebuie modificata, nefiind prima data cand CE a atentionat Romania asupra taxei auto ilegale. Aceasta intrucat in scrisoarea de notificare din martie 2008 se atrage atentia asupra modificarii taxei, cu mentiunea ca reglementarile sunt discriminatorii in privinta autoturismelor second-hand importate din alte state europene. Pe de alta parte la 25.06.2009  CE a cerut Romaniei sa modifice legislatia privind taxa de poluare (fosta taxa de prima inmatriculare) care in forma existenta in februarie 2009 este discriminatorie si menita sa protejeze industria nationala a autovehiculelor noi din Romania.
In conformitate cu jurisprudenta constata a Curtii de Justitie Europene, statele membre pot sa prevada taxarea diferentiata a unor produse similare, cu conditia ca aceasta sa se bazeze pe criterii diferite si sa nu aiba ca efect protejarea productiei nationale.
In opinia comisiei, criteriul "primei inmatriculari" ce figureaza in OG nr. 50/2008 (in forma initiala din iulie 2008, dar si cea din prezent) nu este o cerinta pe deplin obiectiva intrucat nu tine seama de calitatea  intrinseca a masinilor. In anumite cazuri, cerintele ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie ce provin din alte state membre.
In urma aplicarii cerintei de"prima inmatriculare", conform OUG nr. 50/2008, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca, care intra direct pe piata masinilor de ocazie din Romania, circula fara sa fie supuse acestei taxe. Pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare, care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceeasi perioada, dar nu pentru prima data si care intra in concurenta cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale.
Taxa nu este aplicata tuturor poluatorilor din Romania (autoturismelor), scade pe masura ce autovehiculul este mai vechi, deci polueaza mai mult, se aplica nu la prima inmatriculare pe teritoriul CE, ci la prima inmatriculare in Romania si reprezinta o taxa similara cu impozitul anual calculat la capacitatea cilindrica.
Concluziile sunt mai evidente in conditiile modificarii OUG nr. 50/2008 prin OUG nr. 218/2008, in preambulul ultimei figurand "avand in vedere concluziile analizei gradului de adancire a crizei financiare si economice, ce releva o scadere importanta a pietelor auto a productiei industriei furnizoare, precum si masurile de sustinere a sectorului de automobile, afectat de criza financiara internationala, faptul ca Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt patru locuri de munca in industria furnizoare ".
Concluzionand, se retine de catre tribunal ca asa cum este reglementata, taxa pe poluare nu se percepe pentru un autoturism produs in Romania sau in alte state UE, daca a fost anterior inmatriculat in Romania, fiind insa perceputa la autoturismul produs in tara sau in alt stat membru UE, daca este inmatriculat prima data in Romania.
OUG nr. 50/2008 contravine dispozitiilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE, precum cel achizitionat de reclamant pentru care  s-a achitat in Spania taxa de poluare, favorizandu-se astfel vanzarea autoturismelor second - hand deja inmatriculate in Romania si, mai recent, a autoturismelor noi produse in Romania.
Conform jurisprudentei CJE (Comisia c. Grecia, cauza 375/1995 si cea cu nr. 90/1994) dispozitiile fiscale nationale nu pot fi considerate compatibile cu dreptul comunitar decat in masura in care exclud orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor impozite mai mari decat cele aplicate produselor nationale similare, fiind in mod evident discriminatorii.
Dupa aderarea Romaniei la 1 ian. 2007 la U.E. acest lucru nu este admisibil intrucat produsele importate sunt din alte tari membre ale U.E., norma fiscala(OUG nr.50/2008) diminuand sau fiind susceptibila sa diminueze chiar si potential, consumul produselor importate si astfel fiind influentata alegerea consumatorilor.
In cauza dedusa judecatii se remarca existenta discriminarii si intre persoanele care au solicitat inmatricularea autoturismelor de ocazie, anterior datei de 1 iulie 2008 si cele ce solicita inmatricularea autoturismelor de acelasi gen, dupa 1 iulie 2008,  doar ultima categorie platind taxa de poluare, desi este evident ca si autoturismele primei categorii polueaza.
Conform principiului "poluatorul plateste" ar fi trebuit ca taxa sa vizeze toate autoturismele ce circula in Romania, nu doar produsele importate.
 Un alt exemplu de aplicare obligatorie a dispozitiilor Tratatului CE este reprezentat de cauza C - 524/2007, Comisia c. Austria  prin care  s-a solicitat acestui stat constatarea neexecutarii obligatiilor prevazute de art. 28 si 30 din Tratat, argumentul principal fiind ca autoturismele identice, inmatriculate pe teritoriul Austriei pot face obiectul transferului de proprietate fara a exista restrictia  impusa autovehiculelor de ocazie importate, deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE privitoare la satisfacerea unor conditii de mediu si de zgomot, Austria prevalandu-se de anumite norme de drept  comunitar derivat, argumentand ca masura are in vedere protejarea cetatenilor tarii de poluarea pe care ar produce-o acest tip de autoturisme.
La pronuntarea solutiei se va avea in vedere si hotararea pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza C 402/09 Tatu contra Romaniei, conform careia" articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza punerea in circulatie, in statul membru mentionat, a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala".
In hotararea pronuntata in cauza C/263/10 de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene Nisipeanu contra Romaniei la punctul 29 au fost reluate concluziile din cauza Tatu.
Relevante sunt si celelalte argumente ale Curtii, punctul 27 in sensul ca toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008 mentin un regim  de impozitare care descurajeaza inmatricularea in Romania a unor autovehicule de ocazie cumparate din alte state membre si care se caracterizeaza printr-o uzura si o vechime importante, in timp ce vehicule similare puse in vanzare pe piata nationala a vehiculelor de ocazie nu sunt in niciun fel grevate de o asemenea sarcina fiscala. Pe de alta parte, cu ocazia sedintei care a avut loc dupa pronuntarea hotararii Tatu, Guvernul roman nu a sustinut ca ar exista o diferenta relevanta in scopul examinarii compatibilitati cu art. 110 TFUE a unei taxe precum cea reglementata de OUG nr. 50/2008, intre versiunea initiala a acesteia si cele ulterioare.
Obiectivul protectiei mediului care se materializeaza in faptul, pe de o parte de a impiedica prin aplicarea unei taxe disuasive circulatia in Romania a unor vehicule deosebit de poluante, precum cele care corespund normelor Euro 1 si Euro 2 si care au o capacitate cilindrica mare, pe de alta parte de a folosi veniturile generate de aceasta taxa pentru finantarea unor proiecte de mediu, ar putea fi realizat mai complet si mai coerent aplicand taxa pe poluare oricarui vehicul de acest tip care a fost pus in circulatie in Romania. O astfel de taxare, a carei punere in aplicare in cadrul unei taxe anuale rutiere este perfect posibila, nu ar favoriza piata nationala a vehiculelor de ocazie in detrimentul punerii in circulatie a vehiculelor de ocazie importate si ar fi, in plus, conform principiului "poluatorul plateste".
Concluzionand, intrucat C.J.C.E., in exercitarea jurisdictiei conferite de art.267 T.F.U.E.      ( fostul 234 C.E. ) da interpretari unei norme de drept european, clarifica sau defineste acolo unde este necesar intelesul si intinderea normei asa cum aceasta ar fi trebuit inteleasa si aplicata de la data intrarii ei in vigoare, se retine ca taxa pe poluare instituita prin dispozitiile O.U.G. nr.50/2008 pentru autoturismele de ocazie cumparate din alte state membre ale Uniunii Europene este contrara dreptului comunitar, decizia Curtii fiind obligatorie pentru instanta din Romania ce a adresat intrebarea preliminara si in egala masura pentru toate instantele nationale care sunt sesizate cu o problema similara, efectele celor doua hotarari pronuntate ca urmare a intrebarilor preliminare adresate Curtii producand efecte retroactiv cu 1.07.2008 intrucat cererea de limitare in timp a efectelor hotararii Nisipeanu a fost respinsa, apreciindu-se ca nu este intrunit criteriul esential constand in riscul unor perturbari grave, nefiind necesar a se verifica indeplinirea celui de-al doilea criteriu.
Edificatoare pentru speta este si hotararea preliminara pronuntata de Curtea de Justitie in cauza 106/77,  Simmenthal II, concluzia fiind aceea ca "instanta nationala care a fost invitata sa aplice dreptul comunitar are obligatia de a aplica aceste dispozitii in plenitudinea lor si sa refuze din oficiu aplicarea oricaror norme juridice contrare, chiar daca este ulterioara si nu are nevoie ca     intr-un  astfel de caz sa astepte interventia prealabila a unor instrumente legislative, constitutionale sau procedurale", judecatorul national avand obligatia ca in temeiul art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei sa lase norma interna neaplicata si sa dea eficienta dreptului european.
Avand in vedere considerentele expuse, conform art.8 si 18 din Legea nr.554/2004, actiunea se priveste ca fiind intemeiata si va fi admisa in parte, obligand parata  sa restituie  reclamantului  suma de 2.324   lei achitata cu titlul de taxa pe poluare .
De asemenea, va fi admisa exceptia invocata de parata  DGFP si respinsa actiunea formulata impotriva acesteia si impotriva paratei AFM, pentru lipsa calitatii procesuale pasive intrucat, indiferent de modalitatea de gestionare a sumelor incasate cu titlu de taxa pe poluare, restituirea acestora se face urmare cererii contribuabilului depusa la organul fiscal caruia ii revine competenta de administrare a creantelor bugetare, pentru sumele prevazute in articolul 117 Cod procedura fiscala, in acest sens fiind dispozitiile din Ordinul 1899/2004 si art.33 din OG nr.92/2003. Faptul ca parata AFM Bucuresti gestioneaza intr-adevar  sumele cu titlu de taxa pe poluare, conform art. 1 din OUG nr. 50/2008 nu echivaleaza inca cu autoritatea competenta sa stabileasca si sa calculeze taxa, atributie ce revine conform art. 7 din OUG nr. 50/2008 autoritatilor fiscale, singurele competente in acest sens si raportat la art. 3 lit. b din HG nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 50/2008. Reclamantului nu i se poate opune relatia dintre Administratia Fondului pentru Mediu Bucuresti si administratia finantelor publice, acesta avand un raport juridic doar cu institutia care a calculat taxa pe poluare si a refuzat restituirea.  In aceste conditii, este de prisos a se analiza exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parata D.G.F.P.  .
 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Respinge exceptiile invocate de parata AFP
Admite in parte actiunea formulata de reclamantul R.G.   in contradictoriu cu parata A.F.P. .
Obliga parata AFP sa restituie reclamantului suma de 2.324 lei, achitata cu titlu de taxa pe poluare, cu chitanta seria TS5  nr.1581190  din data de 09.09.2009.
Admite exceptia invocata de DGFP.
Respinge actiunea fata de paratele DGFP si  AFM, pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 18 ianuarie 2012, la sediul Tribunalului Gorj.