Spalare a banilor
(Sentinta penala nr. 91/2013 din data de 01.04.2013 pronuntata de Tribunalul Gorj)Pe rol fiind judecarea procesului penal privind pe inculpatul S.D.A.trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj nr. .../P/2011 din 2012, pentru savarsirea infractiunilor de spalare a banilor prevazuta de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, santaj, prevazuta de 194 alin.1 si 2 C.pen., art. 194 alin.1 C.pen., evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005, lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art. 189 alin. 1 C.pen. si camatarie prevazuta de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 216/2011, cu aplicarea art. 33-34 C.pen.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura de citare este legal indeplinita din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand tribunalul, in aceeasi compunere, a amanat pronuntarea sentintei la data de ...aprilie 2013. TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele;
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj nr. .../P/2011 din ....2012, s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatului S.D.A., pentru savarsirea infractiunilor de santaj impotriva partilor vatamate F.R.D. si F.M. prevazute de art. 194 alin. 1 si 2 C.pen., a persoanelor vatamate B.I., B.P.I., H.C.M., D.V. prevazute si pedepsite de art. 194 alin. 1 C.pen., lipsire de libertate impotriva partii vatamate F.R.D., prevazuta si pedepsita de art.189 alin. 1 C.pen., camatarie, prevazuta si pedepsita de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 216/2011, privind pe D.T.D., spalare de bani, prevazuta si pedepsita de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 si a infractiunilor de evaziune fiscala prevazute si pedepsite de art. 9 alin. 1 lit. c si art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005.
S-a retinut in esenta, ca inculpatul S.D.A., in cursul anului 2010 a exercitat acte de constrangere prin amenintarea partilor vatamate cu violente fizice, moartea si dezvaluirea unor fapte compromitatoare pentru persoana amenintata sau pentru sotul acesteia si ca, acelasi inculpat a impiedicat partea vatamata sa paraseasca locuinta sa la data de ...2010, amenintand-o si constrangand-o sa redacteze si sa semneze un inscris in care recunostea primirea unei sume de 20.000 euro si se obliga sa lase in garantie un autoturism marca Mercedes Benz S500.
Totodata, inculpatul S.D.A. a amenintat cu acte de violenta martorii B.I., B.P.I., H.C.M. si D.V., pentru a-i determina sa dea sume de bani mai mari decat sumele imprumutate.
S-a mai retinut ca, acelasi inculpat, a dat bani cu dobanda ca indeletnicire, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 216/16.11.2011, numitului D.T.D. si a pretins in continuare restituirea dobanzilor oneroase stabilite si ca acesta a schimbat si a transferat sume de bani, cunoscand ca provin din savarsirea infractiunilor de santaj si evaziune fiscala, pentru a ascunde originea ilicita.
Acelasi inculpat a dispus inregistrarea in contabilitate a unor operatiuni fictive, in scopul sustragerii de la plata obligatiunilor fiscale fata de stat, cu suma de 26.698 lei, reprezentand TVA si nu si-a declarat veniturile, ascunzand sursele impozabile in vederea sustragerii de la plata impozitului pe venit.
Din analiza probelor si actelor administrate in cauza, respectiv: declaratiile partilor vatamate F.R.D. (filele 4, 76, 213, 217, 373 - volumul IV, fila 12 volumul VI d.u.p., filele 36, 41 - volumul II, filele 74, 75, 78 - volumul V dosar instanta) si F.M. (fila 25, 29, 319 - volumul IV fila 46 - volumul V, fila 14 volumul VI d.u.p., filele 39, 41 - volumul II, filele 76, 78 - volumul V dosar instanta); declaratiile martorilor Serban Stelian (fila 180 volumul VI d.u.p., fila 178 - volumul II dosar instanta), D.T.D. (filele 338-363 - volumul I d.u.p., fila 10 volumul VI d.u.p., filele 287 - volumul I, fila 170, - volumul IV dosar instanta), S.G.D. (fila 32 - volumul IV, fila 299 - volumul VI d.u.p., filele 87 - volumul II dosar instanta), D.V. (filele 260, 311 - volumul I, fila 42 - volumul II d.u.p., filele 192, 197, 260 - volumul I, fila 126, - volumul IV dosar instanta), H.I. (fila 304 - volumul I, fila 54 - volumul IV d.u.p., filele 289 - volumul I dosar instanta), P.M. (fila 302 - volumul I, fila 66 - volumul IV d.u.p., filele 293 - volumul I dosar instanta), P.M. (filele 298 - volumul I, fila 325 - volumul IV, fila 50 - volumul V d.u.p., filele 214 - volumul I dosar instanta), B.A.C. (filele 258, 209 - volumul I d.u.p., fila 90 - volumul II, fila 125, - volumul IV dosar instanta), M.I.D. (fila 317 - volumul I d.u.p., fila 154 - volumul II dosar instanta), S.C. (fila 319 - volumul I d.u.p., fila 153 volumul II dosar instanta), D.D. (fila 321 - volumul I d.u.p., fila 158 - volumul II dosar instanta), B.I. (filele 323, 326 - volumul I, fila 27 - volumul II, fila 32 - volumul V d.u.p., filele 189-201 - volumul I dosar instanta), B.P.I. (filele 332 - volumul I, fila 32 - volumul II d.u.p., filele 190, 200 - volumul I dosar instanta), H.C.M. (fila 334 - volumul I, fila 30 - volumul II, fila 7 - volumul V d.u.p., filele 191-199 - volumul I dosar instanta), B.R. (fila 336 - volumul I, fila 28 - volumul II d.u.p., fila 199 - volumul II dosar instanta), T.E. (fila 337 - volumul I d.u.p., fila 103 - volumul II dosar instanta), P.I. (fila 340 - volumul I d.u.p., fila 50 volumul IV d.u.p., fila 97, 98 - volumul V dosar instanta), S.S. (fila 343 - volumul I d.u.p., fila 175 - volumul II dosar instanta), A.I. (filele 345 - volumul I d.u.p., - fila 372 - volumul IV d.u.p., fila 156 - volumul II dosar instanta), R.S. (fila 347 - volumul I d.u.p., filele 8 dosar instanta), L.A. (fila 354 - volumul I d.u.p., filele 43 - volumul II dosar instanta), V.T. (fila 356 - volumul I, fila 12 volumul V d.u.p., filele 218 - volumul I dosar instanta), M.I. (fila 359 - volumul I d.u.p., fila 200 - volumul II dosar instanta), C.A.P. (fila 361 - volumul I d.u.p., fila 174 - volumul II dosar instanta), C.M. (fila 367 - volumul I d.u.p., fila 157 - volumul II dosar instanta), G.M. (fila 45 - volumul II d.u.p., fila 105 - volumul II dosar instanta), M.N. (filele 180-181 - volumul I, fila 15 volumul V d.u.p., fila 106 - volumul II dosar instanta), B.N. (fila 363 volumul IV, filele 180-181 - volumul VI d.u.p., filele 104 - volumul II dosar instanta), C.O. (fila 39 - volumul II, fila 29 volumul IV d.u.p., filele 216 - volumul I dosar instanta), S.M. (fila 305 - volumul I, fila 22 - volumul II d.u.p., fila 197 - volumul II dosar instanta), F.C. (fila 127, - volumul IV dosar instanta), D.L. (fila 93 - volumul II dosar instanta), D.N. (fila 52 volumul V d.u.p.), N.C. (fila 327 volumul IV, fila 53 volumul V d.u.p., fila 201 - volumul II dosar instanta), I.V. (fila 35 volumul II d.u.p.), L.L.G. (fila 37 - volumul II, fila 57 - volumul IV d.u.p., fila 172, - volumul IV dosar instanta), S.I. (fila 41 volumul IV d.u.p., filele 291 - volumul I dosar instanta), P.C.C. (fila 48 - volumul IV d.u.p.), C.C. (fila 65 volumul IV d.u.p., filele 92 - volumul II dosar instanta), R.M. (fila 81 volumul IV d.u.p.), C.V. (fila 82 volumul IV d.u.p.), P.F. (fila 42 - volumul II dosar instanta); procese verbale de redare a convorbirilor telefonice; acte de control ale organelor fiscale; proces verbal de predare - fila 245 - volumul I d.u.p.; contract de imprumut- fila 219 - volumul I d.u.p.; facturi - fila 220-221 - volumul I d.u.p., promisiuni bilaterale si contracte - fila 129-136 - volumul II d.u.p.; bilant X S.R.L. - fila 153 - volumul II d.u.p., filele 220-238 dosar instanta; proces verbal de perchezitie - fila 237 - volumul II d.u.p.; contracte cesiune si contracte ipoteca - fila 37 si 130 - volumul II d.u.p., R.S.A. (fila 176 - volumul II dosar instanta), documente justificative depuse de inculpat - volumul III instanta; coroborate cu declaratiile inculpatului (filele 315, 388 - volumul I, fila 8, 254 - volumul II, fila 321, 329, 392, volumul IV, fila 11, 19, 47 - volumul V, fila 16 volumul VI, d.u.p., filele 18, 193 - volumul I, filele 85, 100 - volumul V dosar instanta), instanta retine urmatoarele:
In fapt,
I. La data de 20.11.2010, F.R.D. a formulat plangere impotriva inculpatului S.D.A., sesizand organelor judiciare savarsirea infractiunilor de santaj si lipsire de libertate. De asemenea, la aceeasi data sotia acestuia, partea vatamata F.M., a formulat plangere impotriva inculpatului pentru savarsirea infractiunii de santaj.
Partea vatamata F.R.D. in motivarea plangerii a aratat ca in cursul anului 2007 a imprumutat de la inculpat in mai multe transe suma de 203.000 euro si 1.000.000 lei, restituindu-i acestuia pana in luna martie 2010 suma de 1.500.000 lei si 486.000 euro.
Inculpatul S.D.A.si partea vatamata F.R.D. se cunosc inainte de anul 1989, locuind in acelasi cartier din municipiul Tg-Jiu.
Incepand cu anul 2002, acestia prin intermediul firmelor la care erau asociati si administratori - inculpatul fiind asociat si administrator la S.C. X S.R.L. Tg-Jiu, iar partea vatamata asociat si administrator la S.C. Y S.A. si S.C. Z S.R.L. - , au derulat importante afaceri, asa cum rezulta fara echivoc din inscrisurile depuse de inculpat la dosar, volumul III, dosar instanta. Exemplificativ este contractul de vanzare-cumparare nr. ... din ... 2003, avand ca obiect centuri de siguranta.
De regula, bunurile erau procurate de inculpat, iar partea vatamata le revindea, obtinand profituri substantiale. In acest sens sta marturie factura fiscala nr. ...., care atesta ca firma inculpatului a cumparat de la o alta firma centuri de siguranta contra sumei de 768.600.000 lei (fila 5 din volumul mentionat anterior); factura fiscala nr. ..../2003, care atesta ca firma inculpatului a vandut aceleasi bunuri catre o alta firma, pretul contractului fiind de 1.439.900.000 lei sau 3.141.600.000 lei, prin factura din 20.02.2003.
Incepand cu anul 2006, partea vatamata a inceput sa imprumute sume mari de bani de la inculpat, respectiv 200.000 euro si 10 miliarde lei ROL, pe care le folosea fie in interes personal, fie in interesul firmelor sale.
Contractele de imprumut erau cu dobanda, care varia in functie de moneda in care se faceau, 6-8% pentru sumele imprumutate in euro si 10% pentru sumele imprumutate in lei (fila 36, volumul II, dosar instanta).
Aceste intelegeri intre inculpat si partea vatamata se incheiau, de regula, la locuinta inculpatului din str.... din municipiul Tg-Jiu.
De altfel, inculpatul obisnuia sa imprumute diverse persoane cu sume de bani, cu care fie incheia, fie nu incheia inscrisuri doveditoare, de regula promisiuni bilaterale de vanzare-cumparare sau contracte de cesiune.
Acest fapt este pe deplin dovedit prin declaratiile martorilor ascultati in cauza si in special a lui D.V., B.I., B.P., H.C., B.R. si N.C.P.
Astfel, in ceea ce priveste contractul de imprumut incheiat intre inculpat si D.V., cei doi au stabilit o dobanda conventionala de 8-10% pe luna, acelasi martor specificand ca inculpatul a recuperat banii imprumutati doar in proportie de 80%, reprezentand credit si dobanzi (fila 197 - volumul I dosar instanta).
Activitatea inculpatului mai rezulta si din declaratia martorului B.I., data in fata instantei, prin care a aratat ca obisnuia sa se imprumute reciproc cu inculpatul, sumele de bani fiind substantiale - 25.000 - 30.000 dolari sau marci. Acelasi martor atesta faptul ca fiica sa, H.C., a imprumutat de la inculpat suma de 900.000 lei si ca aceasta trebuia sa-i dea o suma de bani, respectiv 2-3% din suma imprumutata ca si recunostinta (filele 197-201 volumul I dosar instanta).
Martorul C.M. atesta faptul ca si el a luat bani cu imprumut de la inculpat in mai multe randuri, in 2005 imprumutand suma de 3.000.000.000 lei ROL, la care inculpatul i-a perceput doar comisionul bancar, respectiv 1.500 lei.
Inculpatul obisnuia sa imprumute prietenii sai cu sume de bani substantiale, asa cum este cazul lui G.M. (fila 105 - volumul I dosar instanta).
De altfel, acest fapt este recunoscut implicit de catre inculpat, asa cum rezulta din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, in care inculpatul recunoaste ca nu stie sa faca alta meserie decat sa imprumute bani cu dobanda.
Pana in luna martie 2010, partea vatamata F.R.D. i-a restituit inculpatului cel putin indoit suma imprumutata, fapt de asemeni recunoscut de inculpat in convorbirile telefonice purtate cu partea vatamata.
Faptul ca partea vatamata a luat bani cu imprumut de la inculpat era cunoscut atat de sotia sa, F.M., cat si de cumnatul sau, S.G.D., administrator la S.C. Z S.R.L. Tg-Jiu, precum si de angajatii partii vatamate, respectiv martorii P.M., S.I., P.I., H.I. sau L.L. De altfel, soferii partii vatamate P.I. si H.I., cumnatul sau, S.G.D. si martorul L.G. ii duceau inculpatului transele din imprumut restituite de partea vatamata, acestea nefiind fixe.
Incepand cu luna aprilie 2010, partea vatamata a refuzat sa mai restituie inculpatului sume de bani. Datorita acestui fapt, din luna septembrie 2010, inculpatul, pentru a recupera sumele de bani pe care considera ca este indreptatit sa le primeasca, a inceput sa ameninte partea vatamata R.D.F. in diverse moduri. Aceste amenintari erau proferate fie verbal, prin intermediul comunicarilor telefonice, asa cum rezulta din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice ce au avut loc intre cei doi dupa 20.11.2010, si anterior prin mesajele trimise de inculpat - filele 20-23, 95-110 - volumul IV d.u.p.
Pentru a constrange partea vatamata sa restituie sumele de bani, in aceeasi luna, inculpatul s-a deplasat la parintii partii vatamate, in comuna Scoarta, sat Copacioasa.
In declaratia data in fata instantei de judecata, inculpatul a recunoscut ca l-a amenintat pe D.F., atat telefonic, cat si prin mesaje, pentru a-si recupera banii si ca a amenintat-o si pe F.M., spunand ca va da foc la masina data gaj, intrucat nu i se restituiau banii. La fel a procedat inculpatul si cu martora S.I., careia i-a spus ca nu-i va mai restitui autoturismul Peugeot, ce apartinea firmelor lui F.R.D..
Amenintarile inculpatului impotriva partii vatamate F.R.D., se faceau si prin intermediul angajatilor partii vatamate, respectiv S.I. sau P.M., asa cum rezulta din declaratiile acestor martore si din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu acestea. Starea de temere a partii vatamate si a sotiei sale este confirmata de angajatii lui F.R.D., respectiv P.M., P.M., S.I., soferii mentionati anterior, de martora C.O. (apropiata a lui R.D.F.) si D.L..
Pentru a constrange partea vatamata sa-i restituie sumele de bani, care in opinia inculpatului i se cuveneau acesta, tot in anul 2010, s-a deplasat si la locuinta martorei C.O. din Preajba, Tg-Jiu, pentru a-l urmari pe F.R.D., care refuza sa discute cu inculpatul, sens in care inculpatul, conducand autoturismul sau, a blocat autoturismul condus de martorul H.I., soferul partii vatamate (fila 289 - volumul I dosar instanta).
Datorita starii de temere pentru copiii lor, cele doua parti vatamate au luat masuri de protectie cu privire la cei doi copii, ambii fiind minori, acestia fiind insotiti de catre angajati ai firmei, asa cum rezulta din declaratiile martorilor.
In realizarea scopului infractional, inculpatul a procedat si la alta stratagema, in sensul ca a pus pe parbrizul autoturismului partii vatamate F.M. fotografii cu casa situata in localitatea Preajba a martorei C.O., iar din mesajul scris de inculpat pe aceste fotografii, a rezultat ca aceasta constructie ar fi fost realizata cu banii partii vatamate F.R.D. (filele 353-355 - volumul IV d.u.p.). Inculpatul i-a reprosat partii vatamate ca cu banii imprumutati de la el le-ar fi ajutat financiar pe martorele C.O. sau pe D.L., insa inculpatul nu l-a amenintat pe D.F. cu darea in vileag a acestor legaturi.
Acest aspect este sustinut chiar de catre R.D.F., care in declaratia data in instanta (fila 37 - volumul II, dosar instanta) a afirmat ca inainte de a fi pus plicul cu fotografiile compromitatoare pe masina lui F.M., nu a fost sunat de catre inculpat in acest sens, iar discutiile pe aceasta tema s-au purtat ulterior acestui fapt, asa cum rezulta din convorbirile telefonice dintre cei doi.
In continuarea activitatii delictuoase, inculpatul a incercat sa-l acosteze pe R.D.F., fie in fata autogarii din Tg-Jiu, amenintandu-l, fie in statia Rompetrol Rm-Valcea, cand inculpatul a incercat din nou sa-l opreasca pe R.D.F., pentru a purta discutii in legatura cu sumele de bani pe care le avea de restituit.
Mai trebuie spus ca mesajele trimise de inculpat au fost vazute si de fiul cel mare al partii vatamate.
Referitor la partea vatamata F.M., instanta retine ca si asupra acesteia inculpatul in mod repetat a exercitat acte de constrangere si amenintare, fie direct, fie indirect. Astfel, odata cu citirea mesajelor de amenintare impotriva intregii familii, partii vatamate i s-a produs o stare de temere puternica, avand in vedere propria persoana, dar si pe cele ale fiilor sai minori.
In cadrul acestei activitati de constrangere, dusa in scopul ca sotul sau, F.R.D., sa-i restituie sume de bani importante, inculpatul prin gesturile sale la adresa acestei parti vatamate, i-a produs indubitabil o stare de temere. Dovada sunt intalnirile inculpatului cu F.M. din iulie 2011, intalnire confirmata de inculpat, ce a avut loc in centrul orasului, dar si cea din scara blocului unde locuieste F.M..
Aceasta parte vatamata a fost amenintata de inculpat si telefonic, asa cum rezulta din convorbirile purtate in seara de 20.11.2010 si in dimineata zilei de 21.11.2010.
Cu privire la cele doua convorbiri telefonice purtate de inculpat cu F.M., instanta retine urmatoarele: din procesele verbale de redare a acestor convorbiri telefonice lipsesc perioade lungi, fapt ce rezulta din ascultarea nemijlocita a acestora in sedinta secreta din 05.02.2013.
Ascultand nemijlocit aceste convorbiri, se constata ca pe parcursul acestora F.M. a avut o atitudine provocatoare, cunoscand faptul ca aceste convorbiri sunt inregistrate odata cu depunerea plangerii la data de 20.11.2010, din dorinta de a releva atitudinea santajista a interlocutorului sau-inculpatul S.D.A.. Astfel, in mod insistent, victima a intrebat ce urmeaza sa li se intample daca partile vatamate nu vor restitui suma de bani solicitata de inculpat. Toate acestea au avut loc in contextul in care inculpatul i-a solicitat partii vatamate F.M. ca sotul sau sa se intalneasca cu el si sa-i plateasca datoria.
Din probatoriul dosarului a rezultat ca, ulterior convorbirilor telefonice si a mesajelor in care erau proferate amenintari cu privire la fiii partii vatamate si sotului sau, victimei i-a fost provocata o stare de temere reala, stare ce nu a existat pana in acest moment.
Constrangerea s-a realizat prin amenintare, astfel cum presupune latura obiectiva a infractiunii, cu scopul ca inculpatul sa obtina in mod injust un folos, cu referire expresa la suma de bani ceruta partilor vatamate, fiind intrunite in cauza elementele constitutive ale infractiunii de santaj in forma continuata, prevazuta de art. 194 alin. 1 C.pen.
Trebuie mentionat ca in urma acestei activitati de santaj impotriva partilor vatamate, inculpatul nu a obtinut nici un folos material, asa cum rezulta si din declaratiile acestora, care au refuzat sa-i restituie inculpatului sumele de bani pretinse.
Potrivit art. 194 alin. 1 C.pen., constituie infractiunea de santaj, "constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul."
Caracteristic infractiunii de santaj este faptul ca libertatea morala a persoanei, adica posibilitatea acesteia de a lua hotarari si de a se manifesta in conformitate cu propria sa vointa, este incalcata prin constrangerea ei la o anumita comportare, prin determinarea ei, cu ajutorul violentei, sa suporte o anumita consecinta pagubitoare. Daca prin aceasta se urmareste dobandirea, in mod injust, a unui folos, fapta prezinta o periculozitate proprie, mai mare si distincta in raport cu cea a infractiunii de amenintare prevazuta in art. 193 C. pen., care aduce si ea atingere libertatii de vointa si de actiune a persoanei. De aceea, o astfel de fapta a fost incriminata distinct, in dispozitiile art. 194 C. pen., sub denumirea de "santaj."
Constrangerea la care se refera textul de lege, exercitata fie prin violenta, fie prin amenintare, trebuie sa aiba ca obiect determinarea victimei sa dea (sa efectueze un act de remitere), sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva si sa fie de natura a produce celui impotriva caruia se exercita o stare de temere.
Pentru existenta infractiunii de santaj nu este necesar ca persoana constransa sa satisfaca pretentia faptuitorului, adica sa dea ceea ce acesta ii cere, infractiunea subzistand indiferent de aceasta imprejurare, deoarece santajul este o infractiune indreptata, in principal, impotriva libertatii morale a persoanei, libertate incalcata prin simplul fapt al constrangerii acesteia sa faca sau sa nu faca ceva impotriva vointei sale.
In speta, constrangerea exercitata de catre inculpat prin amenintarea cu moartea si distrugerea bunurilor partilor vatamate, in mod repetat, in situatia neremiterii sumelor de bani, a fost un act de natura sa inspire acestora temere, fiindu-le adusa astfel o atingere libertatii morale, respectiv posibilitatii de a se manifesta in conformitate cu propria vointa, elementele constitutive ale infractiunii de santaj fiind astfel realizate.
Apararea inculpatului prin care a incercat sa justifice motivul pentru care a reactionat in maniera descrisa, sustinand ca aceasta a fost o reactie la atitudinea partilor vatamate, care la randul lor i-au adresat cuvinte jignitoare, folosind un ton ironic, nu poate fi primita. Argumentele invocate in apararea sa si in sustinerea variantei acreditate nu constituie cauze de natura a aprecia ca victimelor li s-ar putea imputa vreo culpa in declansarea conflictului, nefiind initiatorii acestuia si neputand retine ca au contribuit in vreun fel la acutizarea lui. Aceasta aparare a inculpatului apare doar de circumstanta si doar pentru a gasi o explicatie puerila a modului in care s-a manifestat, constientizand fara putinta de tagada efectul pe care partile vatamate l-au resimtit in urma amenintarilor adresate precum si lipsa urmarilor ironiilor si tonului agresiv folosit de victime la adresa inculpatului.
Faptul ca cele doua parti vatamate aveau cunostinta ca convorbirile lor telefonice erau interceptate in mod legal, nu poate atrage concluzia ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 68 C.pr.pen., intrucat eventuala provocare sau promisiune nu a venit din partea organului judiciar, ci din partea partilor vatamate.
Cu privire la acest mijloc de proba, instanta constata ca a fost administrat in mod legal, fiind respectate conditiile art. 911 si urmatoarele C.pr.pen., interceptarile convorbirilor telefonice ale inculpatului fiind confirmate si autorizate de catre judecator prin incheierea nr. 25 din 22.11.2010 a Judecatoriei Tg-Jiu (fila 205, volumul IV d.u.p.). Faptul ca procurorul nu a redat integral cele doua convorbiri telefonice purtate de inculpat cu partea vatamata F.M., nu afecteaza legalitatea acestui mijloc de proba. Pe de alta parte, potrivit art. 63 alin. 2 C.pr.pen., probele nu au valoare dinainte stabilita, aprecierea fiecarei probe se face de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata, in urma examinarii tuturor probelor administrate in scopul aflarii adevarului. Or, asa cum s-a mentionat anterior, interceptarile convorbirilor telefonice in prezenta cauza nu constituie singurul mijloc de proba, activitatea infractionala a inculpatului fiind dovedita fara echivoc si putinta de contrazicere prin declaratiile martorilor sau copii dupa mesajele trimise de inculpat partii vatamate F.R.D., asa incat sustinerile partilor vatamate din plangerile lor sunt dovedite pe deplin sub acest aspect.
Nici apararea inculpatului potrivit careia ii cunostea de mult atat pe F.R.D., cat si pe sotia acestuia si ca acestia nu puteau sa se teama de el, nu poate fi primita intrucat, asa cum s-a mentionat, partile vatamate au fost supuse unei constrangeri permanente prin gesturile, faptele, amenintarile proferate, fie direct, fie indirect, prin intermediul altor persoane, asa cum s-a aratat mai sus, creandu-le victimelor o stare de insecuritate. De altfel, relatia de prietenie a inculpatului cu partea vatamata F.R.D. si sotia acestuia, incepand cu septembrie 2010, s-a transformat intr-o relatie de dusmanie.
Mai retine instanta ca, gravitatea infractiunilor cu care victimele au fost amenintate este majora, fiind vorba de viata acestora si a copiilor, precum si distrugerea bunurilor, respectiv a autoturismelor Mercedes sau Peugeot.
In cauza dedusa judecatii, inculpatul a amenintat victimele si cu promovarea unor actiuni legale pentru recuperarea banilor, depunand, de altfel, mai multe plangeri impotriva acestora dupa ce inculpatul a aflat de plangerile depuse impotriva sa de partile vatamate, insa acestea au fost facute doar in scopul preconstituirii unor mijloace de proba care sa sustina apararea sa si nu are relevanta faptul ca ulterior aceste plangeri au fost materializate de organele de urmarire penala.
Referitor la blestemele proferate de inculpat la adresa partilor vatamate, este un truism ca nu imbraca forma ceruta de lege pentru a constitui o amenintare, insa acest aspect nici nu a fost invocat de catre victime.
In acest context, instanta retine ca la stabilirea aptitudinii amenintarii de a alarma trebuie sa se tina seama de persoana celui amenintat, de calitatile sale subiective, de gradul sau de instruire, de starea psihica in care s-a gasit in momentul savarsirii faptei, deoarece in functie de aceste imprejurari o amenintare poate fi susceptibila de a alarma in cazul unei persoane si poate fi lipsita de aceasta aptitudine in cazul alteia.
Actiunea de amenintare trebuie sa fie de natura sa alarmeze pe cel amenintat. Aceasta cerinta a legii este indeplinita atunci cand amenintarea este serioasa si prezinta suficiente temeiuri ca se va realiza. Prin alte cuvinte, amenintarea este de natura sa alarmeze atunci cand este apta sa inspire celui amenintat o temere grava si temeinica.
In cauza, chiar daca cele doua victime sunt persoane cu instruire solida, F.M. fiind de profesie avocat, activitatea inculpatului, asa cum a fost descrisa, este apta sa intruneasca elementele constitutive ale infractiunii de amenintare, data fiind repetabilitatea, agresivitatea acesteia, precum si valorile amenintate.
De altfel, faptul ca raul in ceea ce priveste copiii a fost evidentiat de victime doar in fata instantei de judecata, nu si in plangerea depusa la organul de urmarire penala, nu impieteaza asupra existentei laturii obiective a acestei infractiuni, intrucat acest aspect tine de descrierea amanuntita a faptei, ci nu de existenta sa.
Nici apararea inculpatului ca a actionat in acest mod pentru a-si recupera sumele de bani cuvenite in opinia sa (fiind vorba de conventii civile), nu poate fi impartasita de instanta. Faptul ca inculpatul a actionat pentru recuperarea creantelor sale si nu pentru obtinerea unui folos injust, nu are relevanta in cauza, intrucat chiar daca folosul era just, potrivit conventiilor incheiate, realizarea lui s-a facut pe cai nepermise de lege, prin constrangerea debitorilor la plata datoriei, inculpatul savarsind aceste infractiuni cu intentie directa, calificata prin scop, urmarind sa determine partile vatamate sa plateasca diferite sume de bani.
Cu privire la momentul in care se consuma aceasta infractiune, instanta retine ca acesta are loc atunci cand, exercitandu-se constrangerea asupra persoanei, i se produce acesteia o stare de temere, adica momentul in care ii este incalcata libertatea morala. Imprejurarea daca victima a rezistat constrangerii sau a satisfacut cererea faptuitorului nu are nici o influenta asupra consumarii infractiunii, sens in care este lipsit de relevanta faptul ca partile vatamate au formulat plangere mai tarziu.
In ceea ce priveste pluralitatea de infractiuni, instanta retine ca in cazul infractiunii de santaj, atunci cand faptuitorul a constrans victima prin actiuni repetate, exista o singura infractiune de santaj. In situatia in care faptuitorul a exercitat constrangerea impotriva mai multor persoane, fie urmarind un folos de la fiecare, cum este cazul in prezenta speta, fie urmarind un folos unic, vor exista atatea infractiuni de santaj cate victime sunt.
In ceea ce priveste forma agravata a infractiunii de santaj, cea prevazuta la alin. 2 al articolului 194, instanta retine ca in prezenta cauza nu sunt intrunite cerintele legale ale acestui text, in ceea ce-l priveste pe inculpat cu raportare la cele doua parti vatamate.
Asa cum s-a aratat anterior, inculpatul nu l-a amenintat pe F.R.D. cu darea in vileag a unor relatii apropiate cu alte persoane, respectiv C.O. si D.L., ci doar i-a spus partii vatamate ca a cheltuit o buna parte din bani cu aceste doua persoane. Nici punerea pe autoturismul lui F.M. a unor fotografii compromitatoare nu este idonee de a realiza cerintele art. 194 alin. 2 C.pen., intrucat inculpatul a facut acest gest inainte de a vorbi cu F.R.D., fapt confirmat de ambele parti vatamate. Acest gest se circumscrie laturii obiective a formei simple a infractiunii de santaj, asa cum s-a mentionat anterior.
Intrucat in dispozitivul actului de sesizare nu s-a retinut forma continuata a acestor infractiuni, dar s-a retinut forma agravata a acestora (fara a se indica impotriva caror parti vatamate a fost savarsita infractiunea de santaj in forma calificata, aspect care se deduce insa din partea expozitiva a rechizitoriului si incadrarea juridica data de procuror faptelor, neajuns ce nu greveaza asupra incadrarii juridice a faptelor, tinand doar de tehnica de redactare a dispozitivului rechizitoriului), instanta, potrivit dispozitiilor art. 334 C.pr.pen. va schimba incadrarea juridica a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul S.D.A. din infractiunea de santaj prevazuta si pedepsita de art. 194 alin. 1 si 2 C.pen. in infractiunea de santaj in forma continuata, prevazuta si pedepsita de art. 194 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., privind partile vatamate F.R.D. si F.M., infractiuni pentru care inculpatul urmeaza a fi condamnat.
II. Prin actul de sesizare, inculpatul S.D.A. mai este acuzat de infractiunea de santaj savarsita impotriva lui D.V., constand in aceea ca in cursul anului 2009 i-a imprumutat acestuia suma de 400.000 lei, iar pentru restituirea acesteia a procedat la amenintarea lui D.V., obligandu-l sa dea in contul datoriei bunuri de valoare mai mare decat cuantumul acesteia (punctul III din rechizitoriu).
Chiar daca aceasta fapta a fost descrisa lapidar, fara cronologie instanta, dupa administrarea unui amplu probatoriu in cursul cercetarii judecatoresti, retine ca aceasta fapta a fost savarsita de catre inculpat in conditiile urmatoare.
D.V. impreuna cu martora Buluz Anca in anul 2008 erau asociati la S.C. W S.R.L. Balesti, cel dintai indeplinind functia de administrator. Intrucat firma avea probleme financiare deosebite si nu avea bunuri pentru a le depune garantie la banca, in luna octombrie 2008 D.V. a apelat la inculpat (cunoscand ca acesta poate imprumuta sume mari de bani si cu care se cunoaste de mult timp) pentru a-i imprumuta suma de 100.000 euro. Astfel, initial D.V. a primit de la inculpat suma de 50.000 euro, cu o dobanda lunara de 8-10%, fara a incheia nici un inscris. In aceeasi luna, i-a acordat alte trei transe, cu aceeasi dobanda, primind in total suma de 88.000 euro, D.V. restituindu-i timp de 4 luni o dobanda de cca. 40.000 lei, precum si alte bunuri, spre a fi vandute de inculpat, respectiv miere, utilaje de incalzire, centrale de incalzire, in cuantum de cca. 10.000 euro.
La inceputul anului 2009, firma lui D.V. urma sa intre in insolventa. Afland acest fapt, inculpatul i-a solicitat lui D.V. sa-i restituie restul sumei imprumutate. Neintrand in posesia banilor calculati potrivit conventiei, inculpatul la data de 01.05.2009, s-a deplasat la sediul firmei S.C. W S.R.L. Balesti, judetul Gorj, pentru a purta discutii cu D.V., in scopul restituirii banilor.
In biroul lui D.V. inculpatul a folosit un ton amenintator, spunandu-i ca-l va omori daca nu-i va trece in factura doua bazine de inox si totodata afirmand "V., da-mi banii, ca i-am luat de la tigani si vin cu ei peste tine sa le dai banii".
In declaratia initiala, data la parchet, D.V. a sustinut ca a fost amenintat de inculpat cu un corp dur, posibil pistol, insa in fata instantei de judecata a nuantat aceasta afirmatie, spunand ca la un moment dat in timpul discutiei a simtit pe spate un obiect pe care nu-l poate preciza, insa din cauza temerii i s-a parut ca este vorba de un corp dur. Faptul ca tonul si gestul inculpatului i-u produs lui D.V. o puternica stare de temere este confirmat de catre D.V., cat si de asociata acestuia B.A., care ascultata in mod repetat de instanta, a sustinut permanent ca atunci cand a intrat in birou, l-a vazut pe D.V. livid la fata si intr-o stare de agitatie si a auzit cum D.V. era amenintat de inculpat pe un ton agresiv si foarte ridicat. De altfel, starea de temere a celor doi rezulta si din convorbirile telefonice purtate intre ei, iar faptul ca inculpatul i-a pus in spate lui D.V. un obiect sau degetul, ci nu pistolul, nu are nici o relevanta, intrucat esential este ce a perceput victima la acel moment. Or, aceasta a invederat ca atunci a avut impresia ca inculpatul i-a pus in spate un pistol.
In aceasta stare de tulburare, D.V. a semnat contractul de imprumut din ....2009 (fila 219 volumul I d.u.p.). In acest contract se prevede ca inculpatul a imprumutat potrivit dispozitiilor art. 1576 si 1579 C.civ. firmei S.C. W S.R.L. 400.000 lei pe termen de 3 luni, stabilindu-se ca termen de rambursare 05.08.2009. Contractul a fost semnat in numele firmei de D.V., nu si de B.A. In contract nu s-a prevazut daca acesta este purtator de dobanda sau nu.
De altfel, contractul a fost adus de catre inculpat, D.V. fiind constrans sa-l semneze in forma preconstituita de S.D.A. Actiunea inculpatului de a incheia in forma scrisa acest contract, se circumscrie activitatii de camatarie practicata de acesta, asigurandu-si astfel siguranta recuperarii sumelor de bani.
Sub imperiul acestei stari, D.V. la solicitarea imperioasa si expresa a inculpatului, a intocmit si semnat doua facturi, antedatandu-le, trecand data de 10 si 15.01.2009, care atestau ca inculpatul cumpara de la S.C. W S.R.L. mai multe bunuri (bazine inox, centrala termica etc. - filele 220, 221 - volumul I d.u.p.), emitandu-se si doua chitante, care atesta ca inculpatul a platit aceste bunuri. Ulterior, utilajele au fost depozitate in alt loc, incheindu-se proces verbal intre cei doi.
De remarcat ca dupa constrangerea savarsita de inculpat, acesta nu a mai dobandit vre-un bun de la D.V., acesta specificand ca inculpatul si-a recuperat din imprumut 80%, reprezentand credit si dobanzi. In acest sens, pentru recuperarea restului prejudiciului, inculpatul s-a inscris la masa credala a firmei lui D.V.
Faptul ca D.V. a incercat sa induca instantei o stare de fapt denaturata, indicand ca martora a evenimentului pe M.A., este dovedit de pozitia colaboratoarei lui D.V., martora B.A., care a precizat instantei ca in acea perioada M.A. nu era in tara.
Avand in vedere considerentele expuse la punctul I, instanta retine indubitabil ca S.D.A. a savarsit infractiunea de santaj, prevazuta de art. 194 alin. 1 C.pen., impotriva lui D.V., care nu s-a constituit parte civila in cauza, fiind ascultat ca martor.
III. In urma verificarilor efectuate de catre Administratia Finantelor Publice Tg-Jiu, rezulta ca asociatii S.C. X S.R.L. Tg-Jiu, au obtinut in perioada 2000-2011 venituri in suma totala de 131.074 lei (S.D.A., venituri totale in suma de 70.488 lei, obtinute in anii 2007-2010; S.M., venituri totale in suma de 42.398 lei, obtinute in perioada 2002-2010 si S.A.C., venituri totale in suma de 18.308 lei, obtinute in perioada 2008-2010).
In perioada 2006-2010, S.C. X S.R.L. nu a realizat profit din dividende, asociatii societatii nebeneficiind de sume de bani rezultate din activitatea comerciala desfasurata de S.C. X S.R.L.
Potrivit probelor administrate in cauza, inculpatul a creditat societatea comerciala in perioada 2009-2010 cu diverse sume de bani, evidentiate in contul 455 "imprumuturi asociati", soldul acestui cont ajungand la un maxim de 1.727.381 lei in decembrie 2009 (filele 78-123, volumul IV dosar instanta).
Inculpatul nu a justificat in nici un mod sumele de bani cu care a creditat societatea, acestea provenind asa cum s-a aratat, si din activitatea de camatarie, care nu era incriminata la acea data. Aceste venituri nu au fost declarate anterior de catre cei trei si nu se regasesc inregistrate in vederea impozitarii. De altfel, din bilantul prescurtat pe anii 2007-2011, existent la dosarul cauzei, rezulta ca societatea inculpatului a realizat profituri foarte mici sau deloc. Astfel in anul 2007 a realizat 5.528 lei profit, iar in 2008, 2009, 2010 si 2011 societatea a avut pierderi.
Potrivit codului fiscal, inculpatul avea obligatia sa declare in vederea impozitarii veniturile realizate din activitati desfasurate in baza contractelor sau conventiilor civile incheiate potrivit codului civil, lucru pe care nu l-a facut, incalcand astfel dispozitiile art. 78 alin. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Faptul ca Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice Gorj a comunicat instantei ca nu se constituie parte civila cu suma de 345.512 lei, reprezentand impozitul pe profit aplicat asupra sumelor de bani mentionate mai sus, nedeclarate la organul fiscal in vederea impunerii, nu are relevanta penala, dar va fi avut in vedere la solutionarea laturii civile.
Apararea inculpatului, potrivit careia si inainte de 1989, cat si dupa aceasta perioada a avut importante sume de bani si bijuterii, nu poate fi primita, intrucat acestea nu sunt dovedite si nu a fost demonstrat caracterul licit al acestora, nefiind declarate in vederea impozitarii.
Instanta retine ca activitatea infractionala a inculpatului este una continuata, motiv pentru care potrivit dispozitiilor art. 334 C.pr.pen., va schimba incadrarea juridica a faptei din infractiunea de evaziune fiscala prevazuta si pedepsita de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, in infractiunea de evaziune fiscala in forma continuata prevazuta si pedepsita de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41alin. 2 C.pen.
Suma nedeclarata de inculpat, asa cum rezulta din adresa organelor fiscale, este de 2.159.450 lei si a fost calculata potrivit inscrisurilor depuse la dosar (fila 117, 118 - volumul IV dosar instanta).
Drept urmare, instanta constata ca in cauza sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni si, in consecinta, va condamna inculpatul pentru savarsirea acestei fapte.
Cu privire la solicitarea inculpatului, formulata prin aparatorii sai, ca in cauza isi au aplicabilitatea dispozitiile art. 10 lit. f C.pr.pen., intrucat plangerea organului competent, in speta D.G.F.P. Gorj, a fost facuta dupa emiterea rechizitoriului si ca nu exista nici un alt mod de sesizare (denunt sau sesizare din oficiu) a organelor de urmarire penala, instanta o gaseste nefondata din urmatoarele considerente.
In primul rand, pentru aceasta infractiune punerea in miscare a actiunii penale nu este conditionata de plangerea organelor fiscale (inscrisurile depuse la instanta nu constituie o asemenea plangere) iar organele de urmarire penala s-au sesizat din oficiu, asa cum rezulta din ordonantele prin care s-a dispus inceperea si extinderea urmaririi penale.
Cu privire la lipsa procesului verbal de sesizare din oficiu instanta retine ca, pe de o parte, aceasta nu afecteaza legalitatea sesizarii organelor de urmarire penala si nu constituie un obstacol pentru a putea trece la efectuarea propriu-zisa a urmaririi penale. Intocmirea procesului verbal de sesizare din oficiu este o adaugare la lege a unei conditii relative la declansarea urmaririi penale, pe care legea insasi nu o prevede, aceasta formalitate fiind prevazuta de legiuitor fara a stabili si o sanctiune corelativa in cazul constatarii lipsei acestui proces verbal. In lipsa unei sanctiuni prevazute pentru a fi aplicata in cazul omisiunii intocmirii procesului verbal, nu se poate aprecia ca legiuitorul a avut in vedere, cand a prevazut intocmirea acestui proces verbal, decat un aspect formal care tine de modalitatea in care organele de urmarire penala decid ca se impune efectuarea de cercetari daca sunt indiciile savarsirii unei infractiuni.
Pe de alta parte, la dosarul cauzei exista inscrisuri care atesta ca organul de urmarire penala s-a sesizat din oficiu, solicitand relatii si efectuarea de verificari de la organele fiscale. In acest context, mai retine instanta ca inculpatul a primit o copie dupa referatul cu propunere de trimitere in judecata, inclusiv a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice, referat semnat de avocatul sau ales (filele 239-247, volumul VI d.u.p.), iar cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, inculpatul a aratat ca nu are cereri de formulat.
La individualizarea judiciara a pedepselor ce urmeaza a fi stabilite inculpatului, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 C.pen., referitoare la pericolul social concret al faptelor, imprejurarile in care acestea au fost comise, dar si persoana inculpatului.
Referitor la gradul de pericol social al faptelor, instanta retine ca acesta este ridicat, data fiind modalitatea de savarsire a acestora, cuantumul prejudiciului, precum si trendul crescut al acestor infractiuni.
Instanta va avea in vedere si atitudinea postfactuala a inculpatului, acesta nerecunoscand faptele in fata organelor judiciare, incercand in permanenta sa induca o alta stare de fapt.
Fata de cele expuse instanta retine ca semnificatia continutului circumstantelor judiciare atenuante prevazute de art. 74 alin. 1 lit. a si c C.pen. in prezenta cauza nu isi are aplicabilitatea. De asemenea, in cauza nu pot fi retinute dispozitiile art. 74 lit. b C.pen., intrucat inculpatul nu a recuperat prejudiciul.
Instanta va face aplicarea in cauza a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, avand in vedere adresa parchetului nr. 2375/VIII/1/2012, prin care invedereaza ca inculpatul a sesizat savarsirea mai multor fapte de coruptie, abuz in forma calificata si inselaciune in forma agravata (fila 44, 45, volumul IV, dosar instanta).
In lumina celor expuse, instanta apreciaza ca scopul si functiile pedepselor prevazute de art. 52 C.pen. pot fi atinse numai prin stabilirea unor pedepse privative de libertate, cu respectarea principiului proportionalitatii.
Avand in vedere dispozitiile art. 9 din Legea nr. 241/2005 instanta potrivit art. 65 C.pen va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii dreptului prevazut de art. 64 alin. 1 lit. c C.pen., respectiv de a fi administrator al unei societati comerciale pe o durata de 2 ani ce urmeaza a fi executata potrivit art. 66 C.pen., dupa executarea pedepsei principale.
Aplicarea numai a acestei pedepse complementare respecta principiul proportionalitatii, neimpunandu-se si interzicerea altor drepturi dupa executarea pedepsei principale avand in vedere infractiunile de santaj si evaziune fiscala pentru care inculpatul urmeaza a fi condamnat.
In cauza inculpatul este in masura sa aprecieze asupra modului cum este guvernata tara si sa-si exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ. Prin urmare, avand in vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta apreciaza ca proportionala si justificata aceasta masura, respectiv interzicerea dreptului de a fi administrator.
Intrucat cele patru fapte au fost savarsite sub forma concursului real de infractiuni prevazut de art. 33 lit. a C.pen., instanta potrivit art. 34 lit. b C.pen. va contopi pedepsele in pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 2 luni inchisoare, pe care o sporeste cu 4 luni inchisoare, avand in vedere multitudinea faptelor retinute in sarcina inculpatului si forma continuata a acestora, urmand ca inculpatul sa execute si pedeapsa complementara in modul aratat mai sus.
Totodata, instanta va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constand in interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a, b si c C.pen., data fiind calitatea de administrator a acestuia pe durata prevazuta de art. 71 C.pen.
In cauza inculpatul a fost retinut si ulterior arestat de Curtea de Apel Craiova prin incheierea nr. ... din ....2012, motiv pentru care instanta, potrivit dispozitiilor art. 88 C.pen. va deduce din pedeapsa aplicata durata retinerii din ....2012 pana la ....2012 si durata arestarii preventive de la ....2012, la data .....2013.
Prin incheierea de sedinta din 05.02.2013, instanta a inlocuit masura arestarii preventive cu masura de a nu parasi localitatea, iar de la data punerii in libertate, inculpatul a respectat obligatiile dispuse de instanta si avand in vedere si afectiunile medicale de care sufera acesta, dovedite prin inscrisurile depuse, instanta opineaza ca desfasurarea procesului penal in continuare poate avea loc prin luarea unei masuri preventive mai blande fata de inculpat.
Cu aceasta motivare, instanta in temeiul art. 350 alin. 1 C.pr.pen. va revoca masura obligarii de a nu parasi localitatea dispusa prin incheierea din ...02.2013 si, totodata, potrivit dispozitiilor art. 350 alin. 1 C.pr.pen. va lua fata de inculpat masura obligarii de a nu parasi tara, pana la solutionarea definitiva a cauzei, masura executorie potrivit dispozitiilor art. 350 alin. 4 C.pr.pen.
Totodata, ca urmare a acestei masuri, in temeiul art. 1451 C.pr.pen. raportat la art. 145 alin. 11 si 12 C.pr.pen. va dispune ca pe durata acestei masuri inculpatul sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la instanta ori de cate ori este chemat;
- sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea - Politia municipiului Tg-Jiu, judetul Gorj conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;
- sa nu schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme.
Va atrage atentia inculpatului ca in caz de incalcare cu rea credinta a masurii sau obligatiilor care ii revin se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.
IV. In actul de sesizare a instantei, la punctul II, se arata ca numitilor B.I., B.R., sotia celui dintai, H.C., C.O. si C.P., inculpatul le-a dat cu titlu de imprumut cu dobanzi oneroase diverse sume de bani. Pentru a asigura restituirea sumelor de bani date cu camata, inculpatul a incheiat promisiuni bilaterale de vanzare-cumparare, contracte de imprumut, contracte de ipoteca, procura speciala sau contracte de cesiune, in cuprinsul carora erau mentionate sau remise cu titlu de imprumut sau preturi ale unor active sau imobile, sume care contineau pe langa imprumutul acordat si dobanzile oneroase percepute.
Prin promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare autentificata de notar inculpatul S.D.A. promite sa cumpere de la C.O. si C.P. un imobil situat in Bucuresti, str. ...., sector 1, cu suma de 8 miliarde lei. Acesta remite in contul lui C.P. suma de 6 miliarde lei din contul sau asa cum rezulta din nota Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, diferenta pana la 8 miliarde lei reprezentand dobanzi percepute.
Prin promisiunea de vanzare-cumparare, S.D.A. si S.M. se obliga sa cumpere mai multe imobile apartinand SC SSVM UG CFR-SSVM Bucuresti, societate controlata de B.I., in schimbul sumei de 800.000 lei, imobile situate in mun. Tg-Jiu, contractul fiind autentificat sub nr. .... din .....2005 la Biroul Notarului Public "Silvia Badea".
La data de 09.07.2007, S.D.A. a imprumutat numitei H.C.M. suma de 1.400.000 lei.
La data de 31.03.2010, S.D.A. si S.M. au imprumutat numitei H.C.M. suma de 900.000 lei, contractul fiind autentificat sub nr. .... din.2010 de Notar Public "Popa Eugenia" Craiova, imprumut garantat cu un numar de 27 parcele de teren situate in comuna Pielesti, jud. Dolj (Zona Metro), ulterior inculpatul adjudecandu-si toate suprafetele de teren contra sumei de 15.000 euro.
In drept, procurorul a retinut ca in ceea ce priveste faptele inculpatului S.D.A., de a ameninta cu acte de violenta martorii B.I., B.P.I., H.C.M. si D.V., pentru a-i determina sa dea sume de bani mai mari decat sumele imprumutate, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de santaj, prevazute de art. 194 alin. 1 C.pen.
Din analiza probelor administrate in cauza, instanta retine ca faptele retinute in sarcina inculpatului cu privire la B.I., H.C. si B.P. nu exista.
Astfel, inculpatul avand vechi relatii de prietenie cu B.I., obisnuia sa dea si ia cu imprumut de la acesta mari sume de bani. Din declaratia lui B.I. si a fiicei sale, respectiv H.C., rezulta ca inculpatul a imprumutat pe aceasta din urma, administrator la S.C. Q S.R.L. la acea data, cu 900.000 lei, contract autentificat sub nr. .... din .... 2010 de notarul public Popa Eugenia din Craiova, imprumutul fiind garantat cu un numar de 27 parcele de teren situate in comuna Pielesti, judetul Dolj, ulterior inculpatul adjudecandu-si toate suprafetele de teren contra sumei de 15.000 euro (filele 104, 129, volumul III d.u.p.), intrucat H.C. nu i-a restituit suma de bani la termen. Aceasta a precizat ca acest imprumut, cat si cele anterioare au fost fara dobanda, insa acest lucru este contrazis de tatal sau, B.I., care a mentionat ca inculpatul a perceput o dobanda de 2-3% cu privire la acest imprumut.
Este adevarat ca inculpatul i-a reprosat lui H.C. ca nu i-a achitat imprumutul la termen si ca "dai cu mine in belea", insa aceasta in fata instantei a precizat de mai multe ori ca nu a fost amenintata de inculpat si nici nu a simtit o stare de temere, intrucat mai luase imprumuturi anterior de la inculpat si nu au fost probleme.
In ceea ce-l priveste pe B.P.I., fiul lui B.I. si fratele lui H.C., instanta retine ca si acesta obisnuia sa ia bani imprumut de la inculpat, dar sume mai mici, pe care le cheltuia in interes personal. De altfel, acesta obisnuia sa ia bani imprumut si de la alte persoane de etnie rroma, care erau achitate de mama sa, B.R., sora sa, H.C., tatal sau nestiind despre aceste aspecte. Acesta a invederat instantei ca imprumutul de 2-3.000 euro a fost fara dobanda, insa i-a dat inculpatului 2-300 euro ca si cadou. Totodata, B.P.I. a subliniat faptul ca nu a fost amenintat de inculpat, neavand o stare de temere, cunoscandu-l de mult timp si ca inculpatul i-a reprosat doar ca nu-i restituie banii la termen.
Referitor la B.I., asa cum s-a mai aratat, acesta a recunoscut ca obisnuia sa ia si sa dea bani imprumut inculpatului, insa a negat existenta dobanzilor. Din declaratia acestuia, tatal celor doi martori mentionati anterior, rezulta ca inculpatul a afirmat public ca cei doi fii nu i-au dat banii la termen, insa in nici un caz, atat el, cat si fiii sai, nu au fost amenintati. De altfel, B.I. a precizat ca nici nu putea sa fie amenintat el si familia sa, intrucat "la un semnal al meu, se pot aduna 5.000 cetateni de etnie rroma si inculpatul este singur". Pozitia acestui martor a fost consecventa, chiar si dupa ce acesta a fost retinut pentru marturie mincinoasa.
Faptul ca inculpatul nu a amenintat aceste persoane, este confirmat pe deplin si de catre B.R., sotia lui B.I., care a mai specificat ca fiii sai au platit dobanzi la banii imprumutati de catre inculpat, insa nu au fost amenintati.
Din materialul probator administrat in cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza cercetarii judecatoresti, rezulta faptul ca inculpatul a dat bani imprumut celor trei martori, insa nu rezulta in nici un mod faptul ca acesta i-ar fi constrans pe cei trei prin amenintare sa restituie banii. Acest fapt capata plenitudine prin cele afirmate de B.I., in sensul ca in mod obiectiv inculpatul nu putea sa-l ameninte pe el si familia sa, acesta putand la nevoie sa fie ajutat de catre 5.000 cetateni de etnie rroma. De altfel, in actul de sesizare, la punctul II, unde sunt descrise aceste fapte, procurorul nu a retinut si nu a descris in nici un mod actiunea de constrangere a inculpatului cu privire la cei trei martori, aceasta actiune de constrangere fiind evidentiata doar in referatul prin care s-a formulat propunerea de arestare preventiva a inculpatului.
Mai retine instanta ca in cuprinsul rechizitoriului nu este descrisa in totalitate nici macar activitatea de dare de bani a inculpatului, nespecificandu-se nici cuantumul dobanzilor percepute de acesta.
Intrucat in dispozitivul rechizitoriului a fost retinuta o singura infractiune de santaj in forma simpla, instanta la primul termen de judecata a stabilit cadrul procesual, persoanele vatamate D.V., B.I., H.C. si B.P.I. precizand ca nu solicita sa participe in procesul penal ca parti vatamate si ca nu se constituie parti civile in cauza, motiv pentru care acestea au fost ascultate ca martori.
Cu privire la solicitarea procurorului de sedinta de a fi schimbata incadrarea juridica a faptei cu privire la acesti martori intr-o singura infractiune in forma continuata, dat fiind faptul ca actiunea de santaj a avut loc impotriva membrilor familiei B., instanta retine ca aceasta nu poate fi primita din urmatoarele considerente:
In situatia in care faptuitorul a exercitat constrangerea impotriva mai multor persoane, fie urmarind un folos de la fiecare, cum este cazul in prezenta speta, fie urmarind un folos unic, vor exista atatea infractiuni de santaj cate victime sunt.
Pe de alta parte, in cazul infractiunii de santaj retinuta in dispozitivul rechizitoriului cu privire la partile vatamate F.R.D. si F.M., s-a solicitat de catre procurorul de sedinta sa se constate ca, desi dispozitivul rechizitoriului a fost redactat intr-un mod necorespunzator, exista doua infractiuni si, implicit, se impune condamnarea inculpatului, avand in vedere ca exista doua parti vatamate.
In considerarea celor ce preced si pentru identitate de ratiune, instanta retine ca a fost investita cu patru infractiuni de santaj in forma simpla, impotriva lui B.I., B.P.I., H.C.M. si D.V..
Drept urmare, avand in vedere si cele expuse la punctul I al starii de fapt cu referire la infractiunea de santaj, instanta constatand inexistenta celor trei infractiuni de santaj retinute in sarcina inculpatului cu privire la B.I., B.P.I. si H.C., potrivit dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a C.pr.pen., va achita inculpatul pentru aceste trei fapte.
V. Referitor la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art. 189 alin. 1 C.pen., retinuta in sarcina inculpatului prin actul de sesizare, instanta retine ca in rechizitoriu se arata ca in data de .... .2010, inculpatul l-a chemat pe R.D.F. la domiciliul sau, imprejurare in care l-a impiedicat impotriva vointei sale sa paraseasca locuinta, pana l-a determinat sa semneze un inscris in care atesta in mod necorespunzator adevarului ca a imprumutat suma de 20.000 euro si a promis ca-i va remite autoturismul marca Mercedes Benz 500 S, cu nr. de inmatriculare .... (fila 22 din rechizitoriu). Totodata, se mai retine ca inculpatul a dat cu imprumut aceasta suma partii vatamate si ca acest imprumut a fost garantat cu autoturismul mentionat anterior (fila 3 din rechizitoriu).
Asa cum este descrisa aceasta fapta in partea expozitiva a rechizitoriului si la incadrarea in drept, instanta retine ca incadrarea juridica corecta este data de art. 189 alin. 1 si 2 C.pen.
Conform art. 189 alin. 2 C.pen., forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal este intrunita, intre altele, in cazul in care in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj.
Din aceste prevederi rezulta ca obtinerea unui folos material reprezinta, in cazul infractiunii de santaj, scopul urmarit de faptuitor, constituind o cerinta esentiala a laturii subiective, in timp ce, in cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, daca folosul este cerut in schimbul eliberarii celui sechestrat, aceasta este o imprejurare de natura sa configureze fapta in forma agravata.
Sub aspect subiectiv, in cazul infractiunii prevazute in art. 189 alin. 2 C.pen., pe langa intentia autorului de a lipsi de libertate o persoana, trebuie sa existe si intentia, concomitenta sau succesiva, de a solicita un folos in schimbul eliberarii, asa cum se acuza in prezenta cauza.
Forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 alin. 2 C. pen. este realizata prin simpla formulare a unei cereri in acest sens de catre faptuitor. Cu atat mai mult aceasta forma agravata va fi realizata atunci cand faptuitorul a obtinut un folos material. In acest sens s-a pronuntat instanta suprema prin decizia nr. 1192/17.02.2005.
Fata de aceste motive, instanta potrivit dispozitiilor art. 334 C.pr.pen., va schimba incadrarea juridica a faptei din infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta si pedepsita de art. 189 alin. 1 C.pen., in infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta si pedepsita de art. 189 alin. 1 si 2 C.pen. privind partea vatamata F.R.D..
Cu privire la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal in forma agravata, instanta constata si retine urmatoarele:
Lipsirea de libertate in mod ilegal presupune, sub aspectul laturii obiective, o fapta prin care o persoana este lipsita de libertatea fizica, adica de posibilitatea de a se deplasa si a actiona in conformitate cu propria sa vointa.
De cele mai multe ori, aceasta fapta consta intr-o actiune (de exemplu, faptuitorul inchide persoana intr-o incapere, impiedicand-o astfel sa se deplaseze) sau printr-o inactiune (in cazul nepunerii in libertate a persoanei care a fost lipsita de libertate in mod legal, dupa incetarea cauzei care a determinat luarea masurii).
Actiunea sau inactiunea prin care se realizeaza elementul material al acestei actiuni ara ca urmare o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei.
In prezenta speta, se observa ca la data de ....2010 partea vatamata s-a deplasat la locuinta inculpatului din str. Dragalina, Tg-Jiu, dupa ce in prealabil a fost sunat de acesta. Partea vatamata a ajuns la inculpat in jurul orelor 12,00-13,00, sustinerea acesteia fiind coroborata cu cea a inculpatului (fila 100, volumul V, dosar instanta). Partea vatamata a intrat in casa, poarta si usa fiind deschise. Intre cei doi au avut loc discutii cu privire la sumele de bani pe care le datora partea vatamata, in opinia inculpatului, respectiv suma de 10.000 euro dobanda la dobanda, inculpatul solicitandu-i partii vatamate sa scrie o chitanta din care sa rezulte ca partea vatamata a primit suma de 20.000 euro, suma ce a fost garantata cu autoturismul Mercedes S500. In acest sens, partea vatamata a scris personal dovada care atesta faptul ca a predat acest autoturism, cumparat in sistem leasing inculpatului pe o perioada de 30 de zile, primind de la acesta suma de 20.000 euro, urmand sa-i restituie pe 22.11.2010 (fila 334, volumul IV d.u.p.).
Faptul ca partii vatamate i-a venit rau in acele momente s-a stabilit cu certitudine in cauza, insa nu s-a putut stabili cu exactitate cand partea vatamata a scris aceasta dovada, fie inainte, fie dupa ce i-a venit rau. Trebuie spus ca partea vatamata suferea de afectiuni cardio-vasculare, asa cum rezulta si din actele medicale depuse la dosar, motiv pentru care inculpatul i-a luat tensiunea, iar sotia acestuia i-a adus un pahar cu apa cu zahar.
Dupa acest incident, partea vatamata l-a sunat pe soferul sau, martorul P.I., sa il duca acasa. Acesta, in jurul orelor 15,00, a ajuns la locuinta inculpatului cu masina sa. In curtea casei martorul a vazut-o pe sotia inculpatului, S.M. fumand. Acesta a stat cca. 5 minute in casa, ocazie cu care a vazut ca partea vatamata era palida. Atat martorul, cat si partea vatamata au fost condusi la poarta de catre inculpat (fila 97, volumul V, dosar instanta). De remarcat ca partea vatamata nu i-a spus soferului sau ca a fost obligat sa incheie acea dovada, insa i-a spus ca trebuie sa duca autoturismul marca Mercedes S500 seara acasa la inculpat, lucru pe care l-a si facut. Din depozitia acestui martor, rezulta ca inculpatul si F.R.D. stateau unul langa altul pe o canapea si ca nu ar fi fost suparati.
In situatia in care inculpatul ar fi intentionat sa lipseasca de libertate pe F.R.D., cu siguranta ca poarta de la intrare, usa de la casa, nu ar fi ramas deschise, iar inculpatul la plecare nu i-ar fi condus pe cei doi la poarta. Sustinerea inculpatului cu privire la acest aspect (fila 194, volumul I dosar instanta), este confirmata de martorul P.I..
De altfel, inculpatul nu-l putea impiedica pe F.R.D. sa paraseasca locuinta, acesta la acea data avand mana stanga imobilizata, asa cum reiese din actele medicale depuse la dosar de inculpat si fotografii (fila 31, volumul II dosar instanta, filele 299-303, volumul III, dosar instanta). Daca inculpatul ar fi avut intentia sa-l lipseasca de libertate pe partea vatamata, nu i-ar fi permis acestuia sa-si sune soferul.
Referitor la suma de bani prevazuta in dovada incheiata intre cei doi, in actul de sesizare a instantei, initial se retine ca suma de bani nu a fost data, insa ulterior se retine ca din aceasta dovada rezulta contrariul. Acest aspect nu a putut fi stabilit cu certitudine nici pe parcursul cercetarii judecatoresti, declaratiile martorilor F.C. si S.M., sotia inculpatului, fiind subiective sub acest aspect. De altfel, F.C. este fiul lui S.M. dintr-o casatorie anterioara. Cei doi au invederat instantei ca suma de bani a fost data partii vatamate, fapt contrazis de aceasta din urma.
Cu privire la martorul F.C., instanta mai retine ca acesta nu a fost in acea perioada de timp in locuinta inculpatului, prezenta acestuia nefiind sesizata de martorul P.I., a carui declaratie este obiectiva. In acest context, mai retine instanta ca in timpul convorbirilor telefonice purtate intre inculpat si cele doua parti vatamate cu privire la acest incident, inculpatul niciodata nu a spus ca F.C. ar fi fost de fata cand s-a dat acea suma de bani.
Fata de cum a fost descrisa aceasta actiune, instanta constata ca, cel mai probabil, scopul inculpatului a fost acela de a-l constrange pe R.D.F. sa incheie acea dovada pentru a-si putea recupera ulterior sumele de bani. Instanta retine ca, asa cum este dovedita aceasta actiune de constrangere a inculpatului impotriva partii vatamate ca aceasta sa faca ceva pentru a dobandi un folos injust pentru sine sau chiar just, in opinia acestuia, se circumscrie infractiunii de santaj, ce a fost analizata la punctul I al starii de fapt.
In consecinta, instanta retine ca infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 C.pen., ii lipseste unul din elementele constitutive, respectiv latura obiectiva, motiv pentru care in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.pr.pen., urmeaza sa achite inculpatul pentru aceasta infractiune.
VI. In actul de sesizare, la punctul III, se retine in sarcina inculpatului ca in mod repetat a imprumutat pe D.T.D., administrator al S.C. C S.R.L. Tg-Jiu si S.C. D S.R.L., acesta din urma restituind sume de bani mai mari decat cele imprumutate.
La data de 07.10.2011, s-a incheiat contractul de imprumut prin care se atesta ca inculpatul a imprumutat martorului D.T.D. suma de 10.000 euro, cu termen de restituire la 30.10.2011 (fila 206, volumul III d.u.p.). Prin contractul legalizat sub nr. ..../2010 la notarul public Natalia Manoiu, se atesta ca S.D.A. a dat cu titlu de imprumut S.C. D S.R.L. suma de 34.735 euro, echivalentul a 150.437 lei, urmand sa fie restituita pana la 10.02.2012 (fila 134, volumul III d.u.p.). De asemenea, prin acelasi contract, se atesta ca inculpatul a platit catre S.C. NURVIL S.R.L. Rm-Vilcea suma de 48.000 lei la data de 14.07.2009 si restul sumei de 104.437 lei in luna ianuarie 2010, urmand ca intreaga suma, de 150.000 lei sa fie achitata pana la 10.02.2012.
Pentru a fi determinat sa plateasca sume de bani mai mari decat cele imprumutate, D.T.D. a fost nevoit sa semneze un contract de depozit prin care atesta ca a primit in pastrare o aeroterma in valoarea de 4845 euro, un arzator in valoare de 2295 euro, o aeroterma in valoare de 9.000 euro si un arzator in valoare de 2.119 euro, contract datat 05.02.2010. Printr-un contract de
Evaziune fiscala - Decizie nr. DP68/A/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului. Redeschiderea urmaririi penale - Decizie nr. DP122/R/2008 din data de 31.03.2009
Plangere a/c actelor procurorului. Art 278 Cpp.Citarea partilor - Decizie nr. DP110/R/2008 din data de 31.03.2009
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 113 din data de 21.09.2016
EVAZIUNE FISCALA - Sentinta penala nr. 83 din data de 16.04.2014
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 82 din data de 16.04.2014
suspendarea condi?ionata a executarii pedepsei - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.01.2014
Evaziune fiscala in forma continuata. - Sentinta penala nr. 39 din data de 12.03.2012
Infractiune de evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit. a din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal – 57 acte materiale latura civila - Sentinta penala nr. ----- din data de 02.02.2012
Evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit. b si art.9 alin.1 lit. f din Legea nr.241/2005 - Sentinta penala nr. 25/S din data de 02.02.2012
Infractiunea de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal (230 acte materiale). - Sentinta penala nr. 55/S din data de 07.03.2012
Evaziune fiscala si fals in declaratii - Sentinta penala nr. 54/S din data de 07.03.2011
Infractiunea de „evaziune fiscala” prevazuta si pedepsita de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005. - Sentinta penala nr. 76/S din data de 28.03.2012
Evaziune fiscala, art. 9 alin. l lit. a din Legea 241/ 2005 - Sentinta penala nr. 41 din data de 22.02.2012
Infractiunea de evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit.a din legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. Achitarea prejudiciului de catre inculpata pana la prima zi de judecata conduce la aplicarea dispozitiilor art 11pct 2 lit b ra... - Sentinta penala nr. 319/S din data de 17.11.2011
Infractiunea de evaziune fiscala – art. 9 lit. a din L 241/2005. achitare, fapta nu este prevazuta de legea penala. - Sentinta penala nr. 351/S din data de 16.12.2011
Infractiunea de evaziune fiscala, art. art.9 alin.1 lit. a din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal – 57 acte materiale - Sentinta penala nr. 314/S din data de 16.11.2011
Evaziune fisdcala. Art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005 - Sentinta penala nr. 269/S din data de 06.10.2011
infractiunii de evaziune fiscala - Hotarare nr. 37/S din data de 26.01.2010
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura de citare este legal indeplinita din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand tribunalul, in aceeasi compunere, a amanat pronuntarea sentintei la data de ...aprilie 2013. TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele;
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj nr. .../P/2011 din ....2012, s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatului S.D.A., pentru savarsirea infractiunilor de santaj impotriva partilor vatamate F.R.D. si F.M. prevazute de art. 194 alin. 1 si 2 C.pen., a persoanelor vatamate B.I., B.P.I., H.C.M., D.V. prevazute si pedepsite de art. 194 alin. 1 C.pen., lipsire de libertate impotriva partii vatamate F.R.D., prevazuta si pedepsita de art.189 alin. 1 C.pen., camatarie, prevazuta si pedepsita de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 216/2011, privind pe D.T.D., spalare de bani, prevazuta si pedepsita de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 si a infractiunilor de evaziune fiscala prevazute si pedepsite de art. 9 alin. 1 lit. c si art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005.
S-a retinut in esenta, ca inculpatul S.D.A., in cursul anului 2010 a exercitat acte de constrangere prin amenintarea partilor vatamate cu violente fizice, moartea si dezvaluirea unor fapte compromitatoare pentru persoana amenintata sau pentru sotul acesteia si ca, acelasi inculpat a impiedicat partea vatamata sa paraseasca locuinta sa la data de ...2010, amenintand-o si constrangand-o sa redacteze si sa semneze un inscris in care recunostea primirea unei sume de 20.000 euro si se obliga sa lase in garantie un autoturism marca Mercedes Benz S500.
Totodata, inculpatul S.D.A. a amenintat cu acte de violenta martorii B.I., B.P.I., H.C.M. si D.V., pentru a-i determina sa dea sume de bani mai mari decat sumele imprumutate.
S-a mai retinut ca, acelasi inculpat, a dat bani cu dobanda ca indeletnicire, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 216/16.11.2011, numitului D.T.D. si a pretins in continuare restituirea dobanzilor oneroase stabilite si ca acesta a schimbat si a transferat sume de bani, cunoscand ca provin din savarsirea infractiunilor de santaj si evaziune fiscala, pentru a ascunde originea ilicita.
Acelasi inculpat a dispus inregistrarea in contabilitate a unor operatiuni fictive, in scopul sustragerii de la plata obligatiunilor fiscale fata de stat, cu suma de 26.698 lei, reprezentand TVA si nu si-a declarat veniturile, ascunzand sursele impozabile in vederea sustragerii de la plata impozitului pe venit.
Din analiza probelor si actelor administrate in cauza, respectiv: declaratiile partilor vatamate F.R.D. (filele 4, 76, 213, 217, 373 - volumul IV, fila 12 volumul VI d.u.p., filele 36, 41 - volumul II, filele 74, 75, 78 - volumul V dosar instanta) si F.M. (fila 25, 29, 319 - volumul IV fila 46 - volumul V, fila 14 volumul VI d.u.p., filele 39, 41 - volumul II, filele 76, 78 - volumul V dosar instanta); declaratiile martorilor Serban Stelian (fila 180 volumul VI d.u.p., fila 178 - volumul II dosar instanta), D.T.D. (filele 338-363 - volumul I d.u.p., fila 10 volumul VI d.u.p., filele 287 - volumul I, fila 170, - volumul IV dosar instanta), S.G.D. (fila 32 - volumul IV, fila 299 - volumul VI d.u.p., filele 87 - volumul II dosar instanta), D.V. (filele 260, 311 - volumul I, fila 42 - volumul II d.u.p., filele 192, 197, 260 - volumul I, fila 126, - volumul IV dosar instanta), H.I. (fila 304 - volumul I, fila 54 - volumul IV d.u.p., filele 289 - volumul I dosar instanta), P.M. (fila 302 - volumul I, fila 66 - volumul IV d.u.p., filele 293 - volumul I dosar instanta), P.M. (filele 298 - volumul I, fila 325 - volumul IV, fila 50 - volumul V d.u.p., filele 214 - volumul I dosar instanta), B.A.C. (filele 258, 209 - volumul I d.u.p., fila 90 - volumul II, fila 125, - volumul IV dosar instanta), M.I.D. (fila 317 - volumul I d.u.p., fila 154 - volumul II dosar instanta), S.C. (fila 319 - volumul I d.u.p., fila 153 volumul II dosar instanta), D.D. (fila 321 - volumul I d.u.p., fila 158 - volumul II dosar instanta), B.I. (filele 323, 326 - volumul I, fila 27 - volumul II, fila 32 - volumul V d.u.p., filele 189-201 - volumul I dosar instanta), B.P.I. (filele 332 - volumul I, fila 32 - volumul II d.u.p., filele 190, 200 - volumul I dosar instanta), H.C.M. (fila 334 - volumul I, fila 30 - volumul II, fila 7 - volumul V d.u.p., filele 191-199 - volumul I dosar instanta), B.R. (fila 336 - volumul I, fila 28 - volumul II d.u.p., fila 199 - volumul II dosar instanta), T.E. (fila 337 - volumul I d.u.p., fila 103 - volumul II dosar instanta), P.I. (fila 340 - volumul I d.u.p., fila 50 volumul IV d.u.p., fila 97, 98 - volumul V dosar instanta), S.S. (fila 343 - volumul I d.u.p., fila 175 - volumul II dosar instanta), A.I. (filele 345 - volumul I d.u.p., - fila 372 - volumul IV d.u.p., fila 156 - volumul II dosar instanta), R.S. (fila 347 - volumul I d.u.p., filele 8 dosar instanta), L.A. (fila 354 - volumul I d.u.p., filele 43 - volumul II dosar instanta), V.T. (fila 356 - volumul I, fila 12 volumul V d.u.p., filele 218 - volumul I dosar instanta), M.I. (fila 359 - volumul I d.u.p., fila 200 - volumul II dosar instanta), C.A.P. (fila 361 - volumul I d.u.p., fila 174 - volumul II dosar instanta), C.M. (fila 367 - volumul I d.u.p., fila 157 - volumul II dosar instanta), G.M. (fila 45 - volumul II d.u.p., fila 105 - volumul II dosar instanta), M.N. (filele 180-181 - volumul I, fila 15 volumul V d.u.p., fila 106 - volumul II dosar instanta), B.N. (fila 363 volumul IV, filele 180-181 - volumul VI d.u.p., filele 104 - volumul II dosar instanta), C.O. (fila 39 - volumul II, fila 29 volumul IV d.u.p., filele 216 - volumul I dosar instanta), S.M. (fila 305 - volumul I, fila 22 - volumul II d.u.p., fila 197 - volumul II dosar instanta), F.C. (fila 127, - volumul IV dosar instanta), D.L. (fila 93 - volumul II dosar instanta), D.N. (fila 52 volumul V d.u.p.), N.C. (fila 327 volumul IV, fila 53 volumul V d.u.p., fila 201 - volumul II dosar instanta), I.V. (fila 35 volumul II d.u.p.), L.L.G. (fila 37 - volumul II, fila 57 - volumul IV d.u.p., fila 172, - volumul IV dosar instanta), S.I. (fila 41 volumul IV d.u.p., filele 291 - volumul I dosar instanta), P.C.C. (fila 48 - volumul IV d.u.p.), C.C. (fila 65 volumul IV d.u.p., filele 92 - volumul II dosar instanta), R.M. (fila 81 volumul IV d.u.p.), C.V. (fila 82 volumul IV d.u.p.), P.F. (fila 42 - volumul II dosar instanta); procese verbale de redare a convorbirilor telefonice; acte de control ale organelor fiscale; proces verbal de predare - fila 245 - volumul I d.u.p.; contract de imprumut- fila 219 - volumul I d.u.p.; facturi - fila 220-221 - volumul I d.u.p., promisiuni bilaterale si contracte - fila 129-136 - volumul II d.u.p.; bilant X S.R.L. - fila 153 - volumul II d.u.p., filele 220-238 dosar instanta; proces verbal de perchezitie - fila 237 - volumul II d.u.p.; contracte cesiune si contracte ipoteca - fila 37 si 130 - volumul II d.u.p., R.S.A. (fila 176 - volumul II dosar instanta), documente justificative depuse de inculpat - volumul III instanta; coroborate cu declaratiile inculpatului (filele 315, 388 - volumul I, fila 8, 254 - volumul II, fila 321, 329, 392, volumul IV, fila 11, 19, 47 - volumul V, fila 16 volumul VI, d.u.p., filele 18, 193 - volumul I, filele 85, 100 - volumul V dosar instanta), instanta retine urmatoarele:
In fapt,
I. La data de 20.11.2010, F.R.D. a formulat plangere impotriva inculpatului S.D.A., sesizand organelor judiciare savarsirea infractiunilor de santaj si lipsire de libertate. De asemenea, la aceeasi data sotia acestuia, partea vatamata F.M., a formulat plangere impotriva inculpatului pentru savarsirea infractiunii de santaj.
Partea vatamata F.R.D. in motivarea plangerii a aratat ca in cursul anului 2007 a imprumutat de la inculpat in mai multe transe suma de 203.000 euro si 1.000.000 lei, restituindu-i acestuia pana in luna martie 2010 suma de 1.500.000 lei si 486.000 euro.
Inculpatul S.D.A.si partea vatamata F.R.D. se cunosc inainte de anul 1989, locuind in acelasi cartier din municipiul Tg-Jiu.
Incepand cu anul 2002, acestia prin intermediul firmelor la care erau asociati si administratori - inculpatul fiind asociat si administrator la S.C. X S.R.L. Tg-Jiu, iar partea vatamata asociat si administrator la S.C. Y S.A. si S.C. Z S.R.L. - , au derulat importante afaceri, asa cum rezulta fara echivoc din inscrisurile depuse de inculpat la dosar, volumul III, dosar instanta. Exemplificativ este contractul de vanzare-cumparare nr. ... din ... 2003, avand ca obiect centuri de siguranta.
De regula, bunurile erau procurate de inculpat, iar partea vatamata le revindea, obtinand profituri substantiale. In acest sens sta marturie factura fiscala nr. ...., care atesta ca firma inculpatului a cumparat de la o alta firma centuri de siguranta contra sumei de 768.600.000 lei (fila 5 din volumul mentionat anterior); factura fiscala nr. ..../2003, care atesta ca firma inculpatului a vandut aceleasi bunuri catre o alta firma, pretul contractului fiind de 1.439.900.000 lei sau 3.141.600.000 lei, prin factura din 20.02.2003.
Incepand cu anul 2006, partea vatamata a inceput sa imprumute sume mari de bani de la inculpat, respectiv 200.000 euro si 10 miliarde lei ROL, pe care le folosea fie in interes personal, fie in interesul firmelor sale.
Contractele de imprumut erau cu dobanda, care varia in functie de moneda in care se faceau, 6-8% pentru sumele imprumutate in euro si 10% pentru sumele imprumutate in lei (fila 36, volumul II, dosar instanta).
Aceste intelegeri intre inculpat si partea vatamata se incheiau, de regula, la locuinta inculpatului din str.... din municipiul Tg-Jiu.
De altfel, inculpatul obisnuia sa imprumute diverse persoane cu sume de bani, cu care fie incheia, fie nu incheia inscrisuri doveditoare, de regula promisiuni bilaterale de vanzare-cumparare sau contracte de cesiune.
Acest fapt este pe deplin dovedit prin declaratiile martorilor ascultati in cauza si in special a lui D.V., B.I., B.P., H.C., B.R. si N.C.P.
Astfel, in ceea ce priveste contractul de imprumut incheiat intre inculpat si D.V., cei doi au stabilit o dobanda conventionala de 8-10% pe luna, acelasi martor specificand ca inculpatul a recuperat banii imprumutati doar in proportie de 80%, reprezentand credit si dobanzi (fila 197 - volumul I dosar instanta).
Activitatea inculpatului mai rezulta si din declaratia martorului B.I., data in fata instantei, prin care a aratat ca obisnuia sa se imprumute reciproc cu inculpatul, sumele de bani fiind substantiale - 25.000 - 30.000 dolari sau marci. Acelasi martor atesta faptul ca fiica sa, H.C., a imprumutat de la inculpat suma de 900.000 lei si ca aceasta trebuia sa-i dea o suma de bani, respectiv 2-3% din suma imprumutata ca si recunostinta (filele 197-201 volumul I dosar instanta).
Martorul C.M. atesta faptul ca si el a luat bani cu imprumut de la inculpat in mai multe randuri, in 2005 imprumutand suma de 3.000.000.000 lei ROL, la care inculpatul i-a perceput doar comisionul bancar, respectiv 1.500 lei.
Inculpatul obisnuia sa imprumute prietenii sai cu sume de bani substantiale, asa cum este cazul lui G.M. (fila 105 - volumul I dosar instanta).
De altfel, acest fapt este recunoscut implicit de catre inculpat, asa cum rezulta din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, in care inculpatul recunoaste ca nu stie sa faca alta meserie decat sa imprumute bani cu dobanda.
Pana in luna martie 2010, partea vatamata F.R.D. i-a restituit inculpatului cel putin indoit suma imprumutata, fapt de asemeni recunoscut de inculpat in convorbirile telefonice purtate cu partea vatamata.
Faptul ca partea vatamata a luat bani cu imprumut de la inculpat era cunoscut atat de sotia sa, F.M., cat si de cumnatul sau, S.G.D., administrator la S.C. Z S.R.L. Tg-Jiu, precum si de angajatii partii vatamate, respectiv martorii P.M., S.I., P.I., H.I. sau L.L. De altfel, soferii partii vatamate P.I. si H.I., cumnatul sau, S.G.D. si martorul L.G. ii duceau inculpatului transele din imprumut restituite de partea vatamata, acestea nefiind fixe.
Incepand cu luna aprilie 2010, partea vatamata a refuzat sa mai restituie inculpatului sume de bani. Datorita acestui fapt, din luna septembrie 2010, inculpatul, pentru a recupera sumele de bani pe care considera ca este indreptatit sa le primeasca, a inceput sa ameninte partea vatamata R.D.F. in diverse moduri. Aceste amenintari erau proferate fie verbal, prin intermediul comunicarilor telefonice, asa cum rezulta din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice ce au avut loc intre cei doi dupa 20.11.2010, si anterior prin mesajele trimise de inculpat - filele 20-23, 95-110 - volumul IV d.u.p.
Pentru a constrange partea vatamata sa restituie sumele de bani, in aceeasi luna, inculpatul s-a deplasat la parintii partii vatamate, in comuna Scoarta, sat Copacioasa.
In declaratia data in fata instantei de judecata, inculpatul a recunoscut ca l-a amenintat pe D.F., atat telefonic, cat si prin mesaje, pentru a-si recupera banii si ca a amenintat-o si pe F.M., spunand ca va da foc la masina data gaj, intrucat nu i se restituiau banii. La fel a procedat inculpatul si cu martora S.I., careia i-a spus ca nu-i va mai restitui autoturismul Peugeot, ce apartinea firmelor lui F.R.D..
Amenintarile inculpatului impotriva partii vatamate F.R.D., se faceau si prin intermediul angajatilor partii vatamate, respectiv S.I. sau P.M., asa cum rezulta din declaratiile acestor martore si din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu acestea. Starea de temere a partii vatamate si a sotiei sale este confirmata de angajatii lui F.R.D., respectiv P.M., P.M., S.I., soferii mentionati anterior, de martora C.O. (apropiata a lui R.D.F.) si D.L..
Pentru a constrange partea vatamata sa-i restituie sumele de bani, care in opinia inculpatului i se cuveneau acesta, tot in anul 2010, s-a deplasat si la locuinta martorei C.O. din Preajba, Tg-Jiu, pentru a-l urmari pe F.R.D., care refuza sa discute cu inculpatul, sens in care inculpatul, conducand autoturismul sau, a blocat autoturismul condus de martorul H.I., soferul partii vatamate (fila 289 - volumul I dosar instanta).
Datorita starii de temere pentru copiii lor, cele doua parti vatamate au luat masuri de protectie cu privire la cei doi copii, ambii fiind minori, acestia fiind insotiti de catre angajati ai firmei, asa cum rezulta din declaratiile martorilor.
In realizarea scopului infractional, inculpatul a procedat si la alta stratagema, in sensul ca a pus pe parbrizul autoturismului partii vatamate F.M. fotografii cu casa situata in localitatea Preajba a martorei C.O., iar din mesajul scris de inculpat pe aceste fotografii, a rezultat ca aceasta constructie ar fi fost realizata cu banii partii vatamate F.R.D. (filele 353-355 - volumul IV d.u.p.). Inculpatul i-a reprosat partii vatamate ca cu banii imprumutati de la el le-ar fi ajutat financiar pe martorele C.O. sau pe D.L., insa inculpatul nu l-a amenintat pe D.F. cu darea in vileag a acestor legaturi.
Acest aspect este sustinut chiar de catre R.D.F., care in declaratia data in instanta (fila 37 - volumul II, dosar instanta) a afirmat ca inainte de a fi pus plicul cu fotografiile compromitatoare pe masina lui F.M., nu a fost sunat de catre inculpat in acest sens, iar discutiile pe aceasta tema s-au purtat ulterior acestui fapt, asa cum rezulta din convorbirile telefonice dintre cei doi.
In continuarea activitatii delictuoase, inculpatul a incercat sa-l acosteze pe R.D.F., fie in fata autogarii din Tg-Jiu, amenintandu-l, fie in statia Rompetrol Rm-Valcea, cand inculpatul a incercat din nou sa-l opreasca pe R.D.F., pentru a purta discutii in legatura cu sumele de bani pe care le avea de restituit.
Mai trebuie spus ca mesajele trimise de inculpat au fost vazute si de fiul cel mare al partii vatamate.
Referitor la partea vatamata F.M., instanta retine ca si asupra acesteia inculpatul in mod repetat a exercitat acte de constrangere si amenintare, fie direct, fie indirect. Astfel, odata cu citirea mesajelor de amenintare impotriva intregii familii, partii vatamate i s-a produs o stare de temere puternica, avand in vedere propria persoana, dar si pe cele ale fiilor sai minori.
In cadrul acestei activitati de constrangere, dusa in scopul ca sotul sau, F.R.D., sa-i restituie sume de bani importante, inculpatul prin gesturile sale la adresa acestei parti vatamate, i-a produs indubitabil o stare de temere. Dovada sunt intalnirile inculpatului cu F.M. din iulie 2011, intalnire confirmata de inculpat, ce a avut loc in centrul orasului, dar si cea din scara blocului unde locuieste F.M..
Aceasta parte vatamata a fost amenintata de inculpat si telefonic, asa cum rezulta din convorbirile purtate in seara de 20.11.2010 si in dimineata zilei de 21.11.2010.
Cu privire la cele doua convorbiri telefonice purtate de inculpat cu F.M., instanta retine urmatoarele: din procesele verbale de redare a acestor convorbiri telefonice lipsesc perioade lungi, fapt ce rezulta din ascultarea nemijlocita a acestora in sedinta secreta din 05.02.2013.
Ascultand nemijlocit aceste convorbiri, se constata ca pe parcursul acestora F.M. a avut o atitudine provocatoare, cunoscand faptul ca aceste convorbiri sunt inregistrate odata cu depunerea plangerii la data de 20.11.2010, din dorinta de a releva atitudinea santajista a interlocutorului sau-inculpatul S.D.A.. Astfel, in mod insistent, victima a intrebat ce urmeaza sa li se intample daca partile vatamate nu vor restitui suma de bani solicitata de inculpat. Toate acestea au avut loc in contextul in care inculpatul i-a solicitat partii vatamate F.M. ca sotul sau sa se intalneasca cu el si sa-i plateasca datoria.
Din probatoriul dosarului a rezultat ca, ulterior convorbirilor telefonice si a mesajelor in care erau proferate amenintari cu privire la fiii partii vatamate si sotului sau, victimei i-a fost provocata o stare de temere reala, stare ce nu a existat pana in acest moment.
Constrangerea s-a realizat prin amenintare, astfel cum presupune latura obiectiva a infractiunii, cu scopul ca inculpatul sa obtina in mod injust un folos, cu referire expresa la suma de bani ceruta partilor vatamate, fiind intrunite in cauza elementele constitutive ale infractiunii de santaj in forma continuata, prevazuta de art. 194 alin. 1 C.pen.
Trebuie mentionat ca in urma acestei activitati de santaj impotriva partilor vatamate, inculpatul nu a obtinut nici un folos material, asa cum rezulta si din declaratiile acestora, care au refuzat sa-i restituie inculpatului sumele de bani pretinse.
Potrivit art. 194 alin. 1 C.pen., constituie infractiunea de santaj, "constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul."
Caracteristic infractiunii de santaj este faptul ca libertatea morala a persoanei, adica posibilitatea acesteia de a lua hotarari si de a se manifesta in conformitate cu propria sa vointa, este incalcata prin constrangerea ei la o anumita comportare, prin determinarea ei, cu ajutorul violentei, sa suporte o anumita consecinta pagubitoare. Daca prin aceasta se urmareste dobandirea, in mod injust, a unui folos, fapta prezinta o periculozitate proprie, mai mare si distincta in raport cu cea a infractiunii de amenintare prevazuta in art. 193 C. pen., care aduce si ea atingere libertatii de vointa si de actiune a persoanei. De aceea, o astfel de fapta a fost incriminata distinct, in dispozitiile art. 194 C. pen., sub denumirea de "santaj."
Constrangerea la care se refera textul de lege, exercitata fie prin violenta, fie prin amenintare, trebuie sa aiba ca obiect determinarea victimei sa dea (sa efectueze un act de remitere), sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva si sa fie de natura a produce celui impotriva caruia se exercita o stare de temere.
Pentru existenta infractiunii de santaj nu este necesar ca persoana constransa sa satisfaca pretentia faptuitorului, adica sa dea ceea ce acesta ii cere, infractiunea subzistand indiferent de aceasta imprejurare, deoarece santajul este o infractiune indreptata, in principal, impotriva libertatii morale a persoanei, libertate incalcata prin simplul fapt al constrangerii acesteia sa faca sau sa nu faca ceva impotriva vointei sale.
In speta, constrangerea exercitata de catre inculpat prin amenintarea cu moartea si distrugerea bunurilor partilor vatamate, in mod repetat, in situatia neremiterii sumelor de bani, a fost un act de natura sa inspire acestora temere, fiindu-le adusa astfel o atingere libertatii morale, respectiv posibilitatii de a se manifesta in conformitate cu propria vointa, elementele constitutive ale infractiunii de santaj fiind astfel realizate.
Apararea inculpatului prin care a incercat sa justifice motivul pentru care a reactionat in maniera descrisa, sustinand ca aceasta a fost o reactie la atitudinea partilor vatamate, care la randul lor i-au adresat cuvinte jignitoare, folosind un ton ironic, nu poate fi primita. Argumentele invocate in apararea sa si in sustinerea variantei acreditate nu constituie cauze de natura a aprecia ca victimelor li s-ar putea imputa vreo culpa in declansarea conflictului, nefiind initiatorii acestuia si neputand retine ca au contribuit in vreun fel la acutizarea lui. Aceasta aparare a inculpatului apare doar de circumstanta si doar pentru a gasi o explicatie puerila a modului in care s-a manifestat, constientizand fara putinta de tagada efectul pe care partile vatamate l-au resimtit in urma amenintarilor adresate precum si lipsa urmarilor ironiilor si tonului agresiv folosit de victime la adresa inculpatului.
Faptul ca cele doua parti vatamate aveau cunostinta ca convorbirile lor telefonice erau interceptate in mod legal, nu poate atrage concluzia ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 68 C.pr.pen., intrucat eventuala provocare sau promisiune nu a venit din partea organului judiciar, ci din partea partilor vatamate.
Cu privire la acest mijloc de proba, instanta constata ca a fost administrat in mod legal, fiind respectate conditiile art. 911 si urmatoarele C.pr.pen., interceptarile convorbirilor telefonice ale inculpatului fiind confirmate si autorizate de catre judecator prin incheierea nr. 25 din 22.11.2010 a Judecatoriei Tg-Jiu (fila 205, volumul IV d.u.p.). Faptul ca procurorul nu a redat integral cele doua convorbiri telefonice purtate de inculpat cu partea vatamata F.M., nu afecteaza legalitatea acestui mijloc de proba. Pe de alta parte, potrivit art. 63 alin. 2 C.pr.pen., probele nu au valoare dinainte stabilita, aprecierea fiecarei probe se face de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata, in urma examinarii tuturor probelor administrate in scopul aflarii adevarului. Or, asa cum s-a mentionat anterior, interceptarile convorbirilor telefonice in prezenta cauza nu constituie singurul mijloc de proba, activitatea infractionala a inculpatului fiind dovedita fara echivoc si putinta de contrazicere prin declaratiile martorilor sau copii dupa mesajele trimise de inculpat partii vatamate F.R.D., asa incat sustinerile partilor vatamate din plangerile lor sunt dovedite pe deplin sub acest aspect.
Nici apararea inculpatului potrivit careia ii cunostea de mult atat pe F.R.D., cat si pe sotia acestuia si ca acestia nu puteau sa se teama de el, nu poate fi primita intrucat, asa cum s-a mentionat, partile vatamate au fost supuse unei constrangeri permanente prin gesturile, faptele, amenintarile proferate, fie direct, fie indirect, prin intermediul altor persoane, asa cum s-a aratat mai sus, creandu-le victimelor o stare de insecuritate. De altfel, relatia de prietenie a inculpatului cu partea vatamata F.R.D. si sotia acestuia, incepand cu septembrie 2010, s-a transformat intr-o relatie de dusmanie.
Mai retine instanta ca, gravitatea infractiunilor cu care victimele au fost amenintate este majora, fiind vorba de viata acestora si a copiilor, precum si distrugerea bunurilor, respectiv a autoturismelor Mercedes sau Peugeot.
In cauza dedusa judecatii, inculpatul a amenintat victimele si cu promovarea unor actiuni legale pentru recuperarea banilor, depunand, de altfel, mai multe plangeri impotriva acestora dupa ce inculpatul a aflat de plangerile depuse impotriva sa de partile vatamate, insa acestea au fost facute doar in scopul preconstituirii unor mijloace de proba care sa sustina apararea sa si nu are relevanta faptul ca ulterior aceste plangeri au fost materializate de organele de urmarire penala.
Referitor la blestemele proferate de inculpat la adresa partilor vatamate, este un truism ca nu imbraca forma ceruta de lege pentru a constitui o amenintare, insa acest aspect nici nu a fost invocat de catre victime.
In acest context, instanta retine ca la stabilirea aptitudinii amenintarii de a alarma trebuie sa se tina seama de persoana celui amenintat, de calitatile sale subiective, de gradul sau de instruire, de starea psihica in care s-a gasit in momentul savarsirii faptei, deoarece in functie de aceste imprejurari o amenintare poate fi susceptibila de a alarma in cazul unei persoane si poate fi lipsita de aceasta aptitudine in cazul alteia.
Actiunea de amenintare trebuie sa fie de natura sa alarmeze pe cel amenintat. Aceasta cerinta a legii este indeplinita atunci cand amenintarea este serioasa si prezinta suficiente temeiuri ca se va realiza. Prin alte cuvinte, amenintarea este de natura sa alarmeze atunci cand este apta sa inspire celui amenintat o temere grava si temeinica.
In cauza, chiar daca cele doua victime sunt persoane cu instruire solida, F.M. fiind de profesie avocat, activitatea inculpatului, asa cum a fost descrisa, este apta sa intruneasca elementele constitutive ale infractiunii de amenintare, data fiind repetabilitatea, agresivitatea acesteia, precum si valorile amenintate.
De altfel, faptul ca raul in ceea ce priveste copiii a fost evidentiat de victime doar in fata instantei de judecata, nu si in plangerea depusa la organul de urmarire penala, nu impieteaza asupra existentei laturii obiective a acestei infractiuni, intrucat acest aspect tine de descrierea amanuntita a faptei, ci nu de existenta sa.
Nici apararea inculpatului ca a actionat in acest mod pentru a-si recupera sumele de bani cuvenite in opinia sa (fiind vorba de conventii civile), nu poate fi impartasita de instanta. Faptul ca inculpatul a actionat pentru recuperarea creantelor sale si nu pentru obtinerea unui folos injust, nu are relevanta in cauza, intrucat chiar daca folosul era just, potrivit conventiilor incheiate, realizarea lui s-a facut pe cai nepermise de lege, prin constrangerea debitorilor la plata datoriei, inculpatul savarsind aceste infractiuni cu intentie directa, calificata prin scop, urmarind sa determine partile vatamate sa plateasca diferite sume de bani.
Cu privire la momentul in care se consuma aceasta infractiune, instanta retine ca acesta are loc atunci cand, exercitandu-se constrangerea asupra persoanei, i se produce acesteia o stare de temere, adica momentul in care ii este incalcata libertatea morala. Imprejurarea daca victima a rezistat constrangerii sau a satisfacut cererea faptuitorului nu are nici o influenta asupra consumarii infractiunii, sens in care este lipsit de relevanta faptul ca partile vatamate au formulat plangere mai tarziu.
In ceea ce priveste pluralitatea de infractiuni, instanta retine ca in cazul infractiunii de santaj, atunci cand faptuitorul a constrans victima prin actiuni repetate, exista o singura infractiune de santaj. In situatia in care faptuitorul a exercitat constrangerea impotriva mai multor persoane, fie urmarind un folos de la fiecare, cum este cazul in prezenta speta, fie urmarind un folos unic, vor exista atatea infractiuni de santaj cate victime sunt.
In ceea ce priveste forma agravata a infractiunii de santaj, cea prevazuta la alin. 2 al articolului 194, instanta retine ca in prezenta cauza nu sunt intrunite cerintele legale ale acestui text, in ceea ce-l priveste pe inculpat cu raportare la cele doua parti vatamate.
Asa cum s-a aratat anterior, inculpatul nu l-a amenintat pe F.R.D. cu darea in vileag a unor relatii apropiate cu alte persoane, respectiv C.O. si D.L., ci doar i-a spus partii vatamate ca a cheltuit o buna parte din bani cu aceste doua persoane. Nici punerea pe autoturismul lui F.M. a unor fotografii compromitatoare nu este idonee de a realiza cerintele art. 194 alin. 2 C.pen., intrucat inculpatul a facut acest gest inainte de a vorbi cu F.R.D., fapt confirmat de ambele parti vatamate. Acest gest se circumscrie laturii obiective a formei simple a infractiunii de santaj, asa cum s-a mentionat anterior.
Intrucat in dispozitivul actului de sesizare nu s-a retinut forma continuata a acestor infractiuni, dar s-a retinut forma agravata a acestora (fara a se indica impotriva caror parti vatamate a fost savarsita infractiunea de santaj in forma calificata, aspect care se deduce insa din partea expozitiva a rechizitoriului si incadrarea juridica data de procuror faptelor, neajuns ce nu greveaza asupra incadrarii juridice a faptelor, tinand doar de tehnica de redactare a dispozitivului rechizitoriului), instanta, potrivit dispozitiilor art. 334 C.pr.pen. va schimba incadrarea juridica a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul S.D.A. din infractiunea de santaj prevazuta si pedepsita de art. 194 alin. 1 si 2 C.pen. in infractiunea de santaj in forma continuata, prevazuta si pedepsita de art. 194 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., privind partile vatamate F.R.D. si F.M., infractiuni pentru care inculpatul urmeaza a fi condamnat.
II. Prin actul de sesizare, inculpatul S.D.A. mai este acuzat de infractiunea de santaj savarsita impotriva lui D.V., constand in aceea ca in cursul anului 2009 i-a imprumutat acestuia suma de 400.000 lei, iar pentru restituirea acesteia a procedat la amenintarea lui D.V., obligandu-l sa dea in contul datoriei bunuri de valoare mai mare decat cuantumul acesteia (punctul III din rechizitoriu).
Chiar daca aceasta fapta a fost descrisa lapidar, fara cronologie instanta, dupa administrarea unui amplu probatoriu in cursul cercetarii judecatoresti, retine ca aceasta fapta a fost savarsita de catre inculpat in conditiile urmatoare.
D.V. impreuna cu martora Buluz Anca in anul 2008 erau asociati la S.C. W S.R.L. Balesti, cel dintai indeplinind functia de administrator. Intrucat firma avea probleme financiare deosebite si nu avea bunuri pentru a le depune garantie la banca, in luna octombrie 2008 D.V. a apelat la inculpat (cunoscand ca acesta poate imprumuta sume mari de bani si cu care se cunoaste de mult timp) pentru a-i imprumuta suma de 100.000 euro. Astfel, initial D.V. a primit de la inculpat suma de 50.000 euro, cu o dobanda lunara de 8-10%, fara a incheia nici un inscris. In aceeasi luna, i-a acordat alte trei transe, cu aceeasi dobanda, primind in total suma de 88.000 euro, D.V. restituindu-i timp de 4 luni o dobanda de cca. 40.000 lei, precum si alte bunuri, spre a fi vandute de inculpat, respectiv miere, utilaje de incalzire, centrale de incalzire, in cuantum de cca. 10.000 euro.
La inceputul anului 2009, firma lui D.V. urma sa intre in insolventa. Afland acest fapt, inculpatul i-a solicitat lui D.V. sa-i restituie restul sumei imprumutate. Neintrand in posesia banilor calculati potrivit conventiei, inculpatul la data de 01.05.2009, s-a deplasat la sediul firmei S.C. W S.R.L. Balesti, judetul Gorj, pentru a purta discutii cu D.V., in scopul restituirii banilor.
In biroul lui D.V. inculpatul a folosit un ton amenintator, spunandu-i ca-l va omori daca nu-i va trece in factura doua bazine de inox si totodata afirmand "V., da-mi banii, ca i-am luat de la tigani si vin cu ei peste tine sa le dai banii".
In declaratia initiala, data la parchet, D.V. a sustinut ca a fost amenintat de inculpat cu un corp dur, posibil pistol, insa in fata instantei de judecata a nuantat aceasta afirmatie, spunand ca la un moment dat in timpul discutiei a simtit pe spate un obiect pe care nu-l poate preciza, insa din cauza temerii i s-a parut ca este vorba de un corp dur. Faptul ca tonul si gestul inculpatului i-u produs lui D.V. o puternica stare de temere este confirmat de catre D.V., cat si de asociata acestuia B.A., care ascultata in mod repetat de instanta, a sustinut permanent ca atunci cand a intrat in birou, l-a vazut pe D.V. livid la fata si intr-o stare de agitatie si a auzit cum D.V. era amenintat de inculpat pe un ton agresiv si foarte ridicat. De altfel, starea de temere a celor doi rezulta si din convorbirile telefonice purtate intre ei, iar faptul ca inculpatul i-a pus in spate lui D.V. un obiect sau degetul, ci nu pistolul, nu are nici o relevanta, intrucat esential este ce a perceput victima la acel moment. Or, aceasta a invederat ca atunci a avut impresia ca inculpatul i-a pus in spate un pistol.
In aceasta stare de tulburare, D.V. a semnat contractul de imprumut din ....2009 (fila 219 volumul I d.u.p.). In acest contract se prevede ca inculpatul a imprumutat potrivit dispozitiilor art. 1576 si 1579 C.civ. firmei S.C. W S.R.L. 400.000 lei pe termen de 3 luni, stabilindu-se ca termen de rambursare 05.08.2009. Contractul a fost semnat in numele firmei de D.V., nu si de B.A. In contract nu s-a prevazut daca acesta este purtator de dobanda sau nu.
De altfel, contractul a fost adus de catre inculpat, D.V. fiind constrans sa-l semneze in forma preconstituita de S.D.A. Actiunea inculpatului de a incheia in forma scrisa acest contract, se circumscrie activitatii de camatarie practicata de acesta, asigurandu-si astfel siguranta recuperarii sumelor de bani.
Sub imperiul acestei stari, D.V. la solicitarea imperioasa si expresa a inculpatului, a intocmit si semnat doua facturi, antedatandu-le, trecand data de 10 si 15.01.2009, care atestau ca inculpatul cumpara de la S.C. W S.R.L. mai multe bunuri (bazine inox, centrala termica etc. - filele 220, 221 - volumul I d.u.p.), emitandu-se si doua chitante, care atesta ca inculpatul a platit aceste bunuri. Ulterior, utilajele au fost depozitate in alt loc, incheindu-se proces verbal intre cei doi.
De remarcat ca dupa constrangerea savarsita de inculpat, acesta nu a mai dobandit vre-un bun de la D.V., acesta specificand ca inculpatul si-a recuperat din imprumut 80%, reprezentand credit si dobanzi. In acest sens, pentru recuperarea restului prejudiciului, inculpatul s-a inscris la masa credala a firmei lui D.V.
Faptul ca D.V. a incercat sa induca instantei o stare de fapt denaturata, indicand ca martora a evenimentului pe M.A., este dovedit de pozitia colaboratoarei lui D.V., martora B.A., care a precizat instantei ca in acea perioada M.A. nu era in tara.
Avand in vedere considerentele expuse la punctul I, instanta retine indubitabil ca S.D.A. a savarsit infractiunea de santaj, prevazuta de art. 194 alin. 1 C.pen., impotriva lui D.V., care nu s-a constituit parte civila in cauza, fiind ascultat ca martor.
III. In urma verificarilor efectuate de catre Administratia Finantelor Publice Tg-Jiu, rezulta ca asociatii S.C. X S.R.L. Tg-Jiu, au obtinut in perioada 2000-2011 venituri in suma totala de 131.074 lei (S.D.A., venituri totale in suma de 70.488 lei, obtinute in anii 2007-2010; S.M., venituri totale in suma de 42.398 lei, obtinute in perioada 2002-2010 si S.A.C., venituri totale in suma de 18.308 lei, obtinute in perioada 2008-2010).
In perioada 2006-2010, S.C. X S.R.L. nu a realizat profit din dividende, asociatii societatii nebeneficiind de sume de bani rezultate din activitatea comerciala desfasurata de S.C. X S.R.L.
Potrivit probelor administrate in cauza, inculpatul a creditat societatea comerciala in perioada 2009-2010 cu diverse sume de bani, evidentiate in contul 455 "imprumuturi asociati", soldul acestui cont ajungand la un maxim de 1.727.381 lei in decembrie 2009 (filele 78-123, volumul IV dosar instanta).
Inculpatul nu a justificat in nici un mod sumele de bani cu care a creditat societatea, acestea provenind asa cum s-a aratat, si din activitatea de camatarie, care nu era incriminata la acea data. Aceste venituri nu au fost declarate anterior de catre cei trei si nu se regasesc inregistrate in vederea impozitarii. De altfel, din bilantul prescurtat pe anii 2007-2011, existent la dosarul cauzei, rezulta ca societatea inculpatului a realizat profituri foarte mici sau deloc. Astfel in anul 2007 a realizat 5.528 lei profit, iar in 2008, 2009, 2010 si 2011 societatea a avut pierderi.
Potrivit codului fiscal, inculpatul avea obligatia sa declare in vederea impozitarii veniturile realizate din activitati desfasurate in baza contractelor sau conventiilor civile incheiate potrivit codului civil, lucru pe care nu l-a facut, incalcand astfel dispozitiile art. 78 alin. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Faptul ca Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice reprezentat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice Gorj a comunicat instantei ca nu se constituie parte civila cu suma de 345.512 lei, reprezentand impozitul pe profit aplicat asupra sumelor de bani mentionate mai sus, nedeclarate la organul fiscal in vederea impunerii, nu are relevanta penala, dar va fi avut in vedere la solutionarea laturii civile.
Apararea inculpatului, potrivit careia si inainte de 1989, cat si dupa aceasta perioada a avut importante sume de bani si bijuterii, nu poate fi primita, intrucat acestea nu sunt dovedite si nu a fost demonstrat caracterul licit al acestora, nefiind declarate in vederea impozitarii.
Instanta retine ca activitatea infractionala a inculpatului este una continuata, motiv pentru care potrivit dispozitiilor art. 334 C.pr.pen., va schimba incadrarea juridica a faptei din infractiunea de evaziune fiscala prevazuta si pedepsita de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, in infractiunea de evaziune fiscala in forma continuata prevazuta si pedepsita de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41alin. 2 C.pen.
Suma nedeclarata de inculpat, asa cum rezulta din adresa organelor fiscale, este de 2.159.450 lei si a fost calculata potrivit inscrisurilor depuse la dosar (fila 117, 118 - volumul IV dosar instanta).
Drept urmare, instanta constata ca in cauza sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni si, in consecinta, va condamna inculpatul pentru savarsirea acestei fapte.
Cu privire la solicitarea inculpatului, formulata prin aparatorii sai, ca in cauza isi au aplicabilitatea dispozitiile art. 10 lit. f C.pr.pen., intrucat plangerea organului competent, in speta D.G.F.P. Gorj, a fost facuta dupa emiterea rechizitoriului si ca nu exista nici un alt mod de sesizare (denunt sau sesizare din oficiu) a organelor de urmarire penala, instanta o gaseste nefondata din urmatoarele considerente.
In primul rand, pentru aceasta infractiune punerea in miscare a actiunii penale nu este conditionata de plangerea organelor fiscale (inscrisurile depuse la instanta nu constituie o asemenea plangere) iar organele de urmarire penala s-au sesizat din oficiu, asa cum rezulta din ordonantele prin care s-a dispus inceperea si extinderea urmaririi penale.
Cu privire la lipsa procesului verbal de sesizare din oficiu instanta retine ca, pe de o parte, aceasta nu afecteaza legalitatea sesizarii organelor de urmarire penala si nu constituie un obstacol pentru a putea trece la efectuarea propriu-zisa a urmaririi penale. Intocmirea procesului verbal de sesizare din oficiu este o adaugare la lege a unei conditii relative la declansarea urmaririi penale, pe care legea insasi nu o prevede, aceasta formalitate fiind prevazuta de legiuitor fara a stabili si o sanctiune corelativa in cazul constatarii lipsei acestui proces verbal. In lipsa unei sanctiuni prevazute pentru a fi aplicata in cazul omisiunii intocmirii procesului verbal, nu se poate aprecia ca legiuitorul a avut in vedere, cand a prevazut intocmirea acestui proces verbal, decat un aspect formal care tine de modalitatea in care organele de urmarire penala decid ca se impune efectuarea de cercetari daca sunt indiciile savarsirii unei infractiuni.
Pe de alta parte, la dosarul cauzei exista inscrisuri care atesta ca organul de urmarire penala s-a sesizat din oficiu, solicitand relatii si efectuarea de verificari de la organele fiscale. In acest context, mai retine instanta ca inculpatul a primit o copie dupa referatul cu propunere de trimitere in judecata, inclusiv a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice, referat semnat de avocatul sau ales (filele 239-247, volumul VI d.u.p.), iar cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, inculpatul a aratat ca nu are cereri de formulat.
La individualizarea judiciara a pedepselor ce urmeaza a fi stabilite inculpatului, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 C.pen., referitoare la pericolul social concret al faptelor, imprejurarile in care acestea au fost comise, dar si persoana inculpatului.
Referitor la gradul de pericol social al faptelor, instanta retine ca acesta este ridicat, data fiind modalitatea de savarsire a acestora, cuantumul prejudiciului, precum si trendul crescut al acestor infractiuni.
Instanta va avea in vedere si atitudinea postfactuala a inculpatului, acesta nerecunoscand faptele in fata organelor judiciare, incercand in permanenta sa induca o alta stare de fapt.
Fata de cele expuse instanta retine ca semnificatia continutului circumstantelor judiciare atenuante prevazute de art. 74 alin. 1 lit. a si c C.pen. in prezenta cauza nu isi are aplicabilitatea. De asemenea, in cauza nu pot fi retinute dispozitiile art. 74 lit. b C.pen., intrucat inculpatul nu a recuperat prejudiciul.
Instanta va face aplicarea in cauza a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, avand in vedere adresa parchetului nr. 2375/VIII/1/2012, prin care invedereaza ca inculpatul a sesizat savarsirea mai multor fapte de coruptie, abuz in forma calificata si inselaciune in forma agravata (fila 44, 45, volumul IV, dosar instanta).
In lumina celor expuse, instanta apreciaza ca scopul si functiile pedepselor prevazute de art. 52 C.pen. pot fi atinse numai prin stabilirea unor pedepse privative de libertate, cu respectarea principiului proportionalitatii.
Avand in vedere dispozitiile art. 9 din Legea nr. 241/2005 instanta potrivit art. 65 C.pen va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii dreptului prevazut de art. 64 alin. 1 lit. c C.pen., respectiv de a fi administrator al unei societati comerciale pe o durata de 2 ani ce urmeaza a fi executata potrivit art. 66 C.pen., dupa executarea pedepsei principale.
Aplicarea numai a acestei pedepse complementare respecta principiul proportionalitatii, neimpunandu-se si interzicerea altor drepturi dupa executarea pedepsei principale avand in vedere infractiunile de santaj si evaziune fiscala pentru care inculpatul urmeaza a fi condamnat.
In cauza inculpatul este in masura sa aprecieze asupra modului cum este guvernata tara si sa-si exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ. Prin urmare, avand in vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta apreciaza ca proportionala si justificata aceasta masura, respectiv interzicerea dreptului de a fi administrator.
Intrucat cele patru fapte au fost savarsite sub forma concursului real de infractiuni prevazut de art. 33 lit. a C.pen., instanta potrivit art. 34 lit. b C.pen. va contopi pedepsele in pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 2 luni inchisoare, pe care o sporeste cu 4 luni inchisoare, avand in vedere multitudinea faptelor retinute in sarcina inculpatului si forma continuata a acestora, urmand ca inculpatul sa execute si pedeapsa complementara in modul aratat mai sus.
Totodata, instanta va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constand in interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a, b si c C.pen., data fiind calitatea de administrator a acestuia pe durata prevazuta de art. 71 C.pen.
In cauza inculpatul a fost retinut si ulterior arestat de Curtea de Apel Craiova prin incheierea nr. ... din ....2012, motiv pentru care instanta, potrivit dispozitiilor art. 88 C.pen. va deduce din pedeapsa aplicata durata retinerii din ....2012 pana la ....2012 si durata arestarii preventive de la ....2012, la data .....2013.
Prin incheierea de sedinta din 05.02.2013, instanta a inlocuit masura arestarii preventive cu masura de a nu parasi localitatea, iar de la data punerii in libertate, inculpatul a respectat obligatiile dispuse de instanta si avand in vedere si afectiunile medicale de care sufera acesta, dovedite prin inscrisurile depuse, instanta opineaza ca desfasurarea procesului penal in continuare poate avea loc prin luarea unei masuri preventive mai blande fata de inculpat.
Cu aceasta motivare, instanta in temeiul art. 350 alin. 1 C.pr.pen. va revoca masura obligarii de a nu parasi localitatea dispusa prin incheierea din ...02.2013 si, totodata, potrivit dispozitiilor art. 350 alin. 1 C.pr.pen. va lua fata de inculpat masura obligarii de a nu parasi tara, pana la solutionarea definitiva a cauzei, masura executorie potrivit dispozitiilor art. 350 alin. 4 C.pr.pen.
Totodata, ca urmare a acestei masuri, in temeiul art. 1451 C.pr.pen. raportat la art. 145 alin. 11 si 12 C.pr.pen. va dispune ca pe durata acestei masuri inculpatul sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la instanta ori de cate ori este chemat;
- sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea - Politia municipiului Tg-Jiu, judetul Gorj conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;
- sa nu schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme.
Va atrage atentia inculpatului ca in caz de incalcare cu rea credinta a masurii sau obligatiilor care ii revin se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.
IV. In actul de sesizare a instantei, la punctul II, se arata ca numitilor B.I., B.R., sotia celui dintai, H.C., C.O. si C.P., inculpatul le-a dat cu titlu de imprumut cu dobanzi oneroase diverse sume de bani. Pentru a asigura restituirea sumelor de bani date cu camata, inculpatul a incheiat promisiuni bilaterale de vanzare-cumparare, contracte de imprumut, contracte de ipoteca, procura speciala sau contracte de cesiune, in cuprinsul carora erau mentionate sau remise cu titlu de imprumut sau preturi ale unor active sau imobile, sume care contineau pe langa imprumutul acordat si dobanzile oneroase percepute.
Prin promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare autentificata de notar inculpatul S.D.A. promite sa cumpere de la C.O. si C.P. un imobil situat in Bucuresti, str. ...., sector 1, cu suma de 8 miliarde lei. Acesta remite in contul lui C.P. suma de 6 miliarde lei din contul sau asa cum rezulta din nota Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, diferenta pana la 8 miliarde lei reprezentand dobanzi percepute.
Prin promisiunea de vanzare-cumparare, S.D.A. si S.M. se obliga sa cumpere mai multe imobile apartinand SC SSVM UG CFR-SSVM Bucuresti, societate controlata de B.I., in schimbul sumei de 800.000 lei, imobile situate in mun. Tg-Jiu, contractul fiind autentificat sub nr. .... din .....2005 la Biroul Notarului Public "Silvia Badea".
La data de 09.07.2007, S.D.A. a imprumutat numitei H.C.M. suma de 1.400.000 lei.
La data de 31.03.2010, S.D.A. si S.M. au imprumutat numitei H.C.M. suma de 900.000 lei, contractul fiind autentificat sub nr. .... din.2010 de Notar Public "Popa Eugenia" Craiova, imprumut garantat cu un numar de 27 parcele de teren situate in comuna Pielesti, jud. Dolj (Zona Metro), ulterior inculpatul adjudecandu-si toate suprafetele de teren contra sumei de 15.000 euro.
In drept, procurorul a retinut ca in ceea ce priveste faptele inculpatului S.D.A., de a ameninta cu acte de violenta martorii B.I., B.P.I., H.C.M. si D.V., pentru a-i determina sa dea sume de bani mai mari decat sumele imprumutate, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de santaj, prevazute de art. 194 alin. 1 C.pen.
Din analiza probelor administrate in cauza, instanta retine ca faptele retinute in sarcina inculpatului cu privire la B.I., H.C. si B.P. nu exista.
Astfel, inculpatul avand vechi relatii de prietenie cu B.I., obisnuia sa dea si ia cu imprumut de la acesta mari sume de bani. Din declaratia lui B.I. si a fiicei sale, respectiv H.C., rezulta ca inculpatul a imprumutat pe aceasta din urma, administrator la S.C. Q S.R.L. la acea data, cu 900.000 lei, contract autentificat sub nr. .... din .... 2010 de notarul public Popa Eugenia din Craiova, imprumutul fiind garantat cu un numar de 27 parcele de teren situate in comuna Pielesti, judetul Dolj, ulterior inculpatul adjudecandu-si toate suprafetele de teren contra sumei de 15.000 euro (filele 104, 129, volumul III d.u.p.), intrucat H.C. nu i-a restituit suma de bani la termen. Aceasta a precizat ca acest imprumut, cat si cele anterioare au fost fara dobanda, insa acest lucru este contrazis de tatal sau, B.I., care a mentionat ca inculpatul a perceput o dobanda de 2-3% cu privire la acest imprumut.
Este adevarat ca inculpatul i-a reprosat lui H.C. ca nu i-a achitat imprumutul la termen si ca "dai cu mine in belea", insa aceasta in fata instantei a precizat de mai multe ori ca nu a fost amenintata de inculpat si nici nu a simtit o stare de temere, intrucat mai luase imprumuturi anterior de la inculpat si nu au fost probleme.
In ceea ce-l priveste pe B.P.I., fiul lui B.I. si fratele lui H.C., instanta retine ca si acesta obisnuia sa ia bani imprumut de la inculpat, dar sume mai mici, pe care le cheltuia in interes personal. De altfel, acesta obisnuia sa ia bani imprumut si de la alte persoane de etnie rroma, care erau achitate de mama sa, B.R., sora sa, H.C., tatal sau nestiind despre aceste aspecte. Acesta a invederat instantei ca imprumutul de 2-3.000 euro a fost fara dobanda, insa i-a dat inculpatului 2-300 euro ca si cadou. Totodata, B.P.I. a subliniat faptul ca nu a fost amenintat de inculpat, neavand o stare de temere, cunoscandu-l de mult timp si ca inculpatul i-a reprosat doar ca nu-i restituie banii la termen.
Referitor la B.I., asa cum s-a mai aratat, acesta a recunoscut ca obisnuia sa ia si sa dea bani imprumut inculpatului, insa a negat existenta dobanzilor. Din declaratia acestuia, tatal celor doi martori mentionati anterior, rezulta ca inculpatul a afirmat public ca cei doi fii nu i-au dat banii la termen, insa in nici un caz, atat el, cat si fiii sai, nu au fost amenintati. De altfel, B.I. a precizat ca nici nu putea sa fie amenintat el si familia sa, intrucat "la un semnal al meu, se pot aduna 5.000 cetateni de etnie rroma si inculpatul este singur". Pozitia acestui martor a fost consecventa, chiar si dupa ce acesta a fost retinut pentru marturie mincinoasa.
Faptul ca inculpatul nu a amenintat aceste persoane, este confirmat pe deplin si de catre B.R., sotia lui B.I., care a mai specificat ca fiii sai au platit dobanzi la banii imprumutati de catre inculpat, insa nu au fost amenintati.
Din materialul probator administrat in cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza cercetarii judecatoresti, rezulta faptul ca inculpatul a dat bani imprumut celor trei martori, insa nu rezulta in nici un mod faptul ca acesta i-ar fi constrans pe cei trei prin amenintare sa restituie banii. Acest fapt capata plenitudine prin cele afirmate de B.I., in sensul ca in mod obiectiv inculpatul nu putea sa-l ameninte pe el si familia sa, acesta putand la nevoie sa fie ajutat de catre 5.000 cetateni de etnie rroma. De altfel, in actul de sesizare, la punctul II, unde sunt descrise aceste fapte, procurorul nu a retinut si nu a descris in nici un mod actiunea de constrangere a inculpatului cu privire la cei trei martori, aceasta actiune de constrangere fiind evidentiata doar in referatul prin care s-a formulat propunerea de arestare preventiva a inculpatului.
Mai retine instanta ca in cuprinsul rechizitoriului nu este descrisa in totalitate nici macar activitatea de dare de bani a inculpatului, nespecificandu-se nici cuantumul dobanzilor percepute de acesta.
Intrucat in dispozitivul rechizitoriului a fost retinuta o singura infractiune de santaj in forma simpla, instanta la primul termen de judecata a stabilit cadrul procesual, persoanele vatamate D.V., B.I., H.C. si B.P.I. precizand ca nu solicita sa participe in procesul penal ca parti vatamate si ca nu se constituie parti civile in cauza, motiv pentru care acestea au fost ascultate ca martori.
Cu privire la solicitarea procurorului de sedinta de a fi schimbata incadrarea juridica a faptei cu privire la acesti martori intr-o singura infractiune in forma continuata, dat fiind faptul ca actiunea de santaj a avut loc impotriva membrilor familiei B., instanta retine ca aceasta nu poate fi primita din urmatoarele considerente:
In situatia in care faptuitorul a exercitat constrangerea impotriva mai multor persoane, fie urmarind un folos de la fiecare, cum este cazul in prezenta speta, fie urmarind un folos unic, vor exista atatea infractiuni de santaj cate victime sunt.
Pe de alta parte, in cazul infractiunii de santaj retinuta in dispozitivul rechizitoriului cu privire la partile vatamate F.R.D. si F.M., s-a solicitat de catre procurorul de sedinta sa se constate ca, desi dispozitivul rechizitoriului a fost redactat intr-un mod necorespunzator, exista doua infractiuni si, implicit, se impune condamnarea inculpatului, avand in vedere ca exista doua parti vatamate.
In considerarea celor ce preced si pentru identitate de ratiune, instanta retine ca a fost investita cu patru infractiuni de santaj in forma simpla, impotriva lui B.I., B.P.I., H.C.M. si D.V..
Drept urmare, avand in vedere si cele expuse la punctul I al starii de fapt cu referire la infractiunea de santaj, instanta constatand inexistenta celor trei infractiuni de santaj retinute in sarcina inculpatului cu privire la B.I., B.P.I. si H.C., potrivit dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a C.pr.pen., va achita inculpatul pentru aceste trei fapte.
V. Referitor la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art. 189 alin. 1 C.pen., retinuta in sarcina inculpatului prin actul de sesizare, instanta retine ca in rechizitoriu se arata ca in data de .... .2010, inculpatul l-a chemat pe R.D.F. la domiciliul sau, imprejurare in care l-a impiedicat impotriva vointei sale sa paraseasca locuinta, pana l-a determinat sa semneze un inscris in care atesta in mod necorespunzator adevarului ca a imprumutat suma de 20.000 euro si a promis ca-i va remite autoturismul marca Mercedes Benz 500 S, cu nr. de inmatriculare .... (fila 22 din rechizitoriu). Totodata, se mai retine ca inculpatul a dat cu imprumut aceasta suma partii vatamate si ca acest imprumut a fost garantat cu autoturismul mentionat anterior (fila 3 din rechizitoriu).
Asa cum este descrisa aceasta fapta in partea expozitiva a rechizitoriului si la incadrarea in drept, instanta retine ca incadrarea juridica corecta este data de art. 189 alin. 1 si 2 C.pen.
Conform art. 189 alin. 2 C.pen., forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal este intrunita, intre altele, in cazul in care in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj.
Din aceste prevederi rezulta ca obtinerea unui folos material reprezinta, in cazul infractiunii de santaj, scopul urmarit de faptuitor, constituind o cerinta esentiala a laturii subiective, in timp ce, in cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, daca folosul este cerut in schimbul eliberarii celui sechestrat, aceasta este o imprejurare de natura sa configureze fapta in forma agravata.
Sub aspect subiectiv, in cazul infractiunii prevazute in art. 189 alin. 2 C.pen., pe langa intentia autorului de a lipsi de libertate o persoana, trebuie sa existe si intentia, concomitenta sau succesiva, de a solicita un folos in schimbul eliberarii, asa cum se acuza in prezenta cauza.
Forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 alin. 2 C. pen. este realizata prin simpla formulare a unei cereri in acest sens de catre faptuitor. Cu atat mai mult aceasta forma agravata va fi realizata atunci cand faptuitorul a obtinut un folos material. In acest sens s-a pronuntat instanta suprema prin decizia nr. 1192/17.02.2005.
Fata de aceste motive, instanta potrivit dispozitiilor art. 334 C.pr.pen., va schimba incadrarea juridica a faptei din infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta si pedepsita de art. 189 alin. 1 C.pen., in infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta si pedepsita de art. 189 alin. 1 si 2 C.pen. privind partea vatamata F.R.D..
Cu privire la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal in forma agravata, instanta constata si retine urmatoarele:
Lipsirea de libertate in mod ilegal presupune, sub aspectul laturii obiective, o fapta prin care o persoana este lipsita de libertatea fizica, adica de posibilitatea de a se deplasa si a actiona in conformitate cu propria sa vointa.
De cele mai multe ori, aceasta fapta consta intr-o actiune (de exemplu, faptuitorul inchide persoana intr-o incapere, impiedicand-o astfel sa se deplaseze) sau printr-o inactiune (in cazul nepunerii in libertate a persoanei care a fost lipsita de libertate in mod legal, dupa incetarea cauzei care a determinat luarea masurii).
Actiunea sau inactiunea prin care se realizeaza elementul material al acestei actiuni ara ca urmare o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei.
In prezenta speta, se observa ca la data de ....2010 partea vatamata s-a deplasat la locuinta inculpatului din str. Dragalina, Tg-Jiu, dupa ce in prealabil a fost sunat de acesta. Partea vatamata a ajuns la inculpat in jurul orelor 12,00-13,00, sustinerea acesteia fiind coroborata cu cea a inculpatului (fila 100, volumul V, dosar instanta). Partea vatamata a intrat in casa, poarta si usa fiind deschise. Intre cei doi au avut loc discutii cu privire la sumele de bani pe care le datora partea vatamata, in opinia inculpatului, respectiv suma de 10.000 euro dobanda la dobanda, inculpatul solicitandu-i partii vatamate sa scrie o chitanta din care sa rezulte ca partea vatamata a primit suma de 20.000 euro, suma ce a fost garantata cu autoturismul Mercedes S500. In acest sens, partea vatamata a scris personal dovada care atesta faptul ca a predat acest autoturism, cumparat in sistem leasing inculpatului pe o perioada de 30 de zile, primind de la acesta suma de 20.000 euro, urmand sa-i restituie pe 22.11.2010 (fila 334, volumul IV d.u.p.).
Faptul ca partii vatamate i-a venit rau in acele momente s-a stabilit cu certitudine in cauza, insa nu s-a putut stabili cu exactitate cand partea vatamata a scris aceasta dovada, fie inainte, fie dupa ce i-a venit rau. Trebuie spus ca partea vatamata suferea de afectiuni cardio-vasculare, asa cum rezulta si din actele medicale depuse la dosar, motiv pentru care inculpatul i-a luat tensiunea, iar sotia acestuia i-a adus un pahar cu apa cu zahar.
Dupa acest incident, partea vatamata l-a sunat pe soferul sau, martorul P.I., sa il duca acasa. Acesta, in jurul orelor 15,00, a ajuns la locuinta inculpatului cu masina sa. In curtea casei martorul a vazut-o pe sotia inculpatului, S.M. fumand. Acesta a stat cca. 5 minute in casa, ocazie cu care a vazut ca partea vatamata era palida. Atat martorul, cat si partea vatamata au fost condusi la poarta de catre inculpat (fila 97, volumul V, dosar instanta). De remarcat ca partea vatamata nu i-a spus soferului sau ca a fost obligat sa incheie acea dovada, insa i-a spus ca trebuie sa duca autoturismul marca Mercedes S500 seara acasa la inculpat, lucru pe care l-a si facut. Din depozitia acestui martor, rezulta ca inculpatul si F.R.D. stateau unul langa altul pe o canapea si ca nu ar fi fost suparati.
In situatia in care inculpatul ar fi intentionat sa lipseasca de libertate pe F.R.D., cu siguranta ca poarta de la intrare, usa de la casa, nu ar fi ramas deschise, iar inculpatul la plecare nu i-ar fi condus pe cei doi la poarta. Sustinerea inculpatului cu privire la acest aspect (fila 194, volumul I dosar instanta), este confirmata de martorul P.I..
De altfel, inculpatul nu-l putea impiedica pe F.R.D. sa paraseasca locuinta, acesta la acea data avand mana stanga imobilizata, asa cum reiese din actele medicale depuse la dosar de inculpat si fotografii (fila 31, volumul II dosar instanta, filele 299-303, volumul III, dosar instanta). Daca inculpatul ar fi avut intentia sa-l lipseasca de libertate pe partea vatamata, nu i-ar fi permis acestuia sa-si sune soferul.
Referitor la suma de bani prevazuta in dovada incheiata intre cei doi, in actul de sesizare a instantei, initial se retine ca suma de bani nu a fost data, insa ulterior se retine ca din aceasta dovada rezulta contrariul. Acest aspect nu a putut fi stabilit cu certitudine nici pe parcursul cercetarii judecatoresti, declaratiile martorilor F.C. si S.M., sotia inculpatului, fiind subiective sub acest aspect. De altfel, F.C. este fiul lui S.M. dintr-o casatorie anterioara. Cei doi au invederat instantei ca suma de bani a fost data partii vatamate, fapt contrazis de aceasta din urma.
Cu privire la martorul F.C., instanta mai retine ca acesta nu a fost in acea perioada de timp in locuinta inculpatului, prezenta acestuia nefiind sesizata de martorul P.I., a carui declaratie este obiectiva. In acest context, mai retine instanta ca in timpul convorbirilor telefonice purtate intre inculpat si cele doua parti vatamate cu privire la acest incident, inculpatul niciodata nu a spus ca F.C. ar fi fost de fata cand s-a dat acea suma de bani.
Fata de cum a fost descrisa aceasta actiune, instanta constata ca, cel mai probabil, scopul inculpatului a fost acela de a-l constrange pe R.D.F. sa incheie acea dovada pentru a-si putea recupera ulterior sumele de bani. Instanta retine ca, asa cum este dovedita aceasta actiune de constrangere a inculpatului impotriva partii vatamate ca aceasta sa faca ceva pentru a dobandi un folos injust pentru sine sau chiar just, in opinia acestuia, se circumscrie infractiunii de santaj, ce a fost analizata la punctul I al starii de fapt.
In consecinta, instanta retine ca infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 C.pen., ii lipseste unul din elementele constitutive, respectiv latura obiectiva, motiv pentru care in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.pr.pen., urmeaza sa achite inculpatul pentru aceasta infractiune.
VI. In actul de sesizare, la punctul III, se retine in sarcina inculpatului ca in mod repetat a imprumutat pe D.T.D., administrator al S.C. C S.R.L. Tg-Jiu si S.C. D S.R.L., acesta din urma restituind sume de bani mai mari decat cele imprumutate.
La data de 07.10.2011, s-a incheiat contractul de imprumut prin care se atesta ca inculpatul a imprumutat martorului D.T.D. suma de 10.000 euro, cu termen de restituire la 30.10.2011 (fila 206, volumul III d.u.p.). Prin contractul legalizat sub nr. ..../2010 la notarul public Natalia Manoiu, se atesta ca S.D.A. a dat cu titlu de imprumut S.C. D S.R.L. suma de 34.735 euro, echivalentul a 150.437 lei, urmand sa fie restituita pana la 10.02.2012 (fila 134, volumul III d.u.p.). De asemenea, prin acelasi contract, se atesta ca inculpatul a platit catre S.C. NURVIL S.R.L. Rm-Vilcea suma de 48.000 lei la data de 14.07.2009 si restul sumei de 104.437 lei in luna ianuarie 2010, urmand ca intreaga suma, de 150.000 lei sa fie achitata pana la 10.02.2012.
Pentru a fi determinat sa plateasca sume de bani mai mari decat cele imprumutate, D.T.D. a fost nevoit sa semneze un contract de depozit prin care atesta ca a primit in pastrare o aeroterma in valoarea de 4845 euro, un arzator in valoare de 2295 euro, o aeroterma in valoare de 9.000 euro si un arzator in valoare de 2.119 euro, contract datat 05.02.2010. Printr-un contract de
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Evaziune fiscala
Evaziune fiscala - Decizie nr. 244 din data de 10.11.2016Evaziune fiscala - Decizie nr. DP68/A/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului. Redeschiderea urmaririi penale - Decizie nr. DP122/R/2008 din data de 31.03.2009
Plangere a/c actelor procurorului. Art 278 Cpp.Citarea partilor - Decizie nr. DP110/R/2008 din data de 31.03.2009
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 113 din data de 21.09.2016
EVAZIUNE FISCALA - Sentinta penala nr. 83 din data de 16.04.2014
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 82 din data de 16.04.2014
suspendarea condi?ionata a executarii pedepsei - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.01.2014
Evaziune fiscala in forma continuata. - Sentinta penala nr. 39 din data de 12.03.2012
Infractiune de evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit. a din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal – 57 acte materiale latura civila - Sentinta penala nr. ----- din data de 02.02.2012
Evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit. b si art.9 alin.1 lit. f din Legea nr.241/2005 - Sentinta penala nr. 25/S din data de 02.02.2012
Infractiunea de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal (230 acte materiale). - Sentinta penala nr. 55/S din data de 07.03.2012
Evaziune fiscala si fals in declaratii - Sentinta penala nr. 54/S din data de 07.03.2011
Infractiunea de „evaziune fiscala” prevazuta si pedepsita de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005. - Sentinta penala nr. 76/S din data de 28.03.2012
Evaziune fiscala, art. 9 alin. l lit. a din Legea 241/ 2005 - Sentinta penala nr. 41 din data de 22.02.2012
Infractiunea de evaziune fiscala, art.9 alin.1 lit.a din legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. Achitarea prejudiciului de catre inculpata pana la prima zi de judecata conduce la aplicarea dispozitiilor art 11pct 2 lit b ra... - Sentinta penala nr. 319/S din data de 17.11.2011
Infractiunea de evaziune fiscala – art. 9 lit. a din L 241/2005. achitare, fapta nu este prevazuta de legea penala. - Sentinta penala nr. 351/S din data de 16.12.2011
Infractiunea de evaziune fiscala, art. art.9 alin.1 lit. a din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal – 57 acte materiale - Sentinta penala nr. 314/S din data de 16.11.2011
Evaziune fisdcala. Art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005 - Sentinta penala nr. 269/S din data de 06.10.2011
infractiunii de evaziune fiscala - Hotarare nr. 37/S din data de 26.01.2010