infractiunii de evaziune fiscala
(Hotarare nr. 37/S din data de 26.01.2010 pronuntata de Tribunalul Brasov)DOSAR PENAL NR. 2424/62/2007
SENTINTA PENALA NR. 37/S
Constata ca prin rechizitoriul nr. 152/P/2003 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului JRF pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala prevazuta de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal; tentativa la infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1,2 si 5 Cod penal; tentativa la infractiunea de inselaciune prevazut de art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal; participatie improprie la fals intelectual, prevazuta de art. 31 alin. 2 Cod penal referitor la art. 37 din Legea nr. 82/1991 republicata, raportat la art. 289 Cod penal; infractiunea continuata de folosire a creditului societatii cu rea-credinta prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a retinut prin actul de sesizare ca, in baza unei rezolutii infractionale unice generale, respectiv prin scheme financiare initiate si derulate in perioada 2001 – 2003, avand la baza intocmirea de documente justificative scriptice, inculpatul a transferat suma totala de 38,6 miliarde lei, prin intermediul conturilor bancare ori prin numerar, pe relatia SC Ra-Vi SRL Brasov, SC DP SRL, SC D SRL – SC D P SRL Brasov; SC D SRL – SC A M sau HB L SRL.
La data de 12 aprilie 2002, inculpatul a solicitat Administratiei Financiare Brasov suma totala de 5.426.184.548 lei cu titlu de rambursare TVA, solicitare pentru care s-a folosit de documente justificative scriptice ce evidentiau realizarea unor tranzactii comerciale intre SC DPSRL – SC D SRL, iar la data de 25 martie 2003, pentru a echilibra TVA-ul ce-l avea de platit, SC D P SRL ca urmare a tranzactiilor cu SC D SRL a procurat si dispus inregistrarea in contabilitatea SC D P SRL a facturii fiscale seria BVACB nr. 5981223 provenind de la SC P T SRL Brasov, in care se consemna constituirea sumei de 33.499.980.386 lei ce nu a avut la baza o operatiune reala, avand ca urmare diminuarea TVA-ului cu suma de 5.348.736.364 lei si neplata impozitului pe profit in suma de 7.037.811.005 lei.
S-a mai retinut prin actul de sesizare ca inculpatul, in calitate de administrator al SC DP SRL Brasov, cu stiinta a prezentat contabilitatii, dupa data de 25 martie 2003, factura fiscala provenind de la SC P T SRL, pentru ca ulterior, contabila TI, fara vinovatie sa efectueze inregistrari inexacte in contabilitatea societatii pentru a echilibra TVA-ul ce-l avea de platit SC DP SRL, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare si a elementelor patrimoniale.
La datele de 26 martie 2003 si 7 mai 2003, inculpatul, in calitate de administrator al SC D SRL Brasov a solicitat Administratiei Financiare Brasov suma totala de 1.286.338.779 lei cu titlu de rambursare TVA, solicitare pentru care s-a folosit de documente justificative scriptice care evidentiau realizarea unor tranzactii comerciale SC D SRL – SC HB L SRL sau SC D SRL – SC A M SRL.
Prin sentinta penala nr. 362/2004 a Tribunalului Brasov s-a dispus:
In baza art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 modificata, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 74 lit. a, art. 76 lit. d Cod penal a condamnat pe inculpatul JRF la o pedeapsa de 10 luni inchisoare.
In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. b Cod penal a condamnat pe inculpatul JRF la o pedeapsa de 4 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal pe o perioada de 3 ani, dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal si art. 74 lit. a, art. 76 lit. e Cod penal a condamnat pe inculpatul JRF la o pedeapsa de 4 luni inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal pe o perioada de 1 an, dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 31 alin. 2 Cod penal combinat cu art. 37 din Legea nr. 82/1991 republicata, raportat la art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. e Cod penal a condamnat inculpatul JRF la o pedeapsa de 4 luni inchisoare.
In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. c Cod penal a Condamnat pe inculpatul JRF la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a, 33 lit. b, 35 alin. 3 Cod penal a contopit pedepsele aplicate prin prezenta hotarare si a aplicat inculpatului JRF pedeapsa cea mai gera de 4 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal, pe o perioada de 3 ani, dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 Cod penal.
In baza art. 346 alin. 1 raportat la art. 998, art. 999 si art. 1003 Cod civil a admis actiunea civila a partii civile prin reprezentant legal D.G.F.P. Brasov si a obligat pe inculpatul JRF in solidar cu partea responsabila civilmente SC D P SRL la plata catre Statul Roman – reprezentat prin D.G.F.P. Brasov la plata sumei de 12.386.547.369 lei, reprezentand TVA – 5.348.736.364 lei si impozit pe profit 7.037.811.005 lei.
A respins cererea privind constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si antecontractul de aceeasi natura incheiate intre sotii J si societatile administrate de catre inculpat, contractele de vanzare-cumparare incheiate de catre societatile administrate de catre inculpat, precum si tranzactiile comerciale operate pe relatia SC D P SRL – SC D SRL.
A mentinut sechestrul asigurator instituit prin Ordonanta nr. 152 din 27.06.2003 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov asupra bunurilor mobile si imobile ale SC D SRL Brasov si poprirea in fondurile D.G.F.P. Brasov a sumelor de bani solicitate cu titlu de rambursare TVA, pana la concurenta sumei de 12.386.547.369 lei.
A respins cererea privind confiscarea in baza art. 118 lit. d Cod penal a sumei de 38.662.260.000 lei.
In baza art. 348 Cod procedura penala a dispus restabilirea situatiei anterioare, in sensul transferarii sumei de 38.662.260.000 lei in conturile SC D SRL.
In baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 cu modificarile ulterioare a dispus comunicarea prezentei hotarari la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Brasov.
In baza art. 191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala a obligat inculpatul JRF in solidar cu partea responsabila civilmente sa plateasca cheltuieli judiciare avansate de stat, in cuantum de 21.400.000 lei.
Instanta de fond a retinut ca si conforma cu realitatea atat incadrare juridica cat si situatia de fapt pe larg descrisa in rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov.
Prin decizia penala nr. 32 din 28.01.2005 Curtea de Apel Brasov a admis apelurile exercitate in cauza si a desfiintat sentinta penala nr. 362/2004 a Tribunalului Brasov si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Brasov pentru a fi citate la solutionarea fondului si SC „RI” SRL BRASOV, SC „T P” SRL, SC „H” SRL, SC „HB L” SRL, SC „A M” SRL, SC „D” SRL SI SC „P T” SRL.
Urmare a desfiintarii cu trimitere pe rolul Tribunalului Brasov s-a format dosarul cu nr. 406/P/2005 in care a fost pronuntata sentinta penala nr. 334/2005 prin care s-a dispus:
In baza art. 226 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a condamnat pe inculpatul JRF la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii continuate de folosire cu rea-credinta a creditului unei societati.
In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1,2 si 5 Cod penal, a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 6 ani inchisoare si 6 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale, drept prevazut de art. 64 lit. a Cod penal, pentru savarsirea tentativelor la infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave.
In baza art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
In baza art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1991 (in forma publicata in Monitorul Oficial 629/26.08.2002 raportat la art. 289 Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru participatii improprii la fals intelectual.
In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tentativa la inselaciune.
In baza art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod penal, 35 alin. 3 Cod penal a contopit pedepsele de mai sus si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mia grea de 6 ani inchisoare si 6 ani interzicerea dreptului prevazut de art. 64 lit. c Cod penal – de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale.
In baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 si 1003 Cod civil a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC DPSRL sa plateasca Statului Roman prin A.N.A.F. suma de 12.386.547.369 lei, din care 5.348.736.364 lei reprezinta TVA si 7.037.811.005 lei reprezinta impozit pe profit.
In baza art. 348 Cod procedura penala a desfiintat factura fiscala seria BVACB nr. 5981223 provenind de la SC P T SRL Brasov si a dispus modificarea corespunzatoare a evidentei contabile.
A respins cererea privind constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si antecontractul de vanzare cumparare incheiate intre sotii J si societatile administrate de inculpat si contractele de vanzare-cumparare incheiate intre societatile administrate de inculpat.
A respins cererea de confiscare de la inculpat a sumei de 38.662.260.000 lei in baza art. 118 lit. d Cod penal si de restituire a situatiei anterioare referitor la circuitul acestei sume.
A mentinut sechestrul asigurator instituit prin Ordonanta nr. 152 din 27.06.2003 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov asupra bunurilor mobile si imobile ale SC D SRL Brasov si poprirea in fondurile D.G.F.P. Brasov a sumelor de bani solicitate cu titlu de rambursare TVA pana la concurenta sumei de 12.386.547.369 lei.
In baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 a dispus comunicarea sentintei la Oficiul Registrului Comertului pentru inscrierea cuvenitelor mentiuni, dupa ramanerea definitiva a hotararii.
In baza art. 191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala, a obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente SC DP SRL sa plateasca statului 23.500.000 lei cheltuieli judiciare.
Impotriva acestei hotarari – care a retinut ca si conforma cu realitatea situatia de fapt si incadrarea juridica retinute in rechizitoriu – au formulat apel inculpatul JRF, Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si partea interesata SC „Ds” SRL iar prin decizia penala nr. 102 din 04.04.2006 Curtea de Apel Brasov a admis aceste apeluri a desfiintat hotararea instantei de fond pe latura penala si rejudecand, conform art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. b Cod procedura penala a achitat pe inculpat pentru infractiunile de folosire cu rea-credinta a creditului unei societati prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 Cod penal. In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal pentru savarsirea infractiunii de tentativa la inselaciune, prin schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de tentativa la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal a fost condamnat inculpatul JRF la pedeapsa principala de 3 ani inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale pe o durata de 3 ani, prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal.
In baza art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa principala de 2 ani inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale pe o durata de 2 ani prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal.
In baza art. 31 alin. 2 raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1991 si la art. 289 Cod penal pentru participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa principala de 2 ani inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale pe o durata de 2 ani prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal.
In baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, art. 35 alin. 3 Cod penal au fost contopite pedepsele, aplicandu-se pedeapsa principala de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara de 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale conform art. 71 Cod penal; s-au aplicat prevederile art. 64 alin. 1 lit. a, b, c si e Cod penal.
A fost respins apelul declarat de partea interesata SC D SRL.
Pentru a hotari astfel Curtea de Apel Brasov a retinut umatoarele.
Prima instanta a imbratisat intrutotul punctul de vedere exprimat de procuror in actul de sesizare, potrivit caruia, desi se recunoaste principiul libertatii contractuale in desfasurarea relatiilor civile si comerciale, se transfera in domeniul penal institutii straine dreptului penal, cum ar fi frauda la lege, definita ca o cauza de nulitate absoluta care afecteaza raporturile juridice incheiate numai cu aparenta respectarii legii in litera ei, insa cu incalcarea spiritului legii. De altfel, prima instanta nu face decat sa copieze motivarea sentintei penale nr. 362 din 2 iulie 2004 a Tribunalului Brasov, hotarare desfiintata prin decizia penala nr. 32 din 28 ianuarie 2005 a Curtii de Apel Brasov.
Desi s-a apelat la serviciile unui specialist, care a concluzionat ca tranzactiile efectuate de inculpat intre societatile pe care le administreaza sunt legale din punct de vedere fiscal, prima instanta a inlaturat concluziile expertului cu motivarea ca acesta nu se poate substitui judecatorului, neavand dreptul de a face aprecieri cu privire la realitatea tranzactiilor, pentru ca apoi sa recunoasca ca tranzactiile s-au incheiat si ca sunt reale, dar sunt fondate pe o cauza ilicita.
Astfel s-a imputat inculpatul schemele financiare si strategia folosita pentru eficientizarea activitatii societatilor pe care le administra. S-a considerat paradoxal ca banii intrati in conturile inculpatului au fost folositi pentru a credita aceleasi societati, nefiind de inteles pentru instanta de ce acesta nu a marit capitalul social al societatilor prin depunerea ca aport a bunurilor pe care le-a instrainat acelorasi societati.
Cu toate ca inculpatul a fost condamnat pentru infractiunea de folosire cu re-credinta a creditului unei societati, prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, avand ca urmare prejudicierea societatilor cu suma de 38.662.260.000 lei, nu s-a dispus nici restabilirea situatiei anterioare, potrivit art. 348 Cod procedura penala si nici confiscarea speciala potrivit art. 118 lit. d Cod penal, motivand ca astfel se permite parchetului sau partilor interesate sa initieze actiuni civile sau comerciale pentru repararea pagubelor.
In conditiile in care tranzactiile in baza carora inculpatul a solicitat rambursarea TVA-ului in suma totala de 1.268.338.779 lei pentru SC D SRL Brasov sunt reale si incheiate cu respectarea dispozitiilor legale si tinand seama ca schemele financiare derulate in perioada 2001-2002 cu privire la suma totala de 38.662.260.000 lei nu au incalcat legea, in baza art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. b Cod procedura penala se va dispune achitarea inculpatului pentru infractiunea de tentativa la inselaciune, prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal si de folosire cu rea-credinta a creditului unei societati, prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Curtea retine ca singurele fapte prevazute de legea penala savarsite de inculpat sunt cele legate de achizitionarea cantitatii de 6.093,34 mp piele de sarpe de catre SC D P SRL Brasov de la SC P T SRL Brasov, in valoare de 33.499.980.386 lei, operatiune nereala inregistrata, la cererea sa, in contabilitate de catre martora T I si solicitarea rambursarii T.V.A.-ului catre D SRL Brasov pentru suma de 466.730.335 lei, pentru cumpararea de la SC D P SRL Brasov a unei cantitati de piele de sarpe in valoare de 2.923.205.785 lei, vanzarea-cumpararea fiind fictiva.
Din probele dosarului rezulta cu certitudine ca SC D P SRL Brasov nu a cumparat cantitatea de 6.093,34 mp piele de sarpe de la SC P Tb SRL Brasov. Pe langa faptul ca, din verificarile efectuate in vama, a rezultat ca in tara nu a intrat niciodata o asemenea cantitate, singurele importuri privind cantitati infime de piele de sarpe, este de retinut ca administratorul SC P T SRL Brasov, martorul Ifrim Sorin, a declarat ca nu a achizitionat si nu a comercializat un asemenea Pus, neavand cunostinta nici de persoana care figureaza ca delegat, pe factura seria BVACB nr. 5981223 din 25 martie 2002, numitul H A. Mai mult, topul de facturi din care face parte factura de mai sus a fost vandut de martor imediat dupa achizitionare, la data de 2 iulie 2001, numitului M A, deci cu mult inainte de data afirmativa a vanzarii-cumpararii.
Fiind o marfa de valoare si intr-o cantitate mare, era firesc ca cel putin persoanele apropiate inculpatului din cadrul SC D P SRL Brasov sa aiba cunostinta de achizitionarea acestui Pus. Or, niciuna din persoanele angajate la aceasta societate nu a stiut de cumpararea pielii de sarpe, nici cel putin martorul P B I, considerat „mana dreapta” a inculpatului.
Lipsa avizului de expeditie, a certificatului de confirmare, a documentelor de receptie a marfii, precum si modalitatea de plata, afirmativ prin numerar, sunt tot atatea argumente ca vanzarea-cumpararea cantitatii de 6.093,34 mp piele de sarpe nu a fost reala.
Inregistrarea acestei operatiuni in contabilitate, prin intermediul contabilei TI, care a actionat fara vinovatie, cu consecinta neplatii de catre SC D Pd SRL Brasov a impozitului pe profit in suma de 7.037.811.005 lei si a diminuarii T.V.A.-ului cu suma de 5.348.736.364 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de evaziune fiscala, prevazuta de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 Cod penal si de participatie improprie la infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1991 si art. 289 Cod penal.
Prin solicitarea rambursarii T.V.A.-ului in suma de 466.730.335 lei in numele SC D SRL Brasov, privind achizitionarea de catre aceasta societate a cantitatii de piele de sarpe de la SC D P SRL Brasov, in valoare de 2.923.205.785 lei, operatiune fictiva, atata vreme cat s-a retinut ca SC D P SRL Brasov nu avea acest Pus, inculpatul a savarsit infractiunea de tentativa la inselaciune, prevazuta de art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal.
Intrucat celelalte tranzactii efectuate intre SC D P SRL Brasov si SC D SRL Brasov sunt reale, in baza art. 334 Cod procedura penala se va dispune schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de tentativa la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1,2 si 5 Cod penal in infractiunea de tentativa la inselaciune prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal.
Chiar daca s-ar retine ca operatiunile in baza carora inculpatul a solicitat rambursarea T.V.A.-ului in numele SC D SRL Brasov pentru diferenta pana la suma de 5.426.184.548 lei au avut ca scop „acoperirea” operatiunii fictive privind achizitionarea Pusului piele de sarpe, in conditiile in care acestea au fost reale si efectuate cu respectarea dispozitiilor legale, acestea nu sunt prevazute de legea penala.
Pentru infractiunile retinute mai sus, inculpatul urmeaza sa fie condamnat, la individualizarea judiciara a pedepselor avandu-se in vedere pericolul social concret accentuat al faptelor, reflectat de cuantumul prejudiciului adus statului prin infractiunea de evaziune fiscala, de valoarea mare a sumei solicitate cu titlu de rambursare TVA, de limitele de pedeapsa prevazute de lege, De asemenea, se va tine seama de persoana inculpatului, infractor primar, cu o buna conduita pana la savarsirea infractiunilor.
Intrucat inculpatul a fost achitat pentru infractiunea prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, nu se mai poate pune problema confiscarii speciale a sumei de 38.662.260.000 lei, astfel cum a solicitat procurorul.
In ce priveste apelul declarat de partea interesata SC D SRL Brasov, cu privire la ridicarea masurilor asiguratorii instituite prin ordonanta nr. 152/27 iunie 2003 a parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, fata de temeiul achitarii inculpatului, art. 10 lit. b Cod procedura penala si avand in vedere dispozitiile art. 353 alin. 3 Cod procedura penala, potrivit carora masurile asiguratorii se mentin, in baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala a dispus respingerea acestuia ca nefondat.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, inculpatul JRF si partea interesata SC D SRL.
Prin decizia penala nr. 367 din 23.01.2007 Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursurile formulate de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, inculpatul JRF si SC „D” SRL, a casat decizia penala nr. 102/2006 a Curtii de Apel Brasov si sentinta penala nr. 334 din 27.06.2006 a Tribunalului Brasov si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Brasov.
In considerentele deciziei penale nr. 367/2007a Inaltei Curti de casatie si Justitie s-a indicat ca Tribunalul Brasov sa solicite parchetului precizari scrise relativ la incadrarea juridica a faptelor, sa se aiba in vedere necesitatea intocmirii unei contraexpertize financiar contabile si a celei de evaluare bunuri si necesitatea reprezentarii efective in cauza a societatilor comerciale implicate in raporturi juridice legate de inculpat.
Urmare deciziei penale nr. 367/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe rolul Tribunalului Brasov s-a format dosarul de fata, cu nr. 2424/62/2007, in cursul judecatii caruia au fost ascultati martorii TI si IC – vazand principiile vizate de art. 289 Cod procedura penala – iar inculpatul JRF a inteles sa se prevaleze de dispozitiile art. 70 alin. 2 Cod procedura penala si nu a dorit, la solicitarea instantei, sa fie reascultat.
In cauza, urmandu-se indicatiile instantei de recurs, s-au solicitat „precizari scrise” de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov relativ la incadrarea juridica a faptelor respectivul organ judiciar comunicand la dosarul cauzei faptul ca „isi mentine punctul de vedere existent in dispozitivul rechizitoriului nr. 152/P/2003” iar „in masura in care in desfasurarea cercetarii judecatoresti se vor ivi probleme ce vizeaza incadrarea juridica, procurorul de sedinta este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, conform legii, tinand seama de probele administrate la dosarul cauzei” (fila 70, vol. I, dosar nr. 2424/62/2007 al Tribunalului Brasov).
Tot in considerarea celor expuse in decizia penala nr. 367/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – pentru a se asigura „reprezentarea efectiva in cauza a societatilor comerciale implicate in raporturi juridice legate de inculpatul – tribunalul a numit aparatori din oficiu pentru toate aceste societati care actualmente, potrivit datelor de la Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Brasov, sunt ori radiate din acest registru ori in dizolvare judiciara sau au sediul expirat (filele 43, 44 vol. I, dosar nr. 2424/62/2007).
Tot prin considerentele deciziei penale nr. 367/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se arata ca „se va avea in vedere necesitatea efectuarii unei contraexpertize financiar-contabile si a celei de evaluare a bunurilor.
Relativ la aceste din urma considerente ale instantei de recurs tribunalul va observa ca – spre deosebire de aliniatul precedent, referitor la solicitarea de la parchet a unor „precizari scrise”, unde dispozitia instantei de recurs este neechivoca iar instanta de rejudecare s-a conformat potrivit art. 385 ind. 18 alin. 1 Cod procedura penala – in acest caz Inalta Curte de Casatie si Justitie lasa instantei de rejudecare aprecierea asupra necesitatii sau nu a efectuarii contraexpertizei financiar contabile si a uneia de evaluare bunuri.
Privitor la aceste expertize tribunalul considera – fata de ansamblul probelor administrate in cauza in faza de urmarire penala si de cercetare judecatoreasca in decursul a aproape 7 ani de zile, probe ce vor fi pe larg examinate in prezenta hotarare, - ca nu este necesara intocmirea lor in prezenta unor probe ce permit instantei de judecata a-si forma o concluzie asupra vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului in raport cu faptele ce i se imputa.
Pe de alta parte a se dispune actualmente aceste expertize in cauza – dupa ce inculpatul JRF a incercat prin toate mijloacele tergiversarea judecarii prezentei cauze, exemplificativ prin solicitarea restituirii cauzei la parchet, prin invocarea unor exceptii de neconstitutionalitate, prin schimbarea succesiva a mai multor aparatori alesi etc. – in lipsa unei necesitati imperative in acest sens echivaleaza cu deturnarea evidenta a procesului penal de la principiile vizate de art. 1 alin. 1 Cod procedura penala.
Astfel scopul si principiile fundamentale ale oricarui proces penal impun constatarea „la timp” si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni pentru ca „orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale” ori in prezenta cauza ,tot cu titlu exemplificativ, este aproape de a fi implinit termenul de prescriptie al raspunderii penale pentru infractiunea prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (in forma din Monitorul Oficial 33 din 29.01.1998) ori a se dispune in prezent doua expertize - ce inca o data nu se impun cu necesitate fata de ansamblul probelor administrate in cauza atat in cursul urmaririi penale ce cuprinde 36 de volume cat si in cursul cercetarii judecatoresti – echivaleaza cu o exonerare de raspundere penala a inculpatului JRF cel putin pentru infractiunea indicata.
In plus relativ la necesitatea si finalitatea acestor expertize este important de observat ca in cursul urmaririi penale, deci in urma cu aproximativ 7 ani, a fost dificil a se identifica toate inscrisurile necesare – procedandu-se in sensul art. 14 din Legea nr. 87/1994 la o „estimare” prin verificarea unor documente centralizatoare ale SC „D P” SRL, in prezent si ea radiata din Registrul Comertului – ori actualmente acest lucru ar fi cvasi imposibil in conditiile in care societatile implicate in circuitul financiar din prezentul dosar sunt dizolvate, radiate etc.
In sfarsit tribunalul nu poate ignora ca in prezent a se dispune efectuarea unor expertize, ce nu se impune cu necesitate asa cum s-a aratat, ar fi de natura a afecta invariabil dispozitiile art. 6 paragraf 1 din CEDO – relativ la durata procedurilor judiciare, vazand exemplificativ cazul „Ion Balint” contra Romaniei – in conditiile unui proces penal in care rechizitoriul a fost intocmit in urma cu aproape 7 ani.
Fata de toate cele expuse tribunalul – vazand ca nu apare necesara nici efectuarea unor expertize la acest moment in cauza si nici reascultarea unor persoane ce au mai fost audiate in cauza in mod amanuntit – a respins solicitarea aparatorilor inculpatului JRF de administrare (readministrare) a unor noi probe in cauza.
Analizand complexitatea materialului probator existent la dosarul cauzei tribunalul va retine urmatoarele:
Este important de observat, asa cum se arata si in considerentele deciziei penale 367/2007 a Inaltei Curti de casatie si Justitie, ca rechizitoriul din prezenta cauza apare ca „amplu dar stufos” si nestructurat corespunzator ori – asa cum a enuntat Cesare Beccaria in urma cu mai mult de 200 de ani respectiv teoria „bunului simt juridic” – „daca in cautarea probelor unei infractiuni se cere abilitate si iscusinta in prezentarea rezultatului cercetarii este necesara claritate si precizie iar pentru a judeca rezultatul insusi nu se cere decat un simplu si obisnuit bun simt”.
Relativ la cele expuse tribunalul va incerca o structurare a faptelor comise de inculpatul JRF in perioada 2001 – 2003, fapte care trebuie initial circumscrise incadrarii juridice date in dispozitivul rechizitoriului Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov.
Astfel tribunalul va retine ca inculpatul JRF, incepand cu anul 1993, a infiintat mai multe societati comerciale – cu raspundere limitata – la care era administrator, o mare parte din aceste societati fiind actualmente parti in procesul penal de fata, in prezent radiate, in lichidare judiciara etc.
Tribunalul va mai observa ca inculpatul JRF a identificat o modalitate relativ facila de a evita plata catre stat a unor sume consistente de bani si de a obtine tot de la stat – prin solicitarea unor rambursari de T.V.A.- sau de la diverse banci - prin obtinerea unor credite – a unor asemenea sume de bani.
In primul rand tribunalul tine a reaminti ca orice acte de comert trebuie sa se circumscrie esentialmente rigorilor legislatiei in materie – inclusiv sub aspectul respectarii obligatiilor fiscale – dar si unor principii fundamentale precum obtinerea unui profit material, cresterea eficientei economice etc.
Pe de alta parte trebuie a se sublinia ca principiul libertatii contractuale nu echivaleaza cu o permisiune absoluta data agentului economic de a intocmi orice fel de contracte – chiar in detrimentul propriului interes economic – si in orice fel de conditii, exemplificativ prin plasmuirea sau folosirea unor inscrisuri nereale ce determina micsorarea (eventual eliminarea) unor obligatii fiscale.
In esenta, din punct de vedere faptic, cauza de fata se poate rezuma prin aceea ca inculpatul JRF a incercat sa-si mareasca eficienta economica (dar si, distinct, propriul patrimoniu) prin „sacrificarea” unora din societatile detinute si prezentarea ca reale a unor contracte fictive sau prin folosirea unor inscrisuri (facturi) ce nu aveau acoperire in realitate, toate aceste avand ca finalitate, pe de-o parte, sustragerea de la plata unor datorii catre stat sau obtinerea de la stat a unor sume necuvenite (T.V.A.), pe de alta parte, obtinerea unor credite pe care altfel nu le-ar fi putut contracta.
I. Relativ la infractiunea cea mai grava – prin prisma limitelor de pedeapsa – retinuta prin rechizitoriu in sarcina inculpatului JRF, cea vizata de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal, tribunalul va observa urmatoarele:
Una din modalitatile prin care inculpatul JRF a inteles „sa faca afaceri” s-a manifestat prin falimentarea (lichidarea) voluntara a unora din societatile sale ale caror bunuri (active) au fost trecute – prin vointa unilaterala a administratorului JRF ce reprezenta atat cesionarul cat si cedentul in astfel de „tranzactii” – de la unele din societatile comerciale detinute la alte asemenea societati.
In acest sens prin intermediul a 17 facturi emise de SC „D P” SRL – ce vor fi prezentate mai jos – o mare parte a activelor acestei societati au fost transferate catre SC „D” SRL avand un obiect de activitate identic cu al societatii cedente.
Situatia facturilor de la SC „D P” SRL la SC „D” SRL se prezinta astfel:
1. potrivit facturii nr. 5942657/03.12.2001, SC D SRL a achizitionat de la SC D P SRL un teren constituit din gradina in suprafata de 4.124,67 mp, in valoare totala de 5.500.000 lei din care T.V.A. aferenta 878.151.261 lei, teren care nu a contribuit la realizarea de operatiuni impozabile (art. 18 lit. a, art. 19 lit. b, din O.U.G. nr. 17/2000) si nu s-a justificat la acel moment de catre inculpat, achizitionarea terenului in scopul realizarii unor constructii necesare desfasurarii obiectului de activitate declarat. Mai mult semnatarii partilor contractante sunt unul si aceeasi persoana, inculpatul JRF (contract de vanare-cumparare autentificat sub nr. 38/10.12.2001);
2. factura BVACB nr. 5942720/21.03.2002 – SC D SRL a achizitionat know-how, de la SC D P SRL, fara ca aceasta din urma societate sa poata prezenta vreun titlu de proprietate, factura avand o valoare de 5,890.000.000 lei din care T.V.A. aferent 940.500.000 lei;
3. la data de 28.03.2002, SC D SRL a achizitionat potrivit facturii BVACB 5941721 de la SC D SRL o cantitate de piele de sarpe in valoare de 2.923.205.785 lei din care T.V.A. aferent de 466.730.335 lei;
4. cu factura 5942710/10.01.2002 a fost achizitionat un sistem de incalzire, rezervor combustibil, sistem electric pontare, in valoare de 1.024.988.281 lei, din care T.V.A. 163.653.591 lei;
5. factura 5942711/14.02.2002 SC D SRL a achizitionat utilaje industriale pentru cusut incaltaminte, in valoare totala de 4.276.701.254 din care T.V.A, 682.834.654 lei;
6. factura 5942712/14.02.20002 au fost achizitionate utilaje industriale pentru cusut incaltaminte, masina pneumatica de perforat, utilaj automat pentru aplicarea accesoriilor metalice, banda automatizata pentru transport componente incaltaminte, in valoare totala de 1.913.714.863, din care T.V.A. 305.551.113 lei;
7. factura 594713/14.02.2001 utilaj industrial pentru aplicat talpa, masina aplicat paspoal, stanta cu pod culisabil in valoare totala de 3.150.883566 lei din care T.V.A. 503.082.250 lei;
8. factura 594714/14.02.2002 transpalet, compresor industrial, presa inseminat mobilier in valoare totala de 498.779.480 lei din care T.V.A. 79.637.060 lei;
9. factura 5942715/14.02.2002 mese de lucru sectie, sistem supraveghere video, in valoare totala de 739.599.385 lei, T.V.A. de 115.532.675 lei;
10. factura 5942716/14.02.2002 electrostivuitoare, mobilier birou, valoare totala de 3.902.631.935 lei, T.V.A. 623.109.285 lei;
11. factura 5942717/14.02.2002 piele, material sintetic, ata, in valoare de 1.689.973978 lei, T.V.A. 269.827.778 lei;
12. factura 5942664/21.12.2001 incaltaminte iarna in valoare totala de 71.400.000 lei din care T.V.A. 11.400.000 lei;
13. factura 5942656/01.11.2001 autoturism teren in valoare de 500.000.000 lei din care T.V.A. 79.831.933 lei;
14. factura 5942751/03.12.2001 articole incaltaminte in valoare totala de 32.725.000 lei din care T.V.A. 5.225.000 lei;
15. factura 5942709/04.01.2002 articole incaltaminte in valoare totala de 1.115.625.000 lei din care T.V.A. 178.125.000 lei;
16. factura 5942684/13.03.2002 alte bunuri in valoare de 1.377.050 lei din care T.V.A. 219.865 lei;
17. factura 5942683/14.03.2002 alte bunuri in valoare de 2.110.000 lei din care T.V.A. 336.891 lei.
Urmare acestor „tranzactii” intre „D P” SRL, reprezentata de inculpatul JRF, si „D” SRL, reprezentata tot de inculpatul JRF, SC „D P” SRL avea de platit bugetului de stat T.V.A. in cuantum total de 5.426.189.548 rol.
Pentru a evita plata catre stat a sumei anterior indicate – prin echilibrarea T.V.A.-ului ce urma a fi virat la bugetul statului de SC „D P” SRL – inculpatul JRF a folosit o factura, ce consemna in mod nereal achizitionarea de catre SC „D P” SRL de la SC „Pisti Tub” SRL a unui cantitati de 6.093,34 m.p. piele de sarpe, relativ la care a solicitat o rambursare de T.V.A. – in cuantum de 5.348.736.364 rol – aproximativ identica cu suma ce trebuia platita de „D P” SRL aferenta tranzactiilor efectuate cu „D” SRL.
Tribunalul va retine ca aceasta solicitare de rambursare de T.V.A. – aferenta unei tranzactii nereale de achizitionare a 6.093,34 m.p. piele sarpe – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave” prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal.
Tribunalul va retine – asa cum a facut-o toate instantele de judecata ce au solutionat pe fond prezenta cauza penala, inclusiv Curtea de Apel Brasov care prin decizia penala nr. 102/2006 a dispus achitarea inculpatului JRF pentru o parte din infractiunile pentru care a fost trimis in judecata – ca aceasta „tranzactie” cu piele de sarpe intr-o cantitate impresionanta (respectiv 6.093,34 m.p.) nu a existat in realitate si a avut ca scop exclusiv incercarea inculpatului JRF de a prejudicia bugetul de stat cu T.V.A.-ul aferent.
Astfel din probele administrate in cauza rezulta, fara echivoc, ca SC „D P” SRL nu a achizitionat cantitatea de 6.093,34 m.p. piele sarpe de la SC „Pisti Tub” SRL.
In acest sens tribunalul va observa ca, dupa verificarile efectuate in vara, niciodata nu a intrat in Romania pana la acel moment – anul 2002 – o asemenea cantitate de piele de sarpe.
Pe de alta parte martorul Ifrim Sorin – administratorul SC „Pisti Tub” SRL a invederat ca nu a achizitionat si nu a comercializat un asemenea Pus si nici nu are cunostinta despre persoana care figureaza ca delegat pe factura BVACB nr. 5981223/25.03.2001 (numitul Hoapa Alexandru).
In plus martorul Ifrim Sorin a aratat ca topul de facturi din care face parte factura anterior indicata a fost vandut la data de 2.07.2001 – deci anterior „tranzactiei” cu piele de sarpe – numitului Muntean Adrian.
In sfarsit este important de subliniat ca nu exista – aferent „tranzactiei” cu 6.093,34 m.p. piele sarpe – un aviz de expeditie, un certificat de conformitate, documente de receptie a marfii sau documente ce ar atesta modalitatea de plata, toate cele expuse conducand instanta de judecata la o concluzie neechivoca in sensul ca aceasta tranzactie nu a existat.
Tribunalul nu va putea retine sustinerile inculpatului JRF – ce apreciaza ca reala tranzactia respectiva – vazand ca acestea nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in prezentul proces penal ce releva, fara dubiu, ca in cauza este vorba despre o relatie „comerciala” pur fictiva ce avea ca unic scop denaturarea obligatiilor fiscale ce incumba inculpatului JRF.
Relativ la toate cele expuse tribunalul va dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal.
II. Pe de alta parte inculpatul JRF a prezentat factura aferenta „tranzactiei” cu piele de sarpe (6.093,34 m.p.) contabilei TI, martor in prezentul proces penal, care a inregistrat acest inscris in contabilitatea SC „D P” SRL ceea ce a condus pe de-o parte – asa cum s-a aratat – la echilibrarea T.V.A.-ului datorat statului de „D P” SRL dar si, pe de alta parte, la denaturarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor patrimoniale ale „D P” SRL cu consecinta neplatii de catre aceasta societate a impozitelor pe profit in cuantum de 7.037.811.005 rol si a T.V.A.-ului in cuantum de 5.348.736.364 rol.
Aceste din urma fapte intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de „evaziune fiscala” in forma vizata de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal si pentru aceasta infractiune urmand a se dispune condamnarea inculpatului JRF.
III. Relativ la fapta inculpatului JRF care a determinat-o pe martora TI sa inregistreze in contabilitatea SC „D P” SRL factura cu seria BV nr. 5981223/25.03.2002 ce consemna o „tranzactie” comerciala fictiva tribunalul va observa Decizia nr. 4 din 21.01.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – pronuntata intr-un recurs in interesul legii iar „dezlegarea problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante” conform art. 412 ind. 2 alin. 2 teza finala Cod procedura penala – care arata ca „evidentierea in actele contabile …a operatiunilor comerciale sau…a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale” constituie infractiune complexa de evaziune fiscala” nefiind incidente dispozitiile art. 43 (fost art. 37, fost art. 40) din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 Cod penal.
Fata de cele expuse tribunalul – prin prisma art. 10 lit. d Cod procedura penala – va dispune achitarea inculpatului JRF pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1992 raportat la art. 289 Cod penal.
IV Tribunalul va retine ca inculpatul a savarsit si infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 Cod penal – cu o precizare in ceea ce priveste incadrarea juridica, precizare ce va fi expusa ulterior – prin solicitarea unor rambursari de T.V.A. la datele de 26.03.2003 si respectiv 07.05.2003 in numele SC „D” SA si in suma totala de 1.286.338.770 rol aferente unor „tranzactii” fictive in care au fost implicate SC „RV” SRL, SC HB Leasing” SRL, SC „AM” SRL dar si persoanele fizice IC L si JRF.
In esenta inculpatul JRF a intentionat prejudicierea statului – prin solicitarile de rambursare T.V.A. la care s-a facut referire anterior – prin realizarea unui „circuit” prin care se lichidau activele SC „RV” SRL ce urmau a fi preluate finalmente de o alta societate a inculpatului, respectiv SC „D” SRL, totodata obtinandu-se de la Administratia Finantelor Publice o suma consistenta de bani.
Astfel la data de 25.11.2002 SC „RV” SRL a vandut catre SC „D” SRL o masina industriala de subtiat – cu pretul de 261.800.000 rol – masina care nici nu figura scriptic in patrimoniul SC „RV” SRL ci intre activele altei societati a inculpatului JRF si anume SC „D P” SRL.
La data de 17.11.2002, tot in realizarea intentiei de „lichidare” a patrimoniului SC „RV” SRL, inculpatul JRF, ca si administrator al societatii indicate, vinde persoanei fizice JRF mai multe bunuri – precum 26 dulapuri care ulterior, la 25.11.2002, vor fi vandute de SC „RV” SRL si catre SC „D” SA – cu suma totala de 54.757.509 rol iar peste doar 3 zile toate aceste mijloace fixe sunt vandute de inculpat catre persoana fizica ICL cu suma de 178.144 euro.
Tribunalul va mai observa ca ulterior persoana fizica IC a instrainat o parte din mijloacele fixe indicate – in numar de 8 – catre SC „HB L ” SRL iar restul bunurilor catre SC AMe SRL, pentru ca dupa foarte scurt timp aceste din urma doua societati sa cesioneze toate aceste active catre SC „D” SRL (la 21.04.2003).
Tribunalul va retine ca finalitatea acestor „relatii comerciale” succesive a tinut de obtinerea de la stat a unor sume consistente de bani – cu titlu de rambursare T.V.A. in acest sens fiind solicitarile inculpatului JRF din 26.03.2003 respectiv 07.05.2003 – in conditiile in care bunurile ce au facut obiectul tranzactiilor au ramas faptic in acelasi loc – pe str. C, Brasov – in care bunurile au „circulat” de la societatile inculpatului JRF la alta societate a aceleiasi persoane, in care pretul acestor tranzactii nu a fost platit etc.
Tribunalul va observa ca inculpatul a realizat – pentru obtinerea de la stat a rambursarilor de T.V.A. solicitate la 26.03.2003, pentru bunurile ce au „circulat” pe relatia „HB L” SRL, si la 07.05.2003 pentru cele ce s-au „tranzactionat” cu „AM” SRL – o marire artificiala ,,impresionanta” a valorii bunurilor, ce au plecat si s-au intors la scurt timp in patrimoniul societatilor sale, exemplificativ o banda automata de transport incaltaminte valora la 17.11.2002 suma de 5.751.315 rol pentru ca dupa doar 3 zile sa fie vanduta cu 25.00 euro iar in final cu 915.000.045 rol cu finalitatea evidenta a obtinerii de la stat a unei rambursari de T.V.A. consistente.
Tribunalul tine a sublinia ca principiul libertatii contractuale – invocat in aparare de inculpatul JRF relativ la tranzactiile indicate – nu rezida in incheierea de catre agentii economici a oricaror contracte, in orice conditii cu finalitatea evidenta a prejudicierii bugetului de stat.
O opinie contrara ar permite oricaror persoane implicate in asemenea activitati de natura „comerciala” a afecta grav veniturile Statului Roman prin invocarea principiului libertatii contractuale.
Fara a proceda la o analiza exhaustiva a principiilor ce guverneaza aceasta materie tribunalul se rezuma a observa ca una din limitele „libertatii contractuale” consta in neafectarea ordinii publice si bunelor moravuri ori in cauza de fata sunt evidente implicatiile faptelor inculpatului JRF care intelege sa faca „afaceri” si sa mareasca patrimoniul propriilor societati prin afectarea corelativa a bugetului de stat.
Relativ la incadrarea juridica a faptelor comise, la 26.03.2003 respectiv 07.05.2003 de catre inculpatul JRF – care a solicitat rambursari de TVA aferente faptelor descrise prin care a lichidat patrimoniul „Ra-Vi” SRL pe care l-a mutat in cadrul activelor „D” SRL – tribunalul va observa ca acestea imbraca forma infractiunii de inselaciune „in forma continuata” – fiind vorba de doua acte materiale distincte ce au fost realizate printr-o rezolutie infractionala unica – drept pentru care, prin prisma art. 334 Cod procedura penala, se va dispune schimbarea incadrarii juridice in acest sens.
V. In sfarsit tribunalul va retine ca inculpatul JRF a savarsit si infractiunea prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1997 – in forma prevazuta in Monitorul Oficial 33 din 29.01.1958 – cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal actualmente textul fiind publicat integral de art. 272 pct. 2 din aceeasi lege.
Astfel tribunalul va retine – in acest sens fiind si sesizarile Oficiului National de Prevenire a Spalarii Banilor – ca inculpatul JRF avea deschis la Raiffeisen Bank – Sucursala Brasov contul 2013688/rol in care, in perioada 3.01.2020 – 31.10.2002, a avut un rulaj creditor de 33,35 miliarde rol reprezentat de incasari de la firmele sale SC „D P” SRL, SC „D” SRL si SC „Ra-Vi” SRL realizate tocmai in modalitatea pe larg expusa anterior prin care inculpatul a inteles sa faca „afaceri” cu el insusi aparat fiind de principiul libertatii contractuale.
Astfel „platile” efectuate in aceste operatiuni nereale realizate de societatile inculpatului JRF au fost facute de aceste societati din sumele cu care ele au fost creditate de inculpatul indicat, in perioada noiembrie 2001 – octombrie 2002, doar prin contul personal de la „Raiffeisen Bank” fiind facute plati in cuantum de 24 miliarde rol.
Din analiza rulajelor conturilor, a tranzactiilor desfasurate de intre SC „D” SRL contul SC D P SRL a inregistrat in perioada 16.11.2001 – 08.10.2002 un rulaj creditor de 25,98 miliarde lei, majoritatea incasarilor provenind din angajare credit de 8,6 miliarde lei, transferul soldului dintr-un subcont BCR in valoare de 6,6 miliarde, depunere numerar de 4,1 miliarde lei, transferuri de la SC D SRL in suma de 4,85 miliarde lei si de la SC Ra-Vi SRL in suma de 2,1 miliarde lei. Rulajul debitor este de 25,98 miliarde lei, egal cu cel creditor.
Contul SC D SRL deschis la BCR, in lei a evidentiat un rulaj creditor de 18 miliarde lei, provenind printre altele si din transferul de la SC Ra-Vi SRL, de 1,15 miliarde. Rulajul debitor este egal cu cel creditor si este constituit din retrageri in numerar de 2 miliarde, transfer factura teren de 1,65 miliarde lei, aproximativ un miliard lei – plata avans piele de sarpe catre SC D SRL.
Relativ la cele expuse tribunalul retine ca inculpatul JRF a fost creditat cu suma de 33,35 miliarde rol – prin transferuri de la SC „Ra-Vi” SRL, SC D SRL si SC D P SRL – suma ce a fost rulata de inculpat si folosita contrar intereselor societatilor sale (exemplificativ SC Ra-Vi SRL si SC D P SRL fiind voit „lichidate” in modalitatea expusa) prin virarea catre SC D SRL a sumei de 28,2 miliarde rol iar suma de 4,36 miliarde rol a fost retrasa de inculpat si folosita in interes propriu.
Pe de alta parte in continutul infractiunii prevazute de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 – actualmente art. 272 pct. 2 din aceeasi lege – intra si suma totala de 5.362.260.000 rol obtinuta de SC D SRL cu titlu de credit, suma aferenta tranzactiilor fictive prin care aceasta din urma societate a inculpatului a „administrat” mijloacele fixe aflate initial in patrimoniul altei societati a inculpatului anume SC Ra-Vi SRL.
Astfel scopul inculpatului JRF, prin realizarea acestor tranzactii fictive, tine de prejudicierea bugetului de stat – prin obtinerea unor rambursari T.V.A. -dar si din obtinerea unor credite de catre SC D SRL de la diverse institutii bancare sub acoperire scriptica a achizitionarii unor bunuri necesare activitatii acestei societati.
In acest sens inculpatul JRF – pentru a cumpara propriile bunuri, initial aflate in patrimoniul „Ra-Vi” SRL iar ulterior vantude „Diversistas” SRL – a obtinut credite in valoare totala de 5.362.260.000 rol respectiv de la B.C.R. Agentia Titulescu Brasov pentru bunurile achizitionate pe relatia „HB Leasing” SRL si de la Eximbank Brasov pentru cele pe relatia „Arto Machine 92” SRL.
Faptele anterior descrise intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (in prezent art. 272 pct. 2) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal fiind evidenta afectarea intereselor unor societati prin actiunile inculpatului JRF – exemplificativ SC „Ra-Vi” SRL si „D P” SRL fiind practic „lichidate” de acesta – si „favorizarea altei societati in care are interese direct sau indirect” in intelesul textului penal mentionat drept pentru care se va dispune condamnarea acestuia si pentru aceasta infractiune.
Situatia de fapt pe larg expuse anterior a reiesit, fara echivoc, din coroborarea probelor administrate in cauza atat in cursul urmaririi penale – materializate in cele 36 de volume existente la dosarul cauzei – cat si al cercetarii judecatoresti.
Astfel multitudinea de inscrisuri existente la dosar – respectiv adrese ale unitatilor bancare, date financiare si informarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, contracte de credit, procesele-verbale de constatare si note intocmite de D.G.F. Brasov, contracte de cesiune ale societatilor indicate, cererile de rambursare T.V.A. formulate de inculpat etc. – se coroboreaza cu sustinerile martorilor audiati in prezenta cauza – exemplificativ TI, IC Lucian, Ifrim Sorin, Puscasu Bogdan Ion, Dascalu Petru Emanuel, Biro Iulian, Puscasu Valentin dar si, in parte, cu sustinerile inculpatului JRF – care practic recunoaste comiterea faptelor in modalitatea expuse insa apreciaza ca acestea nu au conotatii penale si se incadreaza in limitele principiului libertatii contractuale – sau cu cele retinute in expertiza tehnico contabila intocmita in cursul urmaririi penale si in suplimentul la aceasta expertiza.
Relativ la aceasta expertiza intocmita in cursul urmaririi penale tribunalul va observa urmatoarele:
In primul rand, conform art. 63 alin. 2 Cod procedura penala, „probele nu au o valoare dinainte stabilita” sens in care literatura si practica penala in materie a relevat constant – cum o arata tot art. 63 alin. 2 Cod procedura penala – aprecierea fiecarei probe se face de instanta de judecata” in urma examinarii tuturor probelor administrate in scopul aflarii adevarului, drept pentru care nu se poate considera ca un anumit mijloc de proba – chiar o recunoastere a faptelor de catre inculpat – primeaza in raport cu celelalte.
In acest sens orice proba administrata in cursul unui proces penal trebuie examinata in raport de toate celelalte probe existente la dosarul cauzei ce pot contura sau nu intrunirea elementelor constitutive ale unei infractiuni.
Relativ la cauza de fata, in mod necesar, concluziile expertizei intocmite in cursul urmaririi penale nu au o valoare absoluta – in caz contrar intregul proces penal fiind inutil iar solutia de achitare sau condamnare ar putea fi pronuntata de expertul tehnic – ci trebuie analizata in raport cu toate celelalte probe existente la dosarul cauzei.
Astfel constatarea legalitatii – exclusiv din punct de vedere contabil – a tranzactiilor efectuate pe relatia SC „HB Leasing” SRL si SC „Arto Machine” SRL nu echivaleaza cu a constata existenta unor contracte comerciale, cu plata efectiva a pretului din aceste contracte, cu existenta unor manifestari de vointa concordante in acest sens sau cu a constata respectarea unor dispozitii penale.
Pe de alta parte, in mod evident, expertul tehnic isi depaseste atributiile prin aprecierea asupra realitatii sau nu a anumitor „tranzactii” acest lucru tinand exclusiv de o instanta de judecata chemata a se pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane raportat la rigorile legii penale, prin analiza coroborata a tuturor probelor administrate in cauza si nu doar – asa cum o face expertul – a unor acte contabile.
In sfarsit tribunalul nu poate retine sustinerile inculpatului JRF – in sensul ca „tranzactiile” ce formeaza obiectul prezentei cauze sunt reale si se circumscriu principiului libertatii contractuale – intrucat acestea nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza ce contureaza, fara dubiu, intrunirea elementelor constitutive ale infractiunilor pe larg descrise anterior.
Fata de toate cele expuse tribunalul:
In baza art. 334 Cod procedura penala va dispune schimbarea incadrarii juridice data prin rechizitoriu faptelor comise de inculpatul JRF din infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin, 1, 2 Cod penal in infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale).
In baza art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale), art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal si art. 80 Cod penal va condamna inculpatul JRF – fiul lui Traian si Viorica, nascut la 21.03.1972 in Sinaia, judetul Prahova, CNP 1720321080049, domiciliat in Brasov, str. Stefan cel Mare nr. 11, sc. A, ap. 12, judetul Brasov – la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. b Cod penal va condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale in sensul art. 64 lit. c Cod penal.
In baza art. 266 pct. 2 din Legea 31/1990 – in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998 – cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 80 Cod penal va condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 8 luni inchisoare.
In baza art. 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. e Cod penal va condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 4 luni inchisoare.
In baza art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod penal si art. 35 Cod penal va contopi pedepsele anterior indicate si aplica inculpatului JRF pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale in sensul art. 64 lit. c Cod penal.
Tribunalul va retine in favoarea inculpatului JRF circumstantele atenuante vizate de art. 74 lit. a, c Cod penal avand in vedere atat conduita buna a acestuia anterioara comiterii faptelor – materializata nu doar in lipsa antecedentelor penale ci si faptul ca este bine integrat social si familial - cat si atitudinea corespunzatoare adoptata pe parcursul prezentului proces penal, exemplificativ prin prezenta constanta in fata mai multor instante de judecata investite cu solutionarea cauzei de fata.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului JRF tribunalul a observat criteriile de individualizare vizate de art. 72 Cod penal vazand gradul de pericol social al faptelor comise – prin prisma art. 18 ind. 1 alin. 2 Cod penal in principal „urmarea Pusa sau care s-ar fi putut Puce” – dar si persoana inculpatului care este la primul contact cu rigorile legii penale si, asa cum s-a aratat, a adoptat o atitudine corespunzatoare pe parcursul prezentului proces penal.
Tribunalul – vazand ca sunt indeplinite conditiile cumulativ avute in vedere de art. 86 ind. 1 Cod procedura penala si apreciind ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru inculpatul JRF si nu este necesara executarea pedepsei in regim privativ de libertate – va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe o durata de 6 ani termen de incercare stabilit conform art. 82 ind. 2 alin. 1 Cod penal.
La aprecierea instantei in sensul expus – al atingerii scopurilor prevazute de art. 52 Cod penal fara executarea pedepsei in regim penitenciar – tribunalul a observat conduita buna inculpatului JRF anterioara si ulterioara savarsirii faptelor ce i se imputa materializate si in faptul ca acesta nu a mai savarsit infractiuni, constatate de organele de urmarire penala, de la comiterea faptelor ce formeaza obiectul prezentei cauze – deci de aproape de 7 ani de zile.
Aceasta perioada lunga de timp scursa de la intocmirea rechizitoriului in cauza – aspect doar partial imputabil inculpatului – conduce tribunalul la concluzia ca a se dispune actualmente executarea in regim de detentie a pedepsei rezultante apare ca excesiv, scopurile pedepsei putand fi atinse si in conditiile unei supravegheri in sensul art. 86 ind. 2 Cod penal.
Relativ la cele expuse, in baza art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de incercare inculpatul JRF va trebui sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Brasov la datele fixate de respectivul serviciu;
- sa anunte in prealabil serviciului indicat orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile precum si intoarcerea;
- sa comunice si sa justifice serviciului indicat schimbarea locului de munca;
- sa comunice Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Brasov informatii de natura a putea fi verificate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. a Cod penal va impune inculpatului JRF sa desfasoare o activitate neremunerata in folosul comunitatii de 150de ore sub supravegherea si in locatiile indicate de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Brasov.
In baza art. 359 Cod procedura penala va atrage atentia inculpatului JRF asupra dispozitiilor art. 86 ind. 4 Cod penal a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii sub supraveghere.
Va face aplicarea art. 13 Cod penal relativ la neaplicarea pedepsei accesorii.
Fata de cele aratate, vazand decizia nr. 4/1998 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie data intr-un recurs in interesul legii, tribunalul – in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala – va dispune achitarea inculpatului JRF relativ la savarsirea infractiunii prevazute de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1992 (forma preluata in Monitorul Oficial 629/26.08.2002) raportat la art. 289 Cod penal.
Relativ la latura civila a cauzei tribunalul – fata de situatia de fapt pe larg expusa anterior – va observa ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale vizate de art. 998 – art. 999 Cod civil sens in care va obliga inculpatul JRF – singur si nu in solidar a SC „D P” SRL, actualmente aceasta societate fiind radiata din Registrul Comertului si deci nemaiavand capacitate de folosinta – la plata catre stat a sumei de 12.386.547.369 rol din care 5.348.736.364 rol reprezinta T.V.A. iar 7.037.811.005 rol reprezinta impozit pe profit.
In baza art. 348 Cod procedura penala va desfiinta factura fiscala seria BVACB 5981223 provenind de la SC „Pisti Tub” SRL Brasov si va dispune modificarea corespunzatoare a evidentei contabile.
Relativ la solicitarea de constatare a nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si antecontractului de vanzare-cumparare incheiate de catre Jitaru tribunalul – fata de faptul ca nu este investit cu solutionarea unor infractiuni de fals – urmeaza a o respinge fiind vorba de aspecte ce exced cadrului prezentului proces penal.
Pe de alta parte tribunalul apreciaza ca nu se impune confiscarea de la inculpatul JRF – in sensul art. 118 lit. e Cod penal – a sumei de 38.662.260.000 rol aferenta infractiunii prevazute de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal intrucat cea mai mare parte a acestei sume nici nu a intrat in patrimoniul persoanei fizice JRF ci a fost folosita pentru „eficientizarea” societatilor sale mai precis a ultimei societati infiintate de acesta SC „D” SRL.
Fata de cele expuse, in baza art. 348 Cod procedura penala, va dispune restabilirea situatiei anterioare referitor la circuitul sumei de 38.662.260.000 rol folosita de inculpat in sensul savarsirii infractiunii prevazute de art. 266 pct. 2 din Legea 31/1990 – in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998 – cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, suma ce urmeaza a fi virata in contul SC D SRL.
Tribunalul – vazand si solutia data relativ la latura civila a cauzei - va mentine sechestrul asigurator instituit prin Ordonanta nr. 152/27.06.2003 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov asupra bunurilor mobile si imobile ale SC D SRL si poprirea in fondurile DGFP Brasov a sumelor de bani solicitate cu titlu de rambursare TVA pana la concurenta sumei de 12.386.547.369 rol.
In baza art. 7 din Legea 26/1990 va dispune comunicarea sentintei, la ramanerea definitiva, la Oficiul Registrului Comertului pentru efectuarea cuvenitelor mentiuni.
Vazand si dispozitiile art. 189 Cod procedura penala si art. 191 alin. 1 Cod procedura penala.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
In baza art. 334 Cod procedura penala dispune schimbarea incadrarii juridice data prin rechizitoriu faptelor comise de inculpatul JRF din infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin, 1, 2 Cod penal in infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale).
In baza art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale), art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal si art. 80 Cod penal condamna inculpatul JRF – fiul lui Traian si Viorica, nascut la 21.03.1972 in Sinaia, judetul Prahova, CNP 1720321080049, domiciliat in Brasov, str. Stefan cel Mare nr. 11, sc. A, ap. 12, judetul Brasov – la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. b Cod penal condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale in sensul art. 64 lit. c Cod penal.
In baza art. 266 pct. 2 din Legea 31/1990 – in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998 – cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 80 Cod penal condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 8 luni inchisoare.
In baza art. 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. e Cod penal condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 4 luni inchisoare.
In baza art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod penal si art. 35 Cod penal contopeste pedepsele anterior indicate si aplica inculpatului JRF pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati coemrciale in sensul art. 64 lit.
Evaziune fiscala - Decizie nr. DP68/A/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului. Redeschiderea urmaririi penale - Decizie nr. DP122/R/2008 din data de 31.03.2009
Plangere a/c actelor procurorului. Art 278 Cpp.Citarea partilor - Decizie nr. DP110/R/2008 din data de 31.03.2009
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 113 din data de 21.09.2016
EVAZIUNE FISCALA - Sentinta penala nr. 83 din data de 16.04.2014
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 82 din data de 16.04.2014
suspendarea condi?ionata a executarii pedepsei - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.01.2014
Evaziune fiscala in forma continuata. - Sentinta penala nr. 39 din data de 12.03.2012
Propunere arestare preventiva – respingere - Sentinta penala nr. I N C H E I E R E A NR. 4 din data de 30.01.2013
Esalonare amenda penala art. 425 alin.2 din Codul de procedura penala - Sentinta penala nr. 93/S din data de 28.03.2012
REVIZUIRE, ART. 3201 Cod Procedura Penala, INADMISIBILITATE - Sentinta penala nr. 76/S din data de 19.03.2013
Fals si uz de fals - Sentinta penala nr. 154/S din data de 04.06.2013
OMOR DEOSEBIT DE GRAV - CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 96/S din data de 01.04.2013
Inselaciune rejudecare 5221 Cod procedura penala - Sentinta penala nr. 138/S din data de 24.05.2013
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIARE - ADMITERE - Sentinta penala nr. IN C H E I E R E din data de 24.05.2013
PLANGERE ORDONANTA PROCUROR, ADMITERE - Sentinta penala nr. Sedinta Camerei de Consiliu din data de 16.05.2013
INFRACTIUNEA DE OMOR, SOLUTIE DE CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 81/S din data de 19.03.2013
Plangere contraventionala - Decizie nr. 188/R din data de 15.02.2013
Contracte - Decizie nr. 212/R din data de 23.03.2012
SENTINTA PENALA NR. 37/S
Constata ca prin rechizitoriul nr. 152/P/2003 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului JRF pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala prevazuta de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal; tentativa la infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1,2 si 5 Cod penal; tentativa la infractiunea de inselaciune prevazut de art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal; participatie improprie la fals intelectual, prevazuta de art. 31 alin. 2 Cod penal referitor la art. 37 din Legea nr. 82/1991 republicata, raportat la art. 289 Cod penal; infractiunea continuata de folosire a creditului societatii cu rea-credinta prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a retinut prin actul de sesizare ca, in baza unei rezolutii infractionale unice generale, respectiv prin scheme financiare initiate si derulate in perioada 2001 – 2003, avand la baza intocmirea de documente justificative scriptice, inculpatul a transferat suma totala de 38,6 miliarde lei, prin intermediul conturilor bancare ori prin numerar, pe relatia SC Ra-Vi SRL Brasov, SC DP SRL, SC D SRL – SC D P SRL Brasov; SC D SRL – SC A M sau HB L SRL.
La data de 12 aprilie 2002, inculpatul a solicitat Administratiei Financiare Brasov suma totala de 5.426.184.548 lei cu titlu de rambursare TVA, solicitare pentru care s-a folosit de documente justificative scriptice ce evidentiau realizarea unor tranzactii comerciale intre SC DPSRL – SC D SRL, iar la data de 25 martie 2003, pentru a echilibra TVA-ul ce-l avea de platit, SC D P SRL ca urmare a tranzactiilor cu SC D SRL a procurat si dispus inregistrarea in contabilitatea SC D P SRL a facturii fiscale seria BVACB nr. 5981223 provenind de la SC P T SRL Brasov, in care se consemna constituirea sumei de 33.499.980.386 lei ce nu a avut la baza o operatiune reala, avand ca urmare diminuarea TVA-ului cu suma de 5.348.736.364 lei si neplata impozitului pe profit in suma de 7.037.811.005 lei.
S-a mai retinut prin actul de sesizare ca inculpatul, in calitate de administrator al SC DP SRL Brasov, cu stiinta a prezentat contabilitatii, dupa data de 25 martie 2003, factura fiscala provenind de la SC P T SRL, pentru ca ulterior, contabila TI, fara vinovatie sa efectueze inregistrari inexacte in contabilitatea societatii pentru a echilibra TVA-ul ce-l avea de platit SC DP SRL, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare si a elementelor patrimoniale.
La datele de 26 martie 2003 si 7 mai 2003, inculpatul, in calitate de administrator al SC D SRL Brasov a solicitat Administratiei Financiare Brasov suma totala de 1.286.338.779 lei cu titlu de rambursare TVA, solicitare pentru care s-a folosit de documente justificative scriptice care evidentiau realizarea unor tranzactii comerciale SC D SRL – SC HB L SRL sau SC D SRL – SC A M SRL.
Prin sentinta penala nr. 362/2004 a Tribunalului Brasov s-a dispus:
In baza art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 modificata, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 74 lit. a, art. 76 lit. d Cod penal a condamnat pe inculpatul JRF la o pedeapsa de 10 luni inchisoare.
In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. b Cod penal a condamnat pe inculpatul JRF la o pedeapsa de 4 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal pe o perioada de 3 ani, dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal si art. 74 lit. a, art. 76 lit. e Cod penal a condamnat pe inculpatul JRF la o pedeapsa de 4 luni inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal pe o perioada de 1 an, dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 31 alin. 2 Cod penal combinat cu art. 37 din Legea nr. 82/1991 republicata, raportat la art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. e Cod penal a condamnat inculpatul JRF la o pedeapsa de 4 luni inchisoare.
In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. c Cod penal a Condamnat pe inculpatul JRF la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a, 33 lit. b, 35 alin. 3 Cod penal a contopit pedepsele aplicate prin prezenta hotarare si a aplicat inculpatului JRF pedeapsa cea mai gera de 4 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal, pe o perioada de 3 ani, dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 Cod penal.
In baza art. 346 alin. 1 raportat la art. 998, art. 999 si art. 1003 Cod civil a admis actiunea civila a partii civile prin reprezentant legal D.G.F.P. Brasov si a obligat pe inculpatul JRF in solidar cu partea responsabila civilmente SC D P SRL la plata catre Statul Roman – reprezentat prin D.G.F.P. Brasov la plata sumei de 12.386.547.369 lei, reprezentand TVA – 5.348.736.364 lei si impozit pe profit 7.037.811.005 lei.
A respins cererea privind constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si antecontractul de aceeasi natura incheiate intre sotii J si societatile administrate de catre inculpat, contractele de vanzare-cumparare incheiate de catre societatile administrate de catre inculpat, precum si tranzactiile comerciale operate pe relatia SC D P SRL – SC D SRL.
A mentinut sechestrul asigurator instituit prin Ordonanta nr. 152 din 27.06.2003 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov asupra bunurilor mobile si imobile ale SC D SRL Brasov si poprirea in fondurile D.G.F.P. Brasov a sumelor de bani solicitate cu titlu de rambursare TVA, pana la concurenta sumei de 12.386.547.369 lei.
A respins cererea privind confiscarea in baza art. 118 lit. d Cod penal a sumei de 38.662.260.000 lei.
In baza art. 348 Cod procedura penala a dispus restabilirea situatiei anterioare, in sensul transferarii sumei de 38.662.260.000 lei in conturile SC D SRL.
In baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 cu modificarile ulterioare a dispus comunicarea prezentei hotarari la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Brasov.
In baza art. 191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala a obligat inculpatul JRF in solidar cu partea responsabila civilmente sa plateasca cheltuieli judiciare avansate de stat, in cuantum de 21.400.000 lei.
Instanta de fond a retinut ca si conforma cu realitatea atat incadrare juridica cat si situatia de fapt pe larg descrisa in rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov.
Prin decizia penala nr. 32 din 28.01.2005 Curtea de Apel Brasov a admis apelurile exercitate in cauza si a desfiintat sentinta penala nr. 362/2004 a Tribunalului Brasov si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Brasov pentru a fi citate la solutionarea fondului si SC „RI” SRL BRASOV, SC „T P” SRL, SC „H” SRL, SC „HB L” SRL, SC „A M” SRL, SC „D” SRL SI SC „P T” SRL.
Urmare a desfiintarii cu trimitere pe rolul Tribunalului Brasov s-a format dosarul cu nr. 406/P/2005 in care a fost pronuntata sentinta penala nr. 334/2005 prin care s-a dispus:
In baza art. 226 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a condamnat pe inculpatul JRF la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii continuate de folosire cu rea-credinta a creditului unei societati.
In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1,2 si 5 Cod penal, a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 6 ani inchisoare si 6 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale, drept prevazut de art. 64 lit. a Cod penal, pentru savarsirea tentativelor la infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave.
In baza art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
In baza art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1991 (in forma publicata in Monitorul Oficial 629/26.08.2002 raportat la art. 289 Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru participatii improprii la fals intelectual.
In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tentativa la inselaciune.
In baza art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod penal, 35 alin. 3 Cod penal a contopit pedepsele de mai sus si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mia grea de 6 ani inchisoare si 6 ani interzicerea dreptului prevazut de art. 64 lit. c Cod penal – de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale.
In baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 si 1003 Cod civil a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC DPSRL sa plateasca Statului Roman prin A.N.A.F. suma de 12.386.547.369 lei, din care 5.348.736.364 lei reprezinta TVA si 7.037.811.005 lei reprezinta impozit pe profit.
In baza art. 348 Cod procedura penala a desfiintat factura fiscala seria BVACB nr. 5981223 provenind de la SC P T SRL Brasov si a dispus modificarea corespunzatoare a evidentei contabile.
A respins cererea privind constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si antecontractul de vanzare cumparare incheiate intre sotii J si societatile administrate de inculpat si contractele de vanzare-cumparare incheiate intre societatile administrate de inculpat.
A respins cererea de confiscare de la inculpat a sumei de 38.662.260.000 lei in baza art. 118 lit. d Cod penal si de restituire a situatiei anterioare referitor la circuitul acestei sume.
A mentinut sechestrul asigurator instituit prin Ordonanta nr. 152 din 27.06.2003 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov asupra bunurilor mobile si imobile ale SC D SRL Brasov si poprirea in fondurile D.G.F.P. Brasov a sumelor de bani solicitate cu titlu de rambursare TVA pana la concurenta sumei de 12.386.547.369 lei.
In baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 a dispus comunicarea sentintei la Oficiul Registrului Comertului pentru inscrierea cuvenitelor mentiuni, dupa ramanerea definitiva a hotararii.
In baza art. 191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala, a obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente SC DP SRL sa plateasca statului 23.500.000 lei cheltuieli judiciare.
Impotriva acestei hotarari – care a retinut ca si conforma cu realitatea situatia de fapt si incadrarea juridica retinute in rechizitoriu – au formulat apel inculpatul JRF, Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si partea interesata SC „Ds” SRL iar prin decizia penala nr. 102 din 04.04.2006 Curtea de Apel Brasov a admis aceste apeluri a desfiintat hotararea instantei de fond pe latura penala si rejudecand, conform art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. b Cod procedura penala a achitat pe inculpat pentru infractiunile de folosire cu rea-credinta a creditului unei societati prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 Cod penal. In baza art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal pentru savarsirea infractiunii de tentativa la inselaciune, prin schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de tentativa la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal a fost condamnat inculpatul JRF la pedeapsa principala de 3 ani inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale pe o durata de 3 ani, prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal.
In baza art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa principala de 2 ani inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale pe o durata de 2 ani prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal.
In baza art. 31 alin. 2 raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1991 si la art. 289 Cod penal pentru participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa principala de 2 ani inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale pe o durata de 2 ani prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal.
In baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, art. 35 alin. 3 Cod penal au fost contopite pedepsele, aplicandu-se pedeapsa principala de 3 ani inchisoare si pedeapsa complementara de 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale conform art. 71 Cod penal; s-au aplicat prevederile art. 64 alin. 1 lit. a, b, c si e Cod penal.
A fost respins apelul declarat de partea interesata SC D SRL.
Pentru a hotari astfel Curtea de Apel Brasov a retinut umatoarele.
Prima instanta a imbratisat intrutotul punctul de vedere exprimat de procuror in actul de sesizare, potrivit caruia, desi se recunoaste principiul libertatii contractuale in desfasurarea relatiilor civile si comerciale, se transfera in domeniul penal institutii straine dreptului penal, cum ar fi frauda la lege, definita ca o cauza de nulitate absoluta care afecteaza raporturile juridice incheiate numai cu aparenta respectarii legii in litera ei, insa cu incalcarea spiritului legii. De altfel, prima instanta nu face decat sa copieze motivarea sentintei penale nr. 362 din 2 iulie 2004 a Tribunalului Brasov, hotarare desfiintata prin decizia penala nr. 32 din 28 ianuarie 2005 a Curtii de Apel Brasov.
Desi s-a apelat la serviciile unui specialist, care a concluzionat ca tranzactiile efectuate de inculpat intre societatile pe care le administreaza sunt legale din punct de vedere fiscal, prima instanta a inlaturat concluziile expertului cu motivarea ca acesta nu se poate substitui judecatorului, neavand dreptul de a face aprecieri cu privire la realitatea tranzactiilor, pentru ca apoi sa recunoasca ca tranzactiile s-au incheiat si ca sunt reale, dar sunt fondate pe o cauza ilicita.
Astfel s-a imputat inculpatul schemele financiare si strategia folosita pentru eficientizarea activitatii societatilor pe care le administra. S-a considerat paradoxal ca banii intrati in conturile inculpatului au fost folositi pentru a credita aceleasi societati, nefiind de inteles pentru instanta de ce acesta nu a marit capitalul social al societatilor prin depunerea ca aport a bunurilor pe care le-a instrainat acelorasi societati.
Cu toate ca inculpatul a fost condamnat pentru infractiunea de folosire cu re-credinta a creditului unei societati, prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, avand ca urmare prejudicierea societatilor cu suma de 38.662.260.000 lei, nu s-a dispus nici restabilirea situatiei anterioare, potrivit art. 348 Cod procedura penala si nici confiscarea speciala potrivit art. 118 lit. d Cod penal, motivand ca astfel se permite parchetului sau partilor interesate sa initieze actiuni civile sau comerciale pentru repararea pagubelor.
In conditiile in care tranzactiile in baza carora inculpatul a solicitat rambursarea TVA-ului in suma totala de 1.268.338.779 lei pentru SC D SRL Brasov sunt reale si incheiate cu respectarea dispozitiilor legale si tinand seama ca schemele financiare derulate in perioada 2001-2002 cu privire la suma totala de 38.662.260.000 lei nu au incalcat legea, in baza art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. b Cod procedura penala se va dispune achitarea inculpatului pentru infractiunea de tentativa la inselaciune, prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal si de folosire cu rea-credinta a creditului unei societati, prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Curtea retine ca singurele fapte prevazute de legea penala savarsite de inculpat sunt cele legate de achizitionarea cantitatii de 6.093,34 mp piele de sarpe de catre SC D P SRL Brasov de la SC P T SRL Brasov, in valoare de 33.499.980.386 lei, operatiune nereala inregistrata, la cererea sa, in contabilitate de catre martora T I si solicitarea rambursarii T.V.A.-ului catre D SRL Brasov pentru suma de 466.730.335 lei, pentru cumpararea de la SC D P SRL Brasov a unei cantitati de piele de sarpe in valoare de 2.923.205.785 lei, vanzarea-cumpararea fiind fictiva.
Din probele dosarului rezulta cu certitudine ca SC D P SRL Brasov nu a cumparat cantitatea de 6.093,34 mp piele de sarpe de la SC P Tb SRL Brasov. Pe langa faptul ca, din verificarile efectuate in vama, a rezultat ca in tara nu a intrat niciodata o asemenea cantitate, singurele importuri privind cantitati infime de piele de sarpe, este de retinut ca administratorul SC P T SRL Brasov, martorul Ifrim Sorin, a declarat ca nu a achizitionat si nu a comercializat un asemenea Pus, neavand cunostinta nici de persoana care figureaza ca delegat, pe factura seria BVACB nr. 5981223 din 25 martie 2002, numitul H A. Mai mult, topul de facturi din care face parte factura de mai sus a fost vandut de martor imediat dupa achizitionare, la data de 2 iulie 2001, numitului M A, deci cu mult inainte de data afirmativa a vanzarii-cumpararii.
Fiind o marfa de valoare si intr-o cantitate mare, era firesc ca cel putin persoanele apropiate inculpatului din cadrul SC D P SRL Brasov sa aiba cunostinta de achizitionarea acestui Pus. Or, niciuna din persoanele angajate la aceasta societate nu a stiut de cumpararea pielii de sarpe, nici cel putin martorul P B I, considerat „mana dreapta” a inculpatului.
Lipsa avizului de expeditie, a certificatului de confirmare, a documentelor de receptie a marfii, precum si modalitatea de plata, afirmativ prin numerar, sunt tot atatea argumente ca vanzarea-cumpararea cantitatii de 6.093,34 mp piele de sarpe nu a fost reala.
Inregistrarea acestei operatiuni in contabilitate, prin intermediul contabilei TI, care a actionat fara vinovatie, cu consecinta neplatii de catre SC D Pd SRL Brasov a impozitului pe profit in suma de 7.037.811.005 lei si a diminuarii T.V.A.-ului cu suma de 5.348.736.364 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de evaziune fiscala, prevazuta de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 Cod penal si de participatie improprie la infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1991 si art. 289 Cod penal.
Prin solicitarea rambursarii T.V.A.-ului in suma de 466.730.335 lei in numele SC D SRL Brasov, privind achizitionarea de catre aceasta societate a cantitatii de piele de sarpe de la SC D P SRL Brasov, in valoare de 2.923.205.785 lei, operatiune fictiva, atata vreme cat s-a retinut ca SC D P SRL Brasov nu avea acest Pus, inculpatul a savarsit infractiunea de tentativa la inselaciune, prevazuta de art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal.
Intrucat celelalte tranzactii efectuate intre SC D P SRL Brasov si SC D SRL Brasov sunt reale, in baza art. 334 Cod procedura penala se va dispune schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de tentativa la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1,2 si 5 Cod penal in infractiunea de tentativa la inselaciune prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal.
Chiar daca s-ar retine ca operatiunile in baza carora inculpatul a solicitat rambursarea T.V.A.-ului in numele SC D SRL Brasov pentru diferenta pana la suma de 5.426.184.548 lei au avut ca scop „acoperirea” operatiunii fictive privind achizitionarea Pusului piele de sarpe, in conditiile in care acestea au fost reale si efectuate cu respectarea dispozitiilor legale, acestea nu sunt prevazute de legea penala.
Pentru infractiunile retinute mai sus, inculpatul urmeaza sa fie condamnat, la individualizarea judiciara a pedepselor avandu-se in vedere pericolul social concret accentuat al faptelor, reflectat de cuantumul prejudiciului adus statului prin infractiunea de evaziune fiscala, de valoarea mare a sumei solicitate cu titlu de rambursare TVA, de limitele de pedeapsa prevazute de lege, De asemenea, se va tine seama de persoana inculpatului, infractor primar, cu o buna conduita pana la savarsirea infractiunilor.
Intrucat inculpatul a fost achitat pentru infractiunea prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, nu se mai poate pune problema confiscarii speciale a sumei de 38.662.260.000 lei, astfel cum a solicitat procurorul.
In ce priveste apelul declarat de partea interesata SC D SRL Brasov, cu privire la ridicarea masurilor asiguratorii instituite prin ordonanta nr. 152/27 iunie 2003 a parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, fata de temeiul achitarii inculpatului, art. 10 lit. b Cod procedura penala si avand in vedere dispozitiile art. 353 alin. 3 Cod procedura penala, potrivit carora masurile asiguratorii se mentin, in baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala a dispus respingerea acestuia ca nefondat.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, inculpatul JRF si partea interesata SC D SRL.
Prin decizia penala nr. 367 din 23.01.2007 Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursurile formulate de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, inculpatul JRF si SC „D” SRL, a casat decizia penala nr. 102/2006 a Curtii de Apel Brasov si sentinta penala nr. 334 din 27.06.2006 a Tribunalului Brasov si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Brasov.
In considerentele deciziei penale nr. 367/2007a Inaltei Curti de casatie si Justitie s-a indicat ca Tribunalul Brasov sa solicite parchetului precizari scrise relativ la incadrarea juridica a faptelor, sa se aiba in vedere necesitatea intocmirii unei contraexpertize financiar contabile si a celei de evaluare bunuri si necesitatea reprezentarii efective in cauza a societatilor comerciale implicate in raporturi juridice legate de inculpat.
Urmare deciziei penale nr. 367/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe rolul Tribunalului Brasov s-a format dosarul de fata, cu nr. 2424/62/2007, in cursul judecatii caruia au fost ascultati martorii TI si IC – vazand principiile vizate de art. 289 Cod procedura penala – iar inculpatul JRF a inteles sa se prevaleze de dispozitiile art. 70 alin. 2 Cod procedura penala si nu a dorit, la solicitarea instantei, sa fie reascultat.
In cauza, urmandu-se indicatiile instantei de recurs, s-au solicitat „precizari scrise” de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov relativ la incadrarea juridica a faptelor respectivul organ judiciar comunicand la dosarul cauzei faptul ca „isi mentine punctul de vedere existent in dispozitivul rechizitoriului nr. 152/P/2003” iar „in masura in care in desfasurarea cercetarii judecatoresti se vor ivi probleme ce vizeaza incadrarea juridica, procurorul de sedinta este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, conform legii, tinand seama de probele administrate la dosarul cauzei” (fila 70, vol. I, dosar nr. 2424/62/2007 al Tribunalului Brasov).
Tot in considerarea celor expuse in decizia penala nr. 367/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – pentru a se asigura „reprezentarea efectiva in cauza a societatilor comerciale implicate in raporturi juridice legate de inculpatul – tribunalul a numit aparatori din oficiu pentru toate aceste societati care actualmente, potrivit datelor de la Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Brasov, sunt ori radiate din acest registru ori in dizolvare judiciara sau au sediul expirat (filele 43, 44 vol. I, dosar nr. 2424/62/2007).
Tot prin considerentele deciziei penale nr. 367/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se arata ca „se va avea in vedere necesitatea efectuarii unei contraexpertize financiar-contabile si a celei de evaluare a bunurilor.
Relativ la aceste din urma considerente ale instantei de recurs tribunalul va observa ca – spre deosebire de aliniatul precedent, referitor la solicitarea de la parchet a unor „precizari scrise”, unde dispozitia instantei de recurs este neechivoca iar instanta de rejudecare s-a conformat potrivit art. 385 ind. 18 alin. 1 Cod procedura penala – in acest caz Inalta Curte de Casatie si Justitie lasa instantei de rejudecare aprecierea asupra necesitatii sau nu a efectuarii contraexpertizei financiar contabile si a uneia de evaluare bunuri.
Privitor la aceste expertize tribunalul considera – fata de ansamblul probelor administrate in cauza in faza de urmarire penala si de cercetare judecatoreasca in decursul a aproape 7 ani de zile, probe ce vor fi pe larg examinate in prezenta hotarare, - ca nu este necesara intocmirea lor in prezenta unor probe ce permit instantei de judecata a-si forma o concluzie asupra vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului in raport cu faptele ce i se imputa.
Pe de alta parte a se dispune actualmente aceste expertize in cauza – dupa ce inculpatul JRF a incercat prin toate mijloacele tergiversarea judecarii prezentei cauze, exemplificativ prin solicitarea restituirii cauzei la parchet, prin invocarea unor exceptii de neconstitutionalitate, prin schimbarea succesiva a mai multor aparatori alesi etc. – in lipsa unei necesitati imperative in acest sens echivaleaza cu deturnarea evidenta a procesului penal de la principiile vizate de art. 1 alin. 1 Cod procedura penala.
Astfel scopul si principiile fundamentale ale oricarui proces penal impun constatarea „la timp” si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni pentru ca „orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale” ori in prezenta cauza ,tot cu titlu exemplificativ, este aproape de a fi implinit termenul de prescriptie al raspunderii penale pentru infractiunea prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (in forma din Monitorul Oficial 33 din 29.01.1998) ori a se dispune in prezent doua expertize - ce inca o data nu se impun cu necesitate fata de ansamblul probelor administrate in cauza atat in cursul urmaririi penale ce cuprinde 36 de volume cat si in cursul cercetarii judecatoresti – echivaleaza cu o exonerare de raspundere penala a inculpatului JRF cel putin pentru infractiunea indicata.
In plus relativ la necesitatea si finalitatea acestor expertize este important de observat ca in cursul urmaririi penale, deci in urma cu aproximativ 7 ani, a fost dificil a se identifica toate inscrisurile necesare – procedandu-se in sensul art. 14 din Legea nr. 87/1994 la o „estimare” prin verificarea unor documente centralizatoare ale SC „D P” SRL, in prezent si ea radiata din Registrul Comertului – ori actualmente acest lucru ar fi cvasi imposibil in conditiile in care societatile implicate in circuitul financiar din prezentul dosar sunt dizolvate, radiate etc.
In sfarsit tribunalul nu poate ignora ca in prezent a se dispune efectuarea unor expertize, ce nu se impune cu necesitate asa cum s-a aratat, ar fi de natura a afecta invariabil dispozitiile art. 6 paragraf 1 din CEDO – relativ la durata procedurilor judiciare, vazand exemplificativ cazul „Ion Balint” contra Romaniei – in conditiile unui proces penal in care rechizitoriul a fost intocmit in urma cu aproape 7 ani.
Fata de toate cele expuse tribunalul – vazand ca nu apare necesara nici efectuarea unor expertize la acest moment in cauza si nici reascultarea unor persoane ce au mai fost audiate in cauza in mod amanuntit – a respins solicitarea aparatorilor inculpatului JRF de administrare (readministrare) a unor noi probe in cauza.
Analizand complexitatea materialului probator existent la dosarul cauzei tribunalul va retine urmatoarele:
Este important de observat, asa cum se arata si in considerentele deciziei penale 367/2007 a Inaltei Curti de casatie si Justitie, ca rechizitoriul din prezenta cauza apare ca „amplu dar stufos” si nestructurat corespunzator ori – asa cum a enuntat Cesare Beccaria in urma cu mai mult de 200 de ani respectiv teoria „bunului simt juridic” – „daca in cautarea probelor unei infractiuni se cere abilitate si iscusinta in prezentarea rezultatului cercetarii este necesara claritate si precizie iar pentru a judeca rezultatul insusi nu se cere decat un simplu si obisnuit bun simt”.
Relativ la cele expuse tribunalul va incerca o structurare a faptelor comise de inculpatul JRF in perioada 2001 – 2003, fapte care trebuie initial circumscrise incadrarii juridice date in dispozitivul rechizitoriului Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov.
Astfel tribunalul va retine ca inculpatul JRF, incepand cu anul 1993, a infiintat mai multe societati comerciale – cu raspundere limitata – la care era administrator, o mare parte din aceste societati fiind actualmente parti in procesul penal de fata, in prezent radiate, in lichidare judiciara etc.
Tribunalul va mai observa ca inculpatul JRF a identificat o modalitate relativ facila de a evita plata catre stat a unor sume consistente de bani si de a obtine tot de la stat – prin solicitarea unor rambursari de T.V.A.- sau de la diverse banci - prin obtinerea unor credite – a unor asemenea sume de bani.
In primul rand tribunalul tine a reaminti ca orice acte de comert trebuie sa se circumscrie esentialmente rigorilor legislatiei in materie – inclusiv sub aspectul respectarii obligatiilor fiscale – dar si unor principii fundamentale precum obtinerea unui profit material, cresterea eficientei economice etc.
Pe de alta parte trebuie a se sublinia ca principiul libertatii contractuale nu echivaleaza cu o permisiune absoluta data agentului economic de a intocmi orice fel de contracte – chiar in detrimentul propriului interes economic – si in orice fel de conditii, exemplificativ prin plasmuirea sau folosirea unor inscrisuri nereale ce determina micsorarea (eventual eliminarea) unor obligatii fiscale.
In esenta, din punct de vedere faptic, cauza de fata se poate rezuma prin aceea ca inculpatul JRF a incercat sa-si mareasca eficienta economica (dar si, distinct, propriul patrimoniu) prin „sacrificarea” unora din societatile detinute si prezentarea ca reale a unor contracte fictive sau prin folosirea unor inscrisuri (facturi) ce nu aveau acoperire in realitate, toate aceste avand ca finalitate, pe de-o parte, sustragerea de la plata unor datorii catre stat sau obtinerea de la stat a unor sume necuvenite (T.V.A.), pe de alta parte, obtinerea unor credite pe care altfel nu le-ar fi putut contracta.
I. Relativ la infractiunea cea mai grava – prin prisma limitelor de pedeapsa – retinuta prin rechizitoriu in sarcina inculpatului JRF, cea vizata de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal, tribunalul va observa urmatoarele:
Una din modalitatile prin care inculpatul JRF a inteles „sa faca afaceri” s-a manifestat prin falimentarea (lichidarea) voluntara a unora din societatile sale ale caror bunuri (active) au fost trecute – prin vointa unilaterala a administratorului JRF ce reprezenta atat cesionarul cat si cedentul in astfel de „tranzactii” – de la unele din societatile comerciale detinute la alte asemenea societati.
In acest sens prin intermediul a 17 facturi emise de SC „D P” SRL – ce vor fi prezentate mai jos – o mare parte a activelor acestei societati au fost transferate catre SC „D” SRL avand un obiect de activitate identic cu al societatii cedente.
Situatia facturilor de la SC „D P” SRL la SC „D” SRL se prezinta astfel:
1. potrivit facturii nr. 5942657/03.12.2001, SC D SRL a achizitionat de la SC D P SRL un teren constituit din gradina in suprafata de 4.124,67 mp, in valoare totala de 5.500.000 lei din care T.V.A. aferenta 878.151.261 lei, teren care nu a contribuit la realizarea de operatiuni impozabile (art. 18 lit. a, art. 19 lit. b, din O.U.G. nr. 17/2000) si nu s-a justificat la acel moment de catre inculpat, achizitionarea terenului in scopul realizarii unor constructii necesare desfasurarii obiectului de activitate declarat. Mai mult semnatarii partilor contractante sunt unul si aceeasi persoana, inculpatul JRF (contract de vanare-cumparare autentificat sub nr. 38/10.12.2001);
2. factura BVACB nr. 5942720/21.03.2002 – SC D SRL a achizitionat know-how, de la SC D P SRL, fara ca aceasta din urma societate sa poata prezenta vreun titlu de proprietate, factura avand o valoare de 5,890.000.000 lei din care T.V.A. aferent 940.500.000 lei;
3. la data de 28.03.2002, SC D SRL a achizitionat potrivit facturii BVACB 5941721 de la SC D SRL o cantitate de piele de sarpe in valoare de 2.923.205.785 lei din care T.V.A. aferent de 466.730.335 lei;
4. cu factura 5942710/10.01.2002 a fost achizitionat un sistem de incalzire, rezervor combustibil, sistem electric pontare, in valoare de 1.024.988.281 lei, din care T.V.A. 163.653.591 lei;
5. factura 5942711/14.02.2002 SC D SRL a achizitionat utilaje industriale pentru cusut incaltaminte, in valoare totala de 4.276.701.254 din care T.V.A, 682.834.654 lei;
6. factura 5942712/14.02.20002 au fost achizitionate utilaje industriale pentru cusut incaltaminte, masina pneumatica de perforat, utilaj automat pentru aplicarea accesoriilor metalice, banda automatizata pentru transport componente incaltaminte, in valoare totala de 1.913.714.863, din care T.V.A. 305.551.113 lei;
7. factura 594713/14.02.2001 utilaj industrial pentru aplicat talpa, masina aplicat paspoal, stanta cu pod culisabil in valoare totala de 3.150.883566 lei din care T.V.A. 503.082.250 lei;
8. factura 594714/14.02.2002 transpalet, compresor industrial, presa inseminat mobilier in valoare totala de 498.779.480 lei din care T.V.A. 79.637.060 lei;
9. factura 5942715/14.02.2002 mese de lucru sectie, sistem supraveghere video, in valoare totala de 739.599.385 lei, T.V.A. de 115.532.675 lei;
10. factura 5942716/14.02.2002 electrostivuitoare, mobilier birou, valoare totala de 3.902.631.935 lei, T.V.A. 623.109.285 lei;
11. factura 5942717/14.02.2002 piele, material sintetic, ata, in valoare de 1.689.973978 lei, T.V.A. 269.827.778 lei;
12. factura 5942664/21.12.2001 incaltaminte iarna in valoare totala de 71.400.000 lei din care T.V.A. 11.400.000 lei;
13. factura 5942656/01.11.2001 autoturism teren in valoare de 500.000.000 lei din care T.V.A. 79.831.933 lei;
14. factura 5942751/03.12.2001 articole incaltaminte in valoare totala de 32.725.000 lei din care T.V.A. 5.225.000 lei;
15. factura 5942709/04.01.2002 articole incaltaminte in valoare totala de 1.115.625.000 lei din care T.V.A. 178.125.000 lei;
16. factura 5942684/13.03.2002 alte bunuri in valoare de 1.377.050 lei din care T.V.A. 219.865 lei;
17. factura 5942683/14.03.2002 alte bunuri in valoare de 2.110.000 lei din care T.V.A. 336.891 lei.
Urmare acestor „tranzactii” intre „D P” SRL, reprezentata de inculpatul JRF, si „D” SRL, reprezentata tot de inculpatul JRF, SC „D P” SRL avea de platit bugetului de stat T.V.A. in cuantum total de 5.426.189.548 rol.
Pentru a evita plata catre stat a sumei anterior indicate – prin echilibrarea T.V.A.-ului ce urma a fi virat la bugetul statului de SC „D P” SRL – inculpatul JRF a folosit o factura, ce consemna in mod nereal achizitionarea de catre SC „D P” SRL de la SC „Pisti Tub” SRL a unui cantitati de 6.093,34 m.p. piele de sarpe, relativ la care a solicitat o rambursare de T.V.A. – in cuantum de 5.348.736.364 rol – aproximativ identica cu suma ce trebuia platita de „D P” SRL aferenta tranzactiilor efectuate cu „D” SRL.
Tribunalul va retine ca aceasta solicitare de rambursare de T.V.A. – aferenta unei tranzactii nereale de achizitionare a 6.093,34 m.p. piele sarpe – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave” prevazuta de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal.
Tribunalul va retine – asa cum a facut-o toate instantele de judecata ce au solutionat pe fond prezenta cauza penala, inclusiv Curtea de Apel Brasov care prin decizia penala nr. 102/2006 a dispus achitarea inculpatului JRF pentru o parte din infractiunile pentru care a fost trimis in judecata – ca aceasta „tranzactie” cu piele de sarpe intr-o cantitate impresionanta (respectiv 6.093,34 m.p.) nu a existat in realitate si a avut ca scop exclusiv incercarea inculpatului JRF de a prejudicia bugetul de stat cu T.V.A.-ul aferent.
Astfel din probele administrate in cauza rezulta, fara echivoc, ca SC „D P” SRL nu a achizitionat cantitatea de 6.093,34 m.p. piele sarpe de la SC „Pisti Tub” SRL.
In acest sens tribunalul va observa ca, dupa verificarile efectuate in vara, niciodata nu a intrat in Romania pana la acel moment – anul 2002 – o asemenea cantitate de piele de sarpe.
Pe de alta parte martorul Ifrim Sorin – administratorul SC „Pisti Tub” SRL a invederat ca nu a achizitionat si nu a comercializat un asemenea Pus si nici nu are cunostinta despre persoana care figureaza ca delegat pe factura BVACB nr. 5981223/25.03.2001 (numitul Hoapa Alexandru).
In plus martorul Ifrim Sorin a aratat ca topul de facturi din care face parte factura anterior indicata a fost vandut la data de 2.07.2001 – deci anterior „tranzactiei” cu piele de sarpe – numitului Muntean Adrian.
In sfarsit este important de subliniat ca nu exista – aferent „tranzactiei” cu 6.093,34 m.p. piele sarpe – un aviz de expeditie, un certificat de conformitate, documente de receptie a marfii sau documente ce ar atesta modalitatea de plata, toate cele expuse conducand instanta de judecata la o concluzie neechivoca in sensul ca aceasta tranzactie nu a existat.
Tribunalul nu va putea retine sustinerile inculpatului JRF – ce apreciaza ca reala tranzactia respectiva – vazand ca acestea nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in prezentul proces penal ce releva, fara dubiu, ca in cauza este vorba despre o relatie „comerciala” pur fictiva ce avea ca unic scop denaturarea obligatiilor fiscale ce incumba inculpatului JRF.
Relativ la toate cele expuse tribunalul va dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 20 raportat la art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal.
II. Pe de alta parte inculpatul JRF a prezentat factura aferenta „tranzactiei” cu piele de sarpe (6.093,34 m.p.) contabilei TI, martor in prezentul proces penal, care a inregistrat acest inscris in contabilitatea SC „D P” SRL ceea ce a condus pe de-o parte – asa cum s-a aratat – la echilibrarea T.V.A.-ului datorat statului de „D P” SRL dar si, pe de alta parte, la denaturarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor patrimoniale ale „D P” SRL cu consecinta neplatii de catre aceasta societate a impozitelor pe profit in cuantum de 7.037.811.005 rol si a T.V.A.-ului in cuantum de 5.348.736.364 rol.
Aceste din urma fapte intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de „evaziune fiscala” in forma vizata de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal si pentru aceasta infractiune urmand a se dispune condamnarea inculpatului JRF.
III. Relativ la fapta inculpatului JRF care a determinat-o pe martora TI sa inregistreze in contabilitatea SC „D P” SRL factura cu seria BV nr. 5981223/25.03.2002 ce consemna o „tranzactie” comerciala fictiva tribunalul va observa Decizia nr. 4 din 21.01.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – pronuntata intr-un recurs in interesul legii iar „dezlegarea problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante” conform art. 412 ind. 2 alin. 2 teza finala Cod procedura penala – care arata ca „evidentierea in actele contabile …a operatiunilor comerciale sau…a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale” constituie infractiune complexa de evaziune fiscala” nefiind incidente dispozitiile art. 43 (fost art. 37, fost art. 40) din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 Cod penal.
Fata de cele expuse tribunalul – prin prisma art. 10 lit. d Cod procedura penala – va dispune achitarea inculpatului JRF pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1992 raportat la art. 289 Cod penal.
IV Tribunalul va retine ca inculpatul a savarsit si infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 Cod penal – cu o precizare in ceea ce priveste incadrarea juridica, precizare ce va fi expusa ulterior – prin solicitarea unor rambursari de T.V.A. la datele de 26.03.2003 si respectiv 07.05.2003 in numele SC „D” SA si in suma totala de 1.286.338.770 rol aferente unor „tranzactii” fictive in care au fost implicate SC „RV” SRL, SC HB Leasing” SRL, SC „AM” SRL dar si persoanele fizice IC L si JRF.
In esenta inculpatul JRF a intentionat prejudicierea statului – prin solicitarile de rambursare T.V.A. la care s-a facut referire anterior – prin realizarea unui „circuit” prin care se lichidau activele SC „RV” SRL ce urmau a fi preluate finalmente de o alta societate a inculpatului, respectiv SC „D” SRL, totodata obtinandu-se de la Administratia Finantelor Publice o suma consistenta de bani.
Astfel la data de 25.11.2002 SC „RV” SRL a vandut catre SC „D” SRL o masina industriala de subtiat – cu pretul de 261.800.000 rol – masina care nici nu figura scriptic in patrimoniul SC „RV” SRL ci intre activele altei societati a inculpatului JRF si anume SC „D P” SRL.
La data de 17.11.2002, tot in realizarea intentiei de „lichidare” a patrimoniului SC „RV” SRL, inculpatul JRF, ca si administrator al societatii indicate, vinde persoanei fizice JRF mai multe bunuri – precum 26 dulapuri care ulterior, la 25.11.2002, vor fi vandute de SC „RV” SRL si catre SC „D” SA – cu suma totala de 54.757.509 rol iar peste doar 3 zile toate aceste mijloace fixe sunt vandute de inculpat catre persoana fizica ICL cu suma de 178.144 euro.
Tribunalul va mai observa ca ulterior persoana fizica IC a instrainat o parte din mijloacele fixe indicate – in numar de 8 – catre SC „HB L ” SRL iar restul bunurilor catre SC AMe SRL, pentru ca dupa foarte scurt timp aceste din urma doua societati sa cesioneze toate aceste active catre SC „D” SRL (la 21.04.2003).
Tribunalul va retine ca finalitatea acestor „relatii comerciale” succesive a tinut de obtinerea de la stat a unor sume consistente de bani – cu titlu de rambursare T.V.A. in acest sens fiind solicitarile inculpatului JRF din 26.03.2003 respectiv 07.05.2003 – in conditiile in care bunurile ce au facut obiectul tranzactiilor au ramas faptic in acelasi loc – pe str. C, Brasov – in care bunurile au „circulat” de la societatile inculpatului JRF la alta societate a aceleiasi persoane, in care pretul acestor tranzactii nu a fost platit etc.
Tribunalul va observa ca inculpatul a realizat – pentru obtinerea de la stat a rambursarilor de T.V.A. solicitate la 26.03.2003, pentru bunurile ce au „circulat” pe relatia „HB L” SRL, si la 07.05.2003 pentru cele ce s-au „tranzactionat” cu „AM” SRL – o marire artificiala ,,impresionanta” a valorii bunurilor, ce au plecat si s-au intors la scurt timp in patrimoniul societatilor sale, exemplificativ o banda automata de transport incaltaminte valora la 17.11.2002 suma de 5.751.315 rol pentru ca dupa doar 3 zile sa fie vanduta cu 25.00 euro iar in final cu 915.000.045 rol cu finalitatea evidenta a obtinerii de la stat a unei rambursari de T.V.A. consistente.
Tribunalul tine a sublinia ca principiul libertatii contractuale – invocat in aparare de inculpatul JRF relativ la tranzactiile indicate – nu rezida in incheierea de catre agentii economici a oricaror contracte, in orice conditii cu finalitatea evidenta a prejudicierii bugetului de stat.
O opinie contrara ar permite oricaror persoane implicate in asemenea activitati de natura „comerciala” a afecta grav veniturile Statului Roman prin invocarea principiului libertatii contractuale.
Fara a proceda la o analiza exhaustiva a principiilor ce guverneaza aceasta materie tribunalul se rezuma a observa ca una din limitele „libertatii contractuale” consta in neafectarea ordinii publice si bunelor moravuri ori in cauza de fata sunt evidente implicatiile faptelor inculpatului JRF care intelege sa faca „afaceri” si sa mareasca patrimoniul propriilor societati prin afectarea corelativa a bugetului de stat.
Relativ la incadrarea juridica a faptelor comise, la 26.03.2003 respectiv 07.05.2003 de catre inculpatul JRF – care a solicitat rambursari de TVA aferente faptelor descrise prin care a lichidat patrimoniul „Ra-Vi” SRL pe care l-a mutat in cadrul activelor „D” SRL – tribunalul va observa ca acestea imbraca forma infractiunii de inselaciune „in forma continuata” – fiind vorba de doua acte materiale distincte ce au fost realizate printr-o rezolutie infractionala unica – drept pentru care, prin prisma art. 334 Cod procedura penala, se va dispune schimbarea incadrarii juridice in acest sens.
V. In sfarsit tribunalul va retine ca inculpatul JRF a savarsit si infractiunea prevazuta de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1997 – in forma prevazuta in Monitorul Oficial 33 din 29.01.1958 – cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal actualmente textul fiind publicat integral de art. 272 pct. 2 din aceeasi lege.
Astfel tribunalul va retine – in acest sens fiind si sesizarile Oficiului National de Prevenire a Spalarii Banilor – ca inculpatul JRF avea deschis la Raiffeisen Bank – Sucursala Brasov contul 2013688/rol in care, in perioada 3.01.2020 – 31.10.2002, a avut un rulaj creditor de 33,35 miliarde rol reprezentat de incasari de la firmele sale SC „D P” SRL, SC „D” SRL si SC „Ra-Vi” SRL realizate tocmai in modalitatea pe larg expusa anterior prin care inculpatul a inteles sa faca „afaceri” cu el insusi aparat fiind de principiul libertatii contractuale.
Astfel „platile” efectuate in aceste operatiuni nereale realizate de societatile inculpatului JRF au fost facute de aceste societati din sumele cu care ele au fost creditate de inculpatul indicat, in perioada noiembrie 2001 – octombrie 2002, doar prin contul personal de la „Raiffeisen Bank” fiind facute plati in cuantum de 24 miliarde rol.
Din analiza rulajelor conturilor, a tranzactiilor desfasurate de intre SC „D” SRL contul SC D P SRL a inregistrat in perioada 16.11.2001 – 08.10.2002 un rulaj creditor de 25,98 miliarde lei, majoritatea incasarilor provenind din angajare credit de 8,6 miliarde lei, transferul soldului dintr-un subcont BCR in valoare de 6,6 miliarde, depunere numerar de 4,1 miliarde lei, transferuri de la SC D SRL in suma de 4,85 miliarde lei si de la SC Ra-Vi SRL in suma de 2,1 miliarde lei. Rulajul debitor este de 25,98 miliarde lei, egal cu cel creditor.
Contul SC D SRL deschis la BCR, in lei a evidentiat un rulaj creditor de 18 miliarde lei, provenind printre altele si din transferul de la SC Ra-Vi SRL, de 1,15 miliarde. Rulajul debitor este egal cu cel creditor si este constituit din retrageri in numerar de 2 miliarde, transfer factura teren de 1,65 miliarde lei, aproximativ un miliard lei – plata avans piele de sarpe catre SC D SRL.
Relativ la cele expuse tribunalul retine ca inculpatul JRF a fost creditat cu suma de 33,35 miliarde rol – prin transferuri de la SC „Ra-Vi” SRL, SC D SRL si SC D P SRL – suma ce a fost rulata de inculpat si folosita contrar intereselor societatilor sale (exemplificativ SC Ra-Vi SRL si SC D P SRL fiind voit „lichidate” in modalitatea expusa) prin virarea catre SC D SRL a sumei de 28,2 miliarde rol iar suma de 4,36 miliarde rol a fost retrasa de inculpat si folosita in interes propriu.
Pe de alta parte in continutul infractiunii prevazute de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 – actualmente art. 272 pct. 2 din aceeasi lege – intra si suma totala de 5.362.260.000 rol obtinuta de SC D SRL cu titlu de credit, suma aferenta tranzactiilor fictive prin care aceasta din urma societate a inculpatului a „administrat” mijloacele fixe aflate initial in patrimoniul altei societati a inculpatului anume SC Ra-Vi SRL.
Astfel scopul inculpatului JRF, prin realizarea acestor tranzactii fictive, tine de prejudicierea bugetului de stat – prin obtinerea unor rambursari T.V.A. -dar si din obtinerea unor credite de catre SC D SRL de la diverse institutii bancare sub acoperire scriptica a achizitionarii unor bunuri necesare activitatii acestei societati.
In acest sens inculpatul JRF – pentru a cumpara propriile bunuri, initial aflate in patrimoniul „Ra-Vi” SRL iar ulterior vantude „Diversistas” SRL – a obtinut credite in valoare totala de 5.362.260.000 rol respectiv de la B.C.R. Agentia Titulescu Brasov pentru bunurile achizitionate pe relatia „HB Leasing” SRL si de la Eximbank Brasov pentru cele pe relatia „Arto Machine 92” SRL.
Faptele anterior descrise intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (in prezent art. 272 pct. 2) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal fiind evidenta afectarea intereselor unor societati prin actiunile inculpatului JRF – exemplificativ SC „Ra-Vi” SRL si „D P” SRL fiind practic „lichidate” de acesta – si „favorizarea altei societati in care are interese direct sau indirect” in intelesul textului penal mentionat drept pentru care se va dispune condamnarea acestuia si pentru aceasta infractiune.
Situatia de fapt pe larg expuse anterior a reiesit, fara echivoc, din coroborarea probelor administrate in cauza atat in cursul urmaririi penale – materializate in cele 36 de volume existente la dosarul cauzei – cat si al cercetarii judecatoresti.
Astfel multitudinea de inscrisuri existente la dosar – respectiv adrese ale unitatilor bancare, date financiare si informarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, contracte de credit, procesele-verbale de constatare si note intocmite de D.G.F. Brasov, contracte de cesiune ale societatilor indicate, cererile de rambursare T.V.A. formulate de inculpat etc. – se coroboreaza cu sustinerile martorilor audiati in prezenta cauza – exemplificativ TI, IC Lucian, Ifrim Sorin, Puscasu Bogdan Ion, Dascalu Petru Emanuel, Biro Iulian, Puscasu Valentin dar si, in parte, cu sustinerile inculpatului JRF – care practic recunoaste comiterea faptelor in modalitatea expuse insa apreciaza ca acestea nu au conotatii penale si se incadreaza in limitele principiului libertatii contractuale – sau cu cele retinute in expertiza tehnico contabila intocmita in cursul urmaririi penale si in suplimentul la aceasta expertiza.
Relativ la aceasta expertiza intocmita in cursul urmaririi penale tribunalul va observa urmatoarele:
In primul rand, conform art. 63 alin. 2 Cod procedura penala, „probele nu au o valoare dinainte stabilita” sens in care literatura si practica penala in materie a relevat constant – cum o arata tot art. 63 alin. 2 Cod procedura penala – aprecierea fiecarei probe se face de instanta de judecata” in urma examinarii tuturor probelor administrate in scopul aflarii adevarului, drept pentru care nu se poate considera ca un anumit mijloc de proba – chiar o recunoastere a faptelor de catre inculpat – primeaza in raport cu celelalte.
In acest sens orice proba administrata in cursul unui proces penal trebuie examinata in raport de toate celelalte probe existente la dosarul cauzei ce pot contura sau nu intrunirea elementelor constitutive ale unei infractiuni.
Relativ la cauza de fata, in mod necesar, concluziile expertizei intocmite in cursul urmaririi penale nu au o valoare absoluta – in caz contrar intregul proces penal fiind inutil iar solutia de achitare sau condamnare ar putea fi pronuntata de expertul tehnic – ci trebuie analizata in raport cu toate celelalte probe existente la dosarul cauzei.
Astfel constatarea legalitatii – exclusiv din punct de vedere contabil – a tranzactiilor efectuate pe relatia SC „HB Leasing” SRL si SC „Arto Machine” SRL nu echivaleaza cu a constata existenta unor contracte comerciale, cu plata efectiva a pretului din aceste contracte, cu existenta unor manifestari de vointa concordante in acest sens sau cu a constata respectarea unor dispozitii penale.
Pe de alta parte, in mod evident, expertul tehnic isi depaseste atributiile prin aprecierea asupra realitatii sau nu a anumitor „tranzactii” acest lucru tinand exclusiv de o instanta de judecata chemata a se pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane raportat la rigorile legii penale, prin analiza coroborata a tuturor probelor administrate in cauza si nu doar – asa cum o face expertul – a unor acte contabile.
In sfarsit tribunalul nu poate retine sustinerile inculpatului JRF – in sensul ca „tranzactiile” ce formeaza obiectul prezentei cauze sunt reale si se circumscriu principiului libertatii contractuale – intrucat acestea nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza ce contureaza, fara dubiu, intrunirea elementelor constitutive ale infractiunilor pe larg descrise anterior.
Fata de toate cele expuse tribunalul:
In baza art. 334 Cod procedura penala va dispune schimbarea incadrarii juridice data prin rechizitoriu faptelor comise de inculpatul JRF din infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin, 1, 2 Cod penal in infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale).
In baza art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale), art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal si art. 80 Cod penal va condamna inculpatul JRF – fiul lui Traian si Viorica, nascut la 21.03.1972 in Sinaia, judetul Prahova, CNP 1720321080049, domiciliat in Brasov, str. Stefan cel Mare nr. 11, sc. A, ap. 12, judetul Brasov – la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. b Cod penal va condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale in sensul art. 64 lit. c Cod penal.
In baza art. 266 pct. 2 din Legea 31/1990 – in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998 – cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 80 Cod penal va condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 8 luni inchisoare.
In baza art. 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. e Cod penal va condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 4 luni inchisoare.
In baza art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod penal si art. 35 Cod penal va contopi pedepsele anterior indicate si aplica inculpatului JRF pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale in sensul art. 64 lit. c Cod penal.
Tribunalul va retine in favoarea inculpatului JRF circumstantele atenuante vizate de art. 74 lit. a, c Cod penal avand in vedere atat conduita buna a acestuia anterioara comiterii faptelor – materializata nu doar in lipsa antecedentelor penale ci si faptul ca este bine integrat social si familial - cat si atitudinea corespunzatoare adoptata pe parcursul prezentului proces penal, exemplificativ prin prezenta constanta in fata mai multor instante de judecata investite cu solutionarea cauzei de fata.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului JRF tribunalul a observat criteriile de individualizare vizate de art. 72 Cod penal vazand gradul de pericol social al faptelor comise – prin prisma art. 18 ind. 1 alin. 2 Cod penal in principal „urmarea Pusa sau care s-ar fi putut Puce” – dar si persoana inculpatului care este la primul contact cu rigorile legii penale si, asa cum s-a aratat, a adoptat o atitudine corespunzatoare pe parcursul prezentului proces penal.
Tribunalul – vazand ca sunt indeplinite conditiile cumulativ avute in vedere de art. 86 ind. 1 Cod procedura penala si apreciind ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru inculpatul JRF si nu este necesara executarea pedepsei in regim privativ de libertate – va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe o durata de 6 ani termen de incercare stabilit conform art. 82 ind. 2 alin. 1 Cod penal.
La aprecierea instantei in sensul expus – al atingerii scopurilor prevazute de art. 52 Cod penal fara executarea pedepsei in regim penitenciar – tribunalul a observat conduita buna inculpatului JRF anterioara si ulterioara savarsirii faptelor ce i se imputa materializate si in faptul ca acesta nu a mai savarsit infractiuni, constatate de organele de urmarire penala, de la comiterea faptelor ce formeaza obiectul prezentei cauze – deci de aproape de 7 ani de zile.
Aceasta perioada lunga de timp scursa de la intocmirea rechizitoriului in cauza – aspect doar partial imputabil inculpatului – conduce tribunalul la concluzia ca a se dispune actualmente executarea in regim de detentie a pedepsei rezultante apare ca excesiv, scopurile pedepsei putand fi atinse si in conditiile unei supravegheri in sensul art. 86 ind. 2 Cod penal.
Relativ la cele expuse, in baza art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de incercare inculpatul JRF va trebui sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Brasov la datele fixate de respectivul serviciu;
- sa anunte in prealabil serviciului indicat orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile precum si intoarcerea;
- sa comunice si sa justifice serviciului indicat schimbarea locului de munca;
- sa comunice Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Brasov informatii de natura a putea fi verificate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. a Cod penal va impune inculpatului JRF sa desfasoare o activitate neremunerata in folosul comunitatii de 150de ore sub supravegherea si in locatiile indicate de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Brasov.
In baza art. 359 Cod procedura penala va atrage atentia inculpatului JRF asupra dispozitiilor art. 86 ind. 4 Cod penal a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii sub supraveghere.
Va face aplicarea art. 13 Cod penal relativ la neaplicarea pedepsei accesorii.
Fata de cele aratate, vazand decizia nr. 4/1998 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie data intr-un recurs in interesul legii, tribunalul – in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala – va dispune achitarea inculpatului JRF relativ la savarsirea infractiunii prevazute de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1992 (forma preluata in Monitorul Oficial 629/26.08.2002) raportat la art. 289 Cod penal.
Relativ la latura civila a cauzei tribunalul – fata de situatia de fapt pe larg expusa anterior – va observa ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale vizate de art. 998 – art. 999 Cod civil sens in care va obliga inculpatul JRF – singur si nu in solidar a SC „D P” SRL, actualmente aceasta societate fiind radiata din Registrul Comertului si deci nemaiavand capacitate de folosinta – la plata catre stat a sumei de 12.386.547.369 rol din care 5.348.736.364 rol reprezinta T.V.A. iar 7.037.811.005 rol reprezinta impozit pe profit.
In baza art. 348 Cod procedura penala va desfiinta factura fiscala seria BVACB 5981223 provenind de la SC „Pisti Tub” SRL Brasov si va dispune modificarea corespunzatoare a evidentei contabile.
Relativ la solicitarea de constatare a nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si antecontractului de vanzare-cumparare incheiate de catre Jitaru tribunalul – fata de faptul ca nu este investit cu solutionarea unor infractiuni de fals – urmeaza a o respinge fiind vorba de aspecte ce exced cadrului prezentului proces penal.
Pe de alta parte tribunalul apreciaza ca nu se impune confiscarea de la inculpatul JRF – in sensul art. 118 lit. e Cod penal – a sumei de 38.662.260.000 rol aferenta infractiunii prevazute de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal intrucat cea mai mare parte a acestei sume nici nu a intrat in patrimoniul persoanei fizice JRF ci a fost folosita pentru „eficientizarea” societatilor sale mai precis a ultimei societati infiintate de acesta SC „D” SRL.
Fata de cele expuse, in baza art. 348 Cod procedura penala, va dispune restabilirea situatiei anterioare referitor la circuitul sumei de 38.662.260.000 rol folosita de inculpat in sensul savarsirii infractiunii prevazute de art. 266 pct. 2 din Legea 31/1990 – in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998 – cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, suma ce urmeaza a fi virata in contul SC D SRL.
Tribunalul – vazand si solutia data relativ la latura civila a cauzei - va mentine sechestrul asigurator instituit prin Ordonanta nr. 152/27.06.2003 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov asupra bunurilor mobile si imobile ale SC D SRL si poprirea in fondurile DGFP Brasov a sumelor de bani solicitate cu titlu de rambursare TVA pana la concurenta sumei de 12.386.547.369 rol.
In baza art. 7 din Legea 26/1990 va dispune comunicarea sentintei, la ramanerea definitiva, la Oficiul Registrului Comertului pentru efectuarea cuvenitelor mentiuni.
Vazand si dispozitiile art. 189 Cod procedura penala si art. 191 alin. 1 Cod procedura penala.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
In baza art. 334 Cod procedura penala dispune schimbarea incadrarii juridice data prin rechizitoriu faptelor comise de inculpatul JRF din infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin, 1, 2 Cod penal in infractiunea prevazuta de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale).
In baza art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale), art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal si art. 80 Cod penal condamna inculpatul JRF – fiul lui Traian si Viorica, nascut la 21.03.1972 in Sinaia, judetul Prahova, CNP 1720321080049, domiciliat in Brasov, str. Stefan cel Mare nr. 11, sc. A, ap. 12, judetul Brasov – la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. b Cod penal condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati comerciale in sensul art. 64 lit. c Cod penal.
In baza art. 266 pct. 2 din Legea 31/1990 – in forma publicata in Monitorul Oficial 33/29.01.1998 – cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 80 Cod penal condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 8 luni inchisoare.
In baza art. 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. e Cod penal condamna acelasi inculpat la o pedeapsa de 4 luni inchisoare.
In baza art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod penal si art. 35 Cod penal contopeste pedepsele anterior indicate si aplica inculpatului JRF pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea dreptului de a fi asociat sau administrator al unei societati coemrciale in sensul art. 64 lit.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Evaziune fiscala
Evaziune fiscala - Decizie nr. 244 din data de 10.11.2016Evaziune fiscala - Decizie nr. DP68/A/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului. Redeschiderea urmaririi penale - Decizie nr. DP122/R/2008 din data de 31.03.2009
Plangere a/c actelor procurorului. Art 278 Cpp.Citarea partilor - Decizie nr. DP110/R/2008 din data de 31.03.2009
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 113 din data de 21.09.2016
EVAZIUNE FISCALA - Sentinta penala nr. 83 din data de 16.04.2014
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 82 din data de 16.04.2014
suspendarea condi?ionata a executarii pedepsei - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.01.2014
Evaziune fiscala in forma continuata. - Sentinta penala nr. 39 din data de 12.03.2012
Propunere arestare preventiva – respingere - Sentinta penala nr. I N C H E I E R E A NR. 4 din data de 30.01.2013
Esalonare amenda penala art. 425 alin.2 din Codul de procedura penala - Sentinta penala nr. 93/S din data de 28.03.2012
REVIZUIRE, ART. 3201 Cod Procedura Penala, INADMISIBILITATE - Sentinta penala nr. 76/S din data de 19.03.2013
Fals si uz de fals - Sentinta penala nr. 154/S din data de 04.06.2013
OMOR DEOSEBIT DE GRAV - CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 96/S din data de 01.04.2013
Inselaciune rejudecare 5221 Cod procedura penala - Sentinta penala nr. 138/S din data de 24.05.2013
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIARE - ADMITERE - Sentinta penala nr. IN C H E I E R E din data de 24.05.2013
PLANGERE ORDONANTA PROCUROR, ADMITERE - Sentinta penala nr. Sedinta Camerei de Consiliu din data de 16.05.2013
INFRACTIUNEA DE OMOR, SOLUTIE DE CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 81/S din data de 19.03.2013
Plangere contraventionala - Decizie nr. 188/R din data de 15.02.2013
Contracte - Decizie nr. 212/R din data de 23.03.2012