Contracte de munca
(Sentinta civila nr. 828 din data de 20.02.2014 pronuntata de Tribunalul Mehedinti)Raspunderea patrimoniala-retineri efectuate in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, cu indeplinirea cerintelor prevazute de art.169 C.muncii; neincluderea garantiei in numerar in contractul individual de munca nu este nelegala sau abuziva, cu atat mai mult cu cat incheierea contractului de garantie este de natura conventionala, avand ca temei Legea privind angajarea gestionarilor, instituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea sumelor agentilor economici, contribuabili sau institutiilor publice.
Tribunalul Mehedinti-sentinta din 20.02.2015
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 30.01.2014, sub nr. 666/101/2014, reclamantul P. Ghe. a chemat in judecata in calitate de parat pe SC A. SRL, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la restituirea sumelor de bani retinute in fiecare luna in valuta, din diurna acordata cu titlul de garantie, plus cheltuieli de judecata.
A motivat ca, a fost angajatul societatii parate incepand cu data de 03.03.2008 si pana la 08.07.2013 cand i-a incetat contractul de munca, iar in aceasta perioada lunar i s-au facut retineri in procent de 20% din diurna acordata in valuta cu titlul de garantii, aceste sume au fost retinute lunar in perioada 03.03.2008 -08.07.2013, iar cuantumul lunar al retinerilor era diferit in functie de sumele de bani in valuta, pe care urma sa le incaseze de la societatea parata.
A aratat ca, aceste retineri au fost evidentiate si in fluturasii pe care ii primea la chenzina si la lichidare, retinerile efectuandu-se de fiecare data cand se faceau aceste plati.
In ceea ce priveste cuprinsul contractului individual de munca a mentionat ca, nu exista nici o clauza din care sa rezulte dreptul angajatorului de a retine aceste sume de bani si obligatia corelativa a salariatului de a plati un procent de 20% din sumele incasate lunar" cu titlul de garantie".
De asemenea, a mentionat ca din informatiile primite, sumele retinute de catre societate de la salariati cu titlul "de garantie", figureaza in contabilitatea societatii ca si diurna neridicata.
Desi a incercat solutionarea litigiului pe cale amiabila, motiv pentru care a initiat procedura medierii, insa, asa cum rezulta din procesul-verbal nr. 43/03.12.2013, datorita faptului ca societatea parata nu s-a prezentat la mediere, medierea a esuat motiv pentru care a fost nevoit sa se adreseze instantei de judecata.
In dovedirea celor sustinute a depus in copie la dosar: proces-verbal mediere nr. 43/03.12.2013, contract individual de munca, carte de identitate, copie fluturasi salarizare partial pe diverse perioade, imputernicire avocatiala.
In aparare parata SC A. SRL a formulat si depus intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca ramasa fara obiect, avand in vedere titlul executoriu reprezentat de sentinta nr. 63/2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. 5779/85/2013.
In motivare a aratat ca reclamantul a fost angajatul societatii in functia de conducator auto conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. 6.14312/18.03.2008, iar raporturile de munca au incetat la data de 02.08.2013 in temeiul art. 248 (1) lit. e coroborat cu art. 61 lit a) Codul Muncii, conform deciziei nr. 6.49727/01.08.2013.
De asemenea, a precizat ca odata cu semnarea contractului individual de munca incheiat cu societatea Atlassib, reclamantul a semnat "Contractul de garantie in numerar", inregistrat sub nr.6.14313/18.03.2008 si intocmit in conformitate cu prevederile art.ll din Legea 22/1969 .Scopul incheierii acestui contract de garantie a fost tocmai acela de a se acoperi eventuale pagube ce se vor produce in gestiunea incredintata angajatului, avand in vedere si faptul ca, in calitate de conducator auto, acestuia ii era incredintat autovehiculul cu care efectua curse in cadrul societatii.
Acest contract de garantie este in perfecta concordanta cu dispozitiile legale, in speta art.12 din Legea 22/1969 care prevede: "Garantia in numerar va fi de minimum un salariu si de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depasi valoarea bunurilor incredintate."
In acest sens, reclamantul a semnat contractul de garantie prin care s-a obligat sa constituie o garantie in numerar de 200 lei, constituirea acesteia facandu-se prin retineri lunare reprezentand 1/10 parte din retributia tarifara, iar pe langa garantia in lei, reclamantul s-a obligat sa constituie si o garantie in suma de 2.000 euro, prin retineri in cota de 20% din diurna cuvenita pentru deplasarea in strainatate.
A mai precizat ca,vazand astfel dispozitiile Legii 22/1969 si ale contractului de garantie incheiat cu societatea, sustinerile reclamantului ca aceste retineri au fost facute in mod abuziv sunt neintemeiate, cata vreme acesta a fost de acord cu semnarea contractului de garantie in numerar, a luat cunostinta de continutul acestui contract si astfel a fost de acord cu operarea aceste retineri.
Mai mult decat atat, in situatia in care reclamantul ar fi avut obiectii cu privire la continutul acestui contract si ar fi constatat nulitatea unor clauze ale acestuia, avea dreptul legal de a le contesta in temeiul prevederilor art.268 (1) lit.d) Codul muncii, lucru pe care nu l-a facut.
Potrivit prevederilor art.16 din Legea 22/1969 in conformitate cu care: "Garantia in numerar si dobanda aferenta pot fi ridicate de catre gestionarul titular al carnetului de consemnare la incetarea contractului sau de munca sau la trecerea intr-o functie pentru care nu se cere garantie, in situatia in care nu a cauzat o paguba sau cand paguba a fost acoperita in intregime, iar
in speta, la data formularii actiunii reclamantul inregistreaza un debit fata de societate in cuantum de 8.250 euro, acest prejudiciu fiind inregistrat printr-un titlul executoriu constand in sentinta civila pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul 5779/85/2013 .
Astfel, prin sentinta civila nr.63/29.01.2014 Tribunalul Sibiu a obligat reclamantul la plata catre subscrisa a sumei de 8.250 euro, reprezentand prejudiciu material produs societatii prin fapta sa ilicita, constand in incalcarea sarcinilor de serviciu in sensul ca nu a gestionat si predat suma de 8.250 euro catre societate.
Intrucat reclamantul nu a inteles sa dea curs dispozitiilor titlului executoriu prin aducerea la indeplinire de bunavoie a obligatiilor de plata a sumei de 8.250 euro, societatea a fost indreptatita la retinerea acestor garantii solicitate de reclamant, astfel cum este permis de art.22 din Legea 22/1969.
In dovedirea celor sustinute parata a depus la dosar in copie: sentinta nr. 63/2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. 5779/85/2013, contract de garantie in numerar.
Reclamantul a depus raspuns la intampinare prin care a aratat ca sentinta civila nr. 63/2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr. 5779/85/2013, nu este definitiva, fiind atacata cu apel ce urmeaza a fi solutionat de Curtea de Apel Alba, iar angajatorul nu poate sa retina sumele de bani pe care le-a oprit ca si garantie in contul sau, in conditiile in care dispozitiile art. 169 alin. 2 din Legea 53/2003 republicata si actualizata in 2013, mentioneaza in mod clar ca retinerile cu titlu de daune nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
La termenul din data de 28.03.2014, parata SC A. SRL a depus o cerere inregistrata sub nr. 199174/27.03.2014, prin care invoca compensatia legala ca mod de stingere a obligatiilor paratei fata de reclamant si a solicitat ca instanta de judecata sa puna in vedere reclamantului sa isi precizeze actiunea, in sensul de a indica valoarea sumei retinute., insotita de fisa contului 4281.02 pentru perioada 01.01.2013-31.01.2014.
La termenul din data de 25.04.2014, la solicitarea instantei, parata a inaintat adresa nr.6.25516/22.04.2014 prin care raspunde solicitarilor instantei, insotita de statul de plata al reclamantului din care rezulta salariul de incadrare incepand cu data angajarii si pana la incetarea raporturilor de munca, fisa contului 4281.02 privind situatia retinerilor in euro pentru reclamant.
Ca urmare a inregistrarii pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia a dosarului nr.5779/85/2013 in care s-a declarat apel impotriva sentintei nr. 63/2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu, instanta pune in discutia partilor suspendarea cauzei in baza art. 413 alin. 1 si 2 C. prc. civ.,cauza fiind suspendata prin incheierea din 27.05.2014.
Cauza a fost repusa pe rol la solicitarea reclamantului prin cererea formulata la data de 25.09.2014.
Prin notele de sedinta depuse la data de 14.10.2014, parata a mai depus la dosar, fisa contului nr. 4281/02 privind situatia retinerilor in euro pentru reclamant, fisa contului nr. 4281/01 privind situatia retinerilor in lei pentru reclamant si Extras Portalul instantelor de judecata privind solutia pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia in dosarul nr. 5779/85/2013.
Prin incheierea din data de 24.10.2014, instanta avand in vedere ca exercitarea caii extraordinare de atac impotriva sentintei civile 63/2014 in dosarul nr. 5779/85/2013, aflata pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia nu a fost solutionata, a respins cererea de repunere pe rol a cauzei si a mentinut suspendarea cauzei in baza art. 413 alin.1 si 2 Cod procedura civila.
La solicitarea reclamantului prin cererea formulata la data de 23.01.2015, cauza a fost repusa pe rol intrucat motivul suspendarii nu mai subzista, calea extraordinara de atac impotriva sentintei nr. 63/2014 a fost solutionata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
Reclamantul P. Ghe. a fost angajatul societatii parate in baza Contractului individual de munca nr. 614312/18.03.2008, in functia de conducator auto, pana la data incetarii raporturilor de munca, respectiv 02.08.2013.
Desi a sustinut ca retinerile in procent de 20% din diurna acordata lunar cu titlul de garantie sunt abuzive, intrucat nu sunt inserate in Contractul individual de munca, a solicitat ca urmare a incetarii raporturilor de munca restituirea acestei garantii.
Actiunea reclamantului este neintemeiata.
Astfel din contractul de garantie incheiat cu societatea parata concomitent cu incheierea contractului individual de munca (fila 26 dosar) rezulta ca reclamantul se obliga sa constituie o garantie in numerar de 200 lei (a carei restituire nu o solicita), precum si sa constituie la dispozitia paratei suma de 2000 euro, prin retineri in cota de 20% din diurna cuvenita pentru deplasarea in strainatate. Acest contract s-a incheiat in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor si poarta semnatura reclamantului, pe care acesta nu o contesta.
Aceste retineri s-au si realizat in procent de 20% lunar din diurna in valuta, asa cum reiese din fluturatii de salariu depusi la dosar de reclamant, dar si din recunoasterea paratei din intampinare.
Desi legea nu enumera expres elementele esentiale ce trebuie inserate in contractul individual de munca, in continutul contractului individual de munca trebuie sa intre elementele cu caracter general, prevazute la artr.17 din Codul muncii anterior.
Potrivit modelului cadru al contractului individual de munca, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 64/2003, modificat prin Ordinul nr. 76/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 139 din 12 martie 2003, la care se raporteaza instanta, avand in vedere data incheierii contractului individual de munca al reclamantului, respectiv, 18.03.2008, contractul individual de munca trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente: partile contractului, obiectul sau, durata contractului, locul de munca, felul muncii, atributiile postului, conditii de munca, durata muncii, concediul, salarizarea, drepturi specifice legate de sanatatea si securitatea in munca, alte clauze (perioada de proba, perioada de preaviz, etc.), drepturile si obligatiile generale ale partilor, dispozitii finale.
Reiese deci ca neincluderea garantiei in contractul individual de munca nu este nelegala sau abuziva, cu atat mai mult cu cat incheierea contractului de garantie este de natura conventionala, are ca temei Legea privind angajarea gestionarilor, instituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, contribuabililor sau institutiilor publice si a fost semnat de reclamant in calitate de gestionar.
Din fisa contului reclamantului nr. 4281/02 privind Situatia retinerilor in euro si nr. 4281/01 privind Situatia retinerii in lei pentru reclamant, depuse la dosar de catre parata rezulta ca acesta figura cu o garantie in cuantum de 1.853,80 euro (sub plafonul sumei de 2000 euro prevazuta in contractul de garantie in numerar).
In baza titlului executoriu SC nr. 63/2014 pronuntata in dosar nr. 5779/85/2013 al Tribunalului Sibiu, ramasa irevocabila prin respingerea apelului promovat de reclamant la Curtea de Apel Alba Iulia la 20.06.2014 parata a procedat la retinerea intregii sume constituite ca garantie, urmare a obligarii reclamantului la plata sumei de 8.250 euro, reprezentand prejudiciu material produs societatii din vina si in legatura cu munca sa.
Cum astfel sunt indeplinite cerintele art.169 Codul muncii, respectiv retinerea a fost efectuata in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, iar datoria salariatului este certa, lichida si exigibila, sustinerea reclamantului potrivit carora retinerile au fost nelegale, este neintemeiata.
Prin urmare, fata de cele ce preced, instanta urmeaza sa respinga actiunea ca neintemeiata.
Aceasta sentinta a ramas definitiva prin neapelare.
Tribunalul Mehedinti-sentinta din 20.02.2015
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 30.01.2014, sub nr. 666/101/2014, reclamantul P. Ghe. a chemat in judecata in calitate de parat pe SC A. SRL, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la restituirea sumelor de bani retinute in fiecare luna in valuta, din diurna acordata cu titlul de garantie, plus cheltuieli de judecata.
A motivat ca, a fost angajatul societatii parate incepand cu data de 03.03.2008 si pana la 08.07.2013 cand i-a incetat contractul de munca, iar in aceasta perioada lunar i s-au facut retineri in procent de 20% din diurna acordata in valuta cu titlul de garantii, aceste sume au fost retinute lunar in perioada 03.03.2008 -08.07.2013, iar cuantumul lunar al retinerilor era diferit in functie de sumele de bani in valuta, pe care urma sa le incaseze de la societatea parata.
A aratat ca, aceste retineri au fost evidentiate si in fluturasii pe care ii primea la chenzina si la lichidare, retinerile efectuandu-se de fiecare data cand se faceau aceste plati.
In ceea ce priveste cuprinsul contractului individual de munca a mentionat ca, nu exista nici o clauza din care sa rezulte dreptul angajatorului de a retine aceste sume de bani si obligatia corelativa a salariatului de a plati un procent de 20% din sumele incasate lunar" cu titlul de garantie".
De asemenea, a mentionat ca din informatiile primite, sumele retinute de catre societate de la salariati cu titlul "de garantie", figureaza in contabilitatea societatii ca si diurna neridicata.
Desi a incercat solutionarea litigiului pe cale amiabila, motiv pentru care a initiat procedura medierii, insa, asa cum rezulta din procesul-verbal nr. 43/03.12.2013, datorita faptului ca societatea parata nu s-a prezentat la mediere, medierea a esuat motiv pentru care a fost nevoit sa se adreseze instantei de judecata.
In dovedirea celor sustinute a depus in copie la dosar: proces-verbal mediere nr. 43/03.12.2013, contract individual de munca, carte de identitate, copie fluturasi salarizare partial pe diverse perioade, imputernicire avocatiala.
In aparare parata SC A. SRL a formulat si depus intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca ramasa fara obiect, avand in vedere titlul executoriu reprezentat de sentinta nr. 63/2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. 5779/85/2013.
In motivare a aratat ca reclamantul a fost angajatul societatii in functia de conducator auto conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. 6.14312/18.03.2008, iar raporturile de munca au incetat la data de 02.08.2013 in temeiul art. 248 (1) lit. e coroborat cu art. 61 lit a) Codul Muncii, conform deciziei nr. 6.49727/01.08.2013.
De asemenea, a precizat ca odata cu semnarea contractului individual de munca incheiat cu societatea Atlassib, reclamantul a semnat "Contractul de garantie in numerar", inregistrat sub nr.6.14313/18.03.2008 si intocmit in conformitate cu prevederile art.ll din Legea 22/1969 .Scopul incheierii acestui contract de garantie a fost tocmai acela de a se acoperi eventuale pagube ce se vor produce in gestiunea incredintata angajatului, avand in vedere si faptul ca, in calitate de conducator auto, acestuia ii era incredintat autovehiculul cu care efectua curse in cadrul societatii.
Acest contract de garantie este in perfecta concordanta cu dispozitiile legale, in speta art.12 din Legea 22/1969 care prevede: "Garantia in numerar va fi de minimum un salariu si de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depasi valoarea bunurilor incredintate."
In acest sens, reclamantul a semnat contractul de garantie prin care s-a obligat sa constituie o garantie in numerar de 200 lei, constituirea acesteia facandu-se prin retineri lunare reprezentand 1/10 parte din retributia tarifara, iar pe langa garantia in lei, reclamantul s-a obligat sa constituie si o garantie in suma de 2.000 euro, prin retineri in cota de 20% din diurna cuvenita pentru deplasarea in strainatate.
A mai precizat ca,vazand astfel dispozitiile Legii 22/1969 si ale contractului de garantie incheiat cu societatea, sustinerile reclamantului ca aceste retineri au fost facute in mod abuziv sunt neintemeiate, cata vreme acesta a fost de acord cu semnarea contractului de garantie in numerar, a luat cunostinta de continutul acestui contract si astfel a fost de acord cu operarea aceste retineri.
Mai mult decat atat, in situatia in care reclamantul ar fi avut obiectii cu privire la continutul acestui contract si ar fi constatat nulitatea unor clauze ale acestuia, avea dreptul legal de a le contesta in temeiul prevederilor art.268 (1) lit.d) Codul muncii, lucru pe care nu l-a facut.
Potrivit prevederilor art.16 din Legea 22/1969 in conformitate cu care: "Garantia in numerar si dobanda aferenta pot fi ridicate de catre gestionarul titular al carnetului de consemnare la incetarea contractului sau de munca sau la trecerea intr-o functie pentru care nu se cere garantie, in situatia in care nu a cauzat o paguba sau cand paguba a fost acoperita in intregime, iar
in speta, la data formularii actiunii reclamantul inregistreaza un debit fata de societate in cuantum de 8.250 euro, acest prejudiciu fiind inregistrat printr-un titlul executoriu constand in sentinta civila pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul 5779/85/2013 .
Astfel, prin sentinta civila nr.63/29.01.2014 Tribunalul Sibiu a obligat reclamantul la plata catre subscrisa a sumei de 8.250 euro, reprezentand prejudiciu material produs societatii prin fapta sa ilicita, constand in incalcarea sarcinilor de serviciu in sensul ca nu a gestionat si predat suma de 8.250 euro catre societate.
Intrucat reclamantul nu a inteles sa dea curs dispozitiilor titlului executoriu prin aducerea la indeplinire de bunavoie a obligatiilor de plata a sumei de 8.250 euro, societatea a fost indreptatita la retinerea acestor garantii solicitate de reclamant, astfel cum este permis de art.22 din Legea 22/1969.
In dovedirea celor sustinute parata a depus la dosar in copie: sentinta nr. 63/2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosarul nr. 5779/85/2013, contract de garantie in numerar.
Reclamantul a depus raspuns la intampinare prin care a aratat ca sentinta civila nr. 63/2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr. 5779/85/2013, nu este definitiva, fiind atacata cu apel ce urmeaza a fi solutionat de Curtea de Apel Alba, iar angajatorul nu poate sa retina sumele de bani pe care le-a oprit ca si garantie in contul sau, in conditiile in care dispozitiile art. 169 alin. 2 din Legea 53/2003 republicata si actualizata in 2013, mentioneaza in mod clar ca retinerile cu titlu de daune nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
La termenul din data de 28.03.2014, parata SC A. SRL a depus o cerere inregistrata sub nr. 199174/27.03.2014, prin care invoca compensatia legala ca mod de stingere a obligatiilor paratei fata de reclamant si a solicitat ca instanta de judecata sa puna in vedere reclamantului sa isi precizeze actiunea, in sensul de a indica valoarea sumei retinute., insotita de fisa contului 4281.02 pentru perioada 01.01.2013-31.01.2014.
La termenul din data de 25.04.2014, la solicitarea instantei, parata a inaintat adresa nr.6.25516/22.04.2014 prin care raspunde solicitarilor instantei, insotita de statul de plata al reclamantului din care rezulta salariul de incadrare incepand cu data angajarii si pana la incetarea raporturilor de munca, fisa contului 4281.02 privind situatia retinerilor in euro pentru reclamant.
Ca urmare a inregistrarii pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia a dosarului nr.5779/85/2013 in care s-a declarat apel impotriva sentintei nr. 63/2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu, instanta pune in discutia partilor suspendarea cauzei in baza art. 413 alin. 1 si 2 C. prc. civ.,cauza fiind suspendata prin incheierea din 27.05.2014.
Cauza a fost repusa pe rol la solicitarea reclamantului prin cererea formulata la data de 25.09.2014.
Prin notele de sedinta depuse la data de 14.10.2014, parata a mai depus la dosar, fisa contului nr. 4281/02 privind situatia retinerilor in euro pentru reclamant, fisa contului nr. 4281/01 privind situatia retinerilor in lei pentru reclamant si Extras Portalul instantelor de judecata privind solutia pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia in dosarul nr. 5779/85/2013.
Prin incheierea din data de 24.10.2014, instanta avand in vedere ca exercitarea caii extraordinare de atac impotriva sentintei civile 63/2014 in dosarul nr. 5779/85/2013, aflata pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia nu a fost solutionata, a respins cererea de repunere pe rol a cauzei si a mentinut suspendarea cauzei in baza art. 413 alin.1 si 2 Cod procedura civila.
La solicitarea reclamantului prin cererea formulata la data de 23.01.2015, cauza a fost repusa pe rol intrucat motivul suspendarii nu mai subzista, calea extraordinara de atac impotriva sentintei nr. 63/2014 a fost solutionata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
Reclamantul P. Ghe. a fost angajatul societatii parate in baza Contractului individual de munca nr. 614312/18.03.2008, in functia de conducator auto, pana la data incetarii raporturilor de munca, respectiv 02.08.2013.
Desi a sustinut ca retinerile in procent de 20% din diurna acordata lunar cu titlul de garantie sunt abuzive, intrucat nu sunt inserate in Contractul individual de munca, a solicitat ca urmare a incetarii raporturilor de munca restituirea acestei garantii.
Actiunea reclamantului este neintemeiata.
Astfel din contractul de garantie incheiat cu societatea parata concomitent cu incheierea contractului individual de munca (fila 26 dosar) rezulta ca reclamantul se obliga sa constituie o garantie in numerar de 200 lei (a carei restituire nu o solicita), precum si sa constituie la dispozitia paratei suma de 2000 euro, prin retineri in cota de 20% din diurna cuvenita pentru deplasarea in strainatate. Acest contract s-a incheiat in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor si poarta semnatura reclamantului, pe care acesta nu o contesta.
Aceste retineri s-au si realizat in procent de 20% lunar din diurna in valuta, asa cum reiese din fluturatii de salariu depusi la dosar de reclamant, dar si din recunoasterea paratei din intampinare.
Desi legea nu enumera expres elementele esentiale ce trebuie inserate in contractul individual de munca, in continutul contractului individual de munca trebuie sa intre elementele cu caracter general, prevazute la artr.17 din Codul muncii anterior.
Potrivit modelului cadru al contractului individual de munca, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 64/2003, modificat prin Ordinul nr. 76/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 139 din 12 martie 2003, la care se raporteaza instanta, avand in vedere data incheierii contractului individual de munca al reclamantului, respectiv, 18.03.2008, contractul individual de munca trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente: partile contractului, obiectul sau, durata contractului, locul de munca, felul muncii, atributiile postului, conditii de munca, durata muncii, concediul, salarizarea, drepturi specifice legate de sanatatea si securitatea in munca, alte clauze (perioada de proba, perioada de preaviz, etc.), drepturile si obligatiile generale ale partilor, dispozitii finale.
Reiese deci ca neincluderea garantiei in contractul individual de munca nu este nelegala sau abuziva, cu atat mai mult cu cat incheierea contractului de garantie este de natura conventionala, are ca temei Legea privind angajarea gestionarilor, instituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, contribuabililor sau institutiilor publice si a fost semnat de reclamant in calitate de gestionar.
Din fisa contului reclamantului nr. 4281/02 privind Situatia retinerilor in euro si nr. 4281/01 privind Situatia retinerii in lei pentru reclamant, depuse la dosar de catre parata rezulta ca acesta figura cu o garantie in cuantum de 1.853,80 euro (sub plafonul sumei de 2000 euro prevazuta in contractul de garantie in numerar).
In baza titlului executoriu SC nr. 63/2014 pronuntata in dosar nr. 5779/85/2013 al Tribunalului Sibiu, ramasa irevocabila prin respingerea apelului promovat de reclamant la Curtea de Apel Alba Iulia la 20.06.2014 parata a procedat la retinerea intregii sume constituite ca garantie, urmare a obligarii reclamantului la plata sumei de 8.250 euro, reprezentand prejudiciu material produs societatii din vina si in legatura cu munca sa.
Cum astfel sunt indeplinite cerintele art.169 Codul muncii, respectiv retinerea a fost efectuata in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, iar datoria salariatului este certa, lichida si exigibila, sustinerea reclamantului potrivit carora retinerile au fost nelegale, este neintemeiata.
Prin urmare, fata de cele ce preced, instanta urmeaza sa respinga actiunea ca neintemeiata.
Aceasta sentinta a ramas definitiva prin neapelare.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Contracte de munca
Litigiu privind functionarii publici - Hotarare nr. 56 din data de 18.01.2018ESFACEREA DISCIPLINARA A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA - Sentinta civila nr. 258/LM/2010 din data de 10.12.2010
DESFACEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA - Sentinta civila nr. 535/LM/2010 din data de 10.12.2010
Contract colectiv de munca. Nelegalitatea unor clauze stipulate cu respectarea dispozitiilor legii 130/1996 privind contractul colectiv de munca - Sentinta civila nr. 906/lm/2008 din data de 17.02.2009
Sindicat.Conditiile legale pentru reprezentativitate. - Decizie nr. 976/R/ din data de 28.11.2005
Raspunderea patrimoniala. Prejudiciu creat societatii de catre angajat. Cerere reconventionala. Restituirea garantiei retinuta de angajator. - Sentinta civila nr. 227 din data de 28.02.2012
Contestatie impotriva deciziei de impunere pentru restituirea unor sume incasate necuvenit de catre angajatul cu contract individual de munca. - Sentinta civila nr. 566 din data de 02.05.2012
Raspunderea patrimoniala a angajatilor pentru pagubele produse datorita nerespectarii atributiilor de serviciu. - Sentinta civila nr. 1216 din data de 11.10.2011
Raspunderea disciplinara. Reducerea salariului cu 10 % pe o perioada de 3 luni. - Sentinta civila nr. 203 din data de 01.03.2010
Despagubiri solicitate in baza unui act aditional la contractul individual de munca - Sentinta civila nr. 95 din data de 25.01.2011
Obligatii asumate prin act aditional la contractul de munca - Sentinta civila nr. 17 din data de 11.01.2011
Drepturi banesti ce decurg din Contractul colectiv de munca - Sentinta civila nr. 419 din data de 15.04.2008
Despagubiri solicitate in baza unui act aditional la contractul individual de munca - Sentinta civila nr. 979 din data de 19.10.2010
Obligarea angajatului la plata unor despagubiri angajatorului pentru prejudiciul cauzat din vina salariatului - Sentinta civila nr. 94 din data de 01.02.2010
Contestatie impotriva deciziei de sanctionare disciplinara - Sentinta civila nr. 392 din data de 30.04.2009
Plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 1386 din data de 16.12.2010
Violenta psihica. Viciu de consimtamant la incheierea actului aditional la CIM - Decizie nr. 83/AP din data de 03.03.2014
Modificarea unilaterala a contractului individual de munca - Decizie nr. 240/M din data de 03.03.2014
Litigii de munca – incetarea suspendarii contractului individual de munca, dispuse in temeiul art. 52 alin. 1 lit. b Codul muncii, va genera consecinte diferite in functie de solutia pronuntata prin hotararea judecatoreasca penala definitiva - Decizie nr. 1743/R din data de 02.10.2013
Fisele de evaluare sunt acte administrative ce se bucura de prezumtia legalitatii si veridicitatii in situatia in care au fost emise de o autoritate publica si nu au fost contestate de persoanele indreptatire in termen legal. - Decizie nr. 2076/R din data de 17.04.2013