DESCHIDERE PROCEDURA INSOLVENTA. CONTESTATIE PRIN CARE SE INVOCA NEINTRUNIREA VALORII PRAG RESPINSA.

      Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatorului sindic, Tribunalul Iasi, creditoarea S.C. M S.R.L. a solicitat deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei S.C. O S.R.L.,  pentru recuperarea sumei de 302.230,79 lei, contravaloare chirie, marketing, utilitati, cheltuieli comune.
      In motivarea cererii sale, creditoarea arata ca prin contractul de inchiriere nr. X/14.12.2005, i-a inchiriat debitoarei spatiul comercial din centrul comercial.
      Suma reprezentand chirii, marketing, utilitati, cheltuieli comune este cuprinsa in facturi acceptate la plata. Prin adresa nr. A/14.01.2010, debitoarea confirma un debit de 256.838,15 lei.
      In termen legal, debitoarea a formulat contestatie la cererea de deschidere a procedurii insolventei promovata de creditoare si a aratat ca prin ordonanta nr.B/10.11.2009 a Tribunalului Iasi s-a stabilit ca datoreaza creditoarei suma de 67.542,18 lei, din care in urma executarii silite potrivit dreptului comun s-a distribuit creditorului suma de 29.843,64 lei, debit si 9111,04 lei TVA. Suma de recuperat, de 28.587,5 lei nu depaseste valoarea prag prevazuta de art. 3 pct.12 din Legea 85/2006. sustine debitoarea ca, de vreme ce creditoarea detine deja un dosar de executare silita, prezenta cerere are drept scop constrangerea debitorului. Solicita obligarea creditorului la plata unei cautiuni in baza art. 33 al.3 din Legea 85/2006.
      La termenul de judecata din 1.11.2010, instanta a respins cererea debitoarei de obligare a creditoarei la consemnarea unei cautiuni.
      Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine cele ce urmeaza:
            
      In fapt, intre parti s-au derulat relatii comerciale in baza contractului de inchiriere din 14.12.2005, precum si actelor aditionale. Astfel, creditoarea a inchiriat debitoarei un spatiu comercial, aceasta obligandu-se potrivit dispozitiilor art. 4 sa achite chiria aferenta lunar si in avans pentru luna urmatoare in prima zi lucratoare a fiecarei luni. De asemenea, potrivit art. 18 din contract, debitoarea s-a obligat si la plata unei sume lunare cu titlu de promovare si marketing, iar potrivit art. 20 s-a obligat sa achite cheltuielile comune si cu utilitatile.
      Ca urmare, au fost emise facturile depuse de creditoare la dosar.
            
      In drept, potrivit dispozitiilor art 33 alin 1 din legea 85/2006, orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva in care va preciza cuantumul si temeiul creantei, existenta unei garantii reale constituite de debitor sau instituita in temeiul legii, existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului, declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului.
      Conform art 3 pct 6 din lege, prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 90 de zile. De asemenea, conform art 3 pct 1 din acelasi act normativ, insolventa este acea stare a patrimoniului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
      Dispozitiile mentionate trebuie coroborate cu prevederile art 379 alin 3 cod proc civ , conform carora o creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau chiar recunoscute de el.
      Ca orice inscris sub semnatura privata, contractul  necontestat de debitor face dovada cu privire la tot ceea ce este mentionat in cuprinsul lui. In materie comerciala, debitorul este de drept in intarziere la data scadentei, nefiind necesara nici o formalitate. Prin urmare, creanta creditorului este certa, existenta ei rezultand chiar din conventia partilor, contractul de inchiriere, coroborat cu facturile fiscale acceptate de debitoare prin semnatura.
      In ceea ce priveste lichiditatea creantei, suma datorata rezulta din aceleasi facturi.
      Creanta este si exigibila, partile convenind prin contract termenele de plata si acestea fiind reluate pe fiecare factura in parte.
      Pentru cea mai mare parte a facturilor a trecut termenul de 90 de zile de la scadenta, iar valoarea acestora depaseste valoarea prag de 45.000 lei.
      In ceea ce priveste sustinerile debitoarei in contestatie, aceasta invoca neintrunirea valorii prag de catre creanta creditorului. Sustine astfel ca ar datora in baza ordonantei B/10.11.2009 a Tribunalului Iasi doar suma de 67.542,18 lei, din care s-a recuperat pe calea executarii silite valoarea de 38.954,68 lei.
      Verificand sustinerea debitoarei, instanta constata ca nu este exacta. Astfel, prin ordonanta mentionata, pronuntata la data de 10.11.2009, debitoarea a fost obligata sa plateasca creditoarei suma de 67501,68 lei, contravaloarea unor 8 facturi. In considerentele hotararii, instanta face mentiuni referitoare la facturile X/2009 si Y/2009.
      Chiar creditoarea confirma ca ordonanta priveste facturile X/15.05.2009, Y/25.03.2009,Z/23.12.2008.
            Cu toate acestea, insumand ceea ce debitoarea nu a achitat din ordonanta pusa in executare(28.587,5 lei) cu valorile facturilor emise dupa data pronuntarii ordonantei si scadente de mai mult de 90 de zile se depaseste valoarea prag ceruta de lege. Mai mult decat atat, instanta va avea in vedere si confirmarea de catre debitoare a unui debit de 256.838,15 lei(fila 65 dosar).
      Alte aparari nu sunt facute de debitoare, care de altfel nu a contestat facturile depuse la dosar, nici starea sa de insolventa.
      Cum creditorul are o creanta certa, lichida si exigibila mai mult de 90 de zile in cuantum total de peste 45.000 lei, se naste in defavoarea debitorului o prezumtie relativa de insolventa potrivit art. 3 lit a din Legea 85/2006.
      Fata de acestea, instanta urmeaza a verifica situatia debitoarei, pentru a aprecia asupra indeplinirii conditiei prevazute de dispozitiile art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura  insolventei, referitoare la insolventa debitoarei.
      Potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura  insolventei, scopul acestui act normativ este "instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.", iar "insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile".
      Instanta are in vedere, in general, la aprecierea capacitatii de plata a debitoarei, ansamblul operatiunilor comerciale pe care aceasta le desfasoara, datoriile lunare ale acesteia si posibilitatile sale financiare, concluzii deduse din analiza documentelor contabile. In conditiile in care debitoarea nu a inteles sa se foloseasca de inscrisurile care i-ar fi putut dovedi capacitatea de a face fata datoriilor exigibile, instanta apreciaza ca aceasta nu a reusit sa rastoarne prezumtia de insolventa ce opereaza in defavoarea sa.
      Pentru toate aceste motive, instanta va respinge in baza art. 33 al.4 contestatia debitoarei si va admite cererea creditoarei si va dispune deschiderea procedurii generale a insolventei impotriva debitorului.