Procedura insolventei

Potrivit dispozitiilor art. 73 din Legea insolventei, contestarea creantelor se poate face doar de debitori, creditori si orice parte interesata in ce priveste creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar in tabelul preliminar de creante, ori administratorul statutar al debitoarei care a detinut aceasta calitate pana la intrarea in insolventa a societatii, nu mai justifica calitatea de parte interesata, in prezent, in ce priveste derularea procedurii.

Prin decizia nr. 1735/R/21.11.2013  pronuntata in dosarul nr. 4508/108/2012/a2 Curtea de Apel Timisoara, sectia a doua civila a fost respins recursul formulat impotriva sentintei civile nr. 2148/8 iulie 2013 pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr. 4508/108/2012.
Pentru a pronunta aceasta solutie Curtea de Apel a retinut ca prin sentinta civila nr. 2148/8 iulie 2013 pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr. 4508/108/2012, s-au admis cererile de repunere in termen formulate de creditoarele SC P SRL Cluj Napoca si  SC N.R. SCS Lipova si s-a dispus verificarea creantelor, potrivit dispozitiilor art. 67 alin.1 din Legea nr. 85/2006 si eventuala inscriere in tabelul de creante, potrivit legii, fixandu-se termen pentru continuarea procedurii insolventei.
Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a constatat ca la data de 25 februarie 2013, SC P SRL a inregistrat la dosar cerere de repunere in termen pentru inregistrarea declaratiei de creanta si cerere de admitere a creantei, solicitand repunerea sa in termenul de inscriere la masa credala.
In motivarea cererii, SC P SRL arata ca a luat la cunostinta despre deschiderea procedurii insolventei societatii debitoare la data de 18.02.2013 cu ocazia verificarii debitoarei in vederea promovarii unei actiuni pentru recuperarea debitului datorat, ca verificand stadiul procedurii a constatat ca termenul pentru inregistrarea declaratiilor de creanta a expirat, ca administratorul judiciar i-a comunicat faptul ca in lipsa documentelor contabile, a fost in imposibilitate de a identifica creditorii, si implicit de a-i notifica despre deschiderea procedurii conform prevederilor Codului de procedura civila.
Creditoarea invoca art. 7 al. 3, art. 61 al. 1 din Legea nr. 85/2006 si arata ca potrivit art. 61 din lege, notificarea tuturor creditorilor se face in baza listei depusa  de debitor in conformitate cu prevederile art. 28 al. 3 statuand asupra faptului ca notificarea se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila.
Totodata face raportare la prevederile art. 86 Cod procedura civila, al. 1 si 3 si mentioneaza ca deoarece art. 76 din Legea nr. 85/2006 nu ofera la prima vedere nici un remediu procesual creditorului care nu a depus declaratia de admitere a creantei pana la termenul limita stabilit in hotararea de deschidere a procedurii insolventei fara sa fie in culpa, in principiu i-ar fi imputabila sanctiunea decaderii din drepturi, totusi, textul de lege tocmai prin invocarea acestei sanctiuni lasa portita deschisa atat creditorului in cauza cat si judecatorului sindic, in masura rolului sau activ si a principiului disponibilitatii, sa faca apel la cealalta fateta a acestei institutii procesuale, si anume repunerea in termen, reglementata de dispozitiile art. 103 Cod procedura civila, conforma carora neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei. In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii, in acelasi termen trebuind sa fie aratate si motivele impiedicarii.
In continuare arata ca prin nedepunerea listei creditorilor, lista care trebuia sa fie depusa de catre debitoare conform prevederilor Legii nr. 85/2006, societatea debitoare a cauzat creditorilor un prejudiciu prin exercitarea cu rea credinta a prerogativelor sale procesuale, caci daca nu s-ar repune acesti creditori in termen s-ar ajunge la situatia in care debitoarea, in mod deliberat, sa influenteze componenta tabelului de creante.
Prin raportul de activitate depus la dosar de catre reprezentanta administratorului judiciar E SPRL la data de 13 mai 2013, s-a aratat ca lasa la aprecierea judecatorului sindic modul de solutionare al cererii de repunere in termen formulata de SC P SRL, urmand ca, in situatia admiterii cererii sa procedeze la modificarea corespunzatoare a tabelului definitiv al creantelor.
S-a constatat ca la data de 15 aprilie 2013, SC N.R. SCS a inregistrat la dosar cerere de inscriere a creantei in tabelul creantelor, prin care solicita repunere in termenul de depunere a declaratiei de creanta, admiterea creantei in suma de 13341,48 lei  si inscrierea acesteia in tabelul creditorilor SC B  SRL.
In motivare arata ca incepand cu luna noiembrie 2010, a inceput derularea relatiei comerciale cu debitoarea, respectiv i-a livrat marfa cu obligatia corelativa de achitare a pretului in termen de 30 de zile de la data emiterii facturii sub sanctiunea perceperii de penalitati de intarziere de 0,4% din suma datorata pentru fiecare zi de intarziere, ca relatia contractuala s-a derulat relativ in termenii conveniti pana la sfarsitul lunii octombrie 2011, cand debitoarea inregistra o datorie restanta in suma de 8188,51 lei si ca toate incercarile de rezolvare pe cale amiabila a diferendului, inclusiv convocarea la conciliere directa, au ramas fara raspuns, motiv pentru care a formulat o cerere de emitere a unei ordonante de plata, cerere care a facut obiectul dosarului nr. 1320/250/2011 a Judecatoriei Lipova si care a fost admisa prin Ordonanta nr. 1101/23.11.2011 pentru sumele de 8188,51 lei - marfa neachitata, 4613,48 lei - penalitati de intarziere si 44 lei - cheltuieli de judecata.
In continuare arata ca a urmat cererea de executare silita si constituirea dosarului nr. 46/2012 in cadrul careia a mai achitat suma de 496 lei cu titlu de avans cheltuieli de executare, ca la data de 01.11.2012, executorul judecatoresc a incheiat un proces verbal se suspendare a executarii silite incepute in dosar conform art. 36 din Legea nr. 85/2006 si i-a restituit titlul executoriu, iar luand legatura cu administratorul judiciar desemnat in cauza, a aflat ca urmeaza sa primeasca de la debitoare situatiile financiare si abia dupa acea data va trimite notificarea de deschidere a procedurii.
Creditoarea mentioneaza ca la data de 09.04.2013, neprimind nici o notificare de la administratorul judiciar, a luat din nou legatura cu acesta si a constatat ca, deoarece nu are situatiile financiare complete si lista cu toti creditorii, a facut doar notificarea publicata in Buletinul Procedurilor de Insolventa.
In sedinta publica din data de 08 iulie 2013, reprezentanta administratorului judiciar a lasat la aprecierea instantei modul de solutionare a cererii de repunere in termen formulata de SC N.R. SCS si nu s-a opus admiterii acesteia daca creditoarea nu a fost indicata de debitoare in lista creditorilor
Analizand cererile de repunere in termen formulate de SC P SRL si de SC N.R. SCS, judecatorul sindic a constatat ca acestea sunt intemeiate, intrucat debitoarea, respectiv reprezentantul societatii debitoare, desi a fost notificat de catre administratorul judiciar, nu a predat acestuia actele si documentele contabile ale societatii, printre care si lista creditorilor cu sediile acestor prevazuta de art. 28 al. 1 din Legea nr. 85/2006 modificata.
Asadar, administratorul judiciar a fost in imposibilitatea de a notifica toti creditorii debitoarei, printre care si societatile comerciale P SRL si SC N.R. SCS.
Avand in vedere cele de mai sus, judecatorul sindic, in considerarea dispozitiilor art. 103 cod procedura civila, a admis cererile de repunere in termen formulate de aceste creditoare si, in baza dispozitiilor art. 67, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 a dispus verificarea creantelor de catre practicianul in insolventa si inscrierea in tabelul creantelor debitoarei daca acest fapt se va impune, potrivit legii.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs petenta AA, solicitand admiterea acestuia si modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul respingerii cererilor intimatelor de ordinul 2 si 3 ca tardiv formulate si nefondate.
In motivare, arata ca intimatele promoveaza cereri in temeiul art. 67 din Legea nr. 85/2006 pentru declararea creantelor impotriva societatii gestionate de recurenta, intimata de ordinul 2 nefiind in portofoliu de furnizori/creditori ai societatii. De asemenea, se pune in discutie tardivitatea acestor cereri, care sunt facute dupa termenul de decadere, astfel instanta de fond, probabil pe alte criterii decat cele legale, considera ca pot fi repuse aceste cereri in termen, invocand ca recurenta nu a pus situatia creditorilor la dispozitia lichidatorului, situatie falsa, ignorandu-se astfel prevederile art. 11 al. 2 din Legea nr. 85/2006, invocandu-se in mod ciudat faptul ca aceste cereri pot duce la solutionarea recursului in dosarul nr. 4508/108/2012/a1.
Or, in prezenta cauza nu se pune problema de a se putea repune in termen o parte, intrucat sunt retinute starile de fapt, cum ca se cunostea inca de la data de 01.11.2012, conform procesului-verbal al executorului judecatoresc, ca s-a deschis procedura insolventei impotriva S.C. B S.R.L.l., astfel nefiind o imprejurare mai presus de vointa acestora, cum gresit retine judecatorul sindic.
Prin intampinarea depusa la dosar, creditoarea intimata SC P SRL Cluj Napoca a solicitat, pe cale de exceptie, respingerea recursului ca inadmisibil si lipsit de interes, iar pe fond, respingerea recursului ca netemeinic si nefondat, cu consecinta mentinerii sentintei atacate ca fiind temeinica si legala.
In motivare, se arata ca prin modificarea Legii 85/2006 - instituita cu incepere de la 15 februarie 2013 prin art. 59 din titlul IV din Legea nr. 76/2012 - art. 8 alin. 1 si 2 din Legea insolventei stipuleaza - curtea de apel va fi instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in temeiul art. 11; hotararile curtii de apel sunt definitive; apelul va fi judecat de complete specializate, de urgenta, in timp ce art. 12 alin. 1 prevede ca hotararile judecatorului-sindic sunt executorii si pot fi atacate, separat, numai cu apel.
Intr-adevar, procedurile de insolventa incepute inainte de intrarea in vigoare a Legii 134/2010 raman supuse prevederilor vechiului Cod de Procedura Civila, sub aspectul regulilor de desfasurare a judecatii; in acest sens, art. 725 alin. 3 stipuleaza ca hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a legii noi raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate. Textul citat - unicul de interes ce reglementeaza conflictul in timp intre legile care prevad situatia cailor de atac - reprezinta o aplicare a principiului neretroactivitatii. Actul normativ sub imperiul caruia se pronunta judecatorul sindic in cauzele de insolventa este insa unul special, atat inainte cat si dupa 15 februarie 2013 fiind in vigoare dispozitiile Legii 85/2006.
In masura in care art. 3 din Legea 76 reglementeaza modul de aplicare in timp a Noului Cod de Procedura Civila, iar nu si al altor legi speciale, este de imediata aplicare prevederea art. 12 din Legea 85/2006, conform careia hotararile judecatorului sindic sunt susceptibile a fi atacate, incepand cu 15 februarie 2013, numai cu apel.
De altfel, doctrina si jurisprudenta au fost constante, timp de un secol, in a aprecia ca singura lege aplicabila conditiilor de fond si de forma a hotararii judecatoresti este legea in vigoare la data pronuntarii ei, intrucat - pentru partile in proces - are valoarea unui contract incheiat in acel moment; prin urmare, dreptul relativ la exercitarea caii de atac ramane stabilit de aceeasi lege, intrucat admisibilitatea unei cai de atac constituie o calitate inerenta a hotararii, de o maniera de care nici o cale de atac noua nu poate rezulta dintr-o lege anterior abrogata.
Fata de aspectele invederate mai sus, hotararea pronuntata de judecatorul sindic, ulterior datei de 15 februarie 2013, este susceptibila numai de apel - indiferent daca procedura este declansata inainte sau dupa data de referinta amintita, drept pentru care solicita respingerea recursului ca inadmisibil.
Se arata ca recursul promovat de dna AA este lipsit de interes. Astfel, asa cum se retine si in literatura de specialitate conditia interesului trebuie indeplinita nu numai la punerea in miscare a actiunii prin introducerea cererii de chemare in judecata, ci ea trebuie indeplinita cu toate formele procedurale care alcatuiesc continutul actiunii, cum ar fi apararile, exercitarea cailor de atac, executarea silita.
Printr-o simpla verificare a cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca interesul (sa fie legitim, sa fie personal si direct, sa fie nascut si actual) instanta va observa ca in speta acestea nu sunt intrunite in mod cumulativ; astfel calea de atac promovata nu denota "folosul practic" urmarit si nici interesul juridic, respectiv prejudiciul la care s-ar expune recurenta daca nu ar fi exercitat aceasta cale de atac.
S-a apreciat in consecinta ca interesul promovarii unei actiuni sau cai de atac nu indeplineste conditiile prevazute de lege in sensul ca nu este actual, personal si direct, deoarece nu exista nici un folos practic pentru cel care a pus in miscare actiunea civila sau a exercitat calea de atac.
In acest sens se impune o analiza detaliata a situatiei:
Prin obiectul actiunii formulate SC P SRL Cluj Napoca a solicitat repunerea societatii in termenul de inscriere la masa credala si inscrierea sa in tabelul creantelor,
Finalitatea litigiului, respectiv a cererilor mai sus mentionate, este dobandirea de catre societatea P SRL a dreptului de a participa la distribuirea eventualelor fonduri obtinute din lichidarea societatii B SRL si din incasarea de creante tot in numele societatii, in calitate de creditor chirografar.
In opozitie cu interesul justificat de SC P SRL Cluj Napoca - dna AAL, in calitate de administrator special probabil, nu dovedeste prin calea de atac promovata interesul.
In consecinta solicita admiterea exceptiei invocate si respingerea recursului ca lipsit de interes.
Pe fondul cauzei, in opinia creditoarei intimate SC P SRL Cluj Napoca, recursul este netemeinic si nefondat
Recurenta invoca in motivarea recursului promovat inexistenta societati Piera SRL "in portofoliul de furnizori/creditori ai societatii".
In ceea ce priveste sustinerile recurentei referitoare la inexistenta societatii P in portofoliul de creditori, acestea sunt neprobate. Raportat la facturile, chitantele, extrasul de cont si contractul depuse de intimata in probatiune recurenta ar fi trebuit sa faca dovada achitarii sumelor datorate prin prezentarea unor chitante sau a unui extras de cont. In absenta acestora niste simple afirmatii nu pot face dovada contrara starii de fapt retinuta prin inscrisurile depuse.
Referitor la tardivitatea cererii societatii intimate, invocata de recurenta, fara insa a motiva afirmatia, se arata ca judecatorul sindic in mod corect a retinut in motivarea sentintei ca in cauza debitoarea, respectiv reprezentantul societatii debitoare, desi a fost notificat de catre administratorul judiciar nu a predat acestuia actele si documentele contabile ale societatii, nici lista creditorilor cu sediile acestora prevazuta de art. 28 alin.1 din Legea 85/2006 modificata.
Administratorul judiciar fiind in imposibilitatea de a notifica toti creditorii debitoarei, printre care si societatea P SRL, conform prevederilor Codului de Procedura Civila (art. 61, art. 28 alin. 3 si art. 7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 modificata), in considerarea dispozitiilor art. 103 Cod pr.civ. cererea de repunere in termenul de inscriere la masa credala este intemeiata si a fost in mod judicios solutionata de judecatorul sindic.
Afirmatiile recurentei in sensul ca judecatorul sindic, cu ocazia solutionarii cererii societatii intimate, ar fi ignorat prevederile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 demonstreaza necunoasterea de catre recurenta a prevederilor legale, judecatorul sindic solutionand in mod judicios cererea societati in baza atributiilor conferite de legea speciala.
In ceea ce priveste ultimul paragraf al recursului prin care se invoca un proces-verbal intocmit de un executor judecatoresc subliniaza faptul ca SC P SRL Cluj Napoca nu avea cunostinta, nu a fost si nu este parte in nici un dosar de executare silita, drept pentru care solicita a se observa ca alegatiile respective nu au nici o legatura cu societatea P SRL.
E SPRL Arad in calitate de administrator judiciar al debitoarei SC BSRL, a depus note de sedinta prin care solicita a se constata lipsa calitatii procesuale active si lipsa de interes a recurentei, iar in cazul respingerii exceptiilor, pe fond, solicita respingerea recursului ca nefondat si mentinerea in tot a dispozitivului sentintei recurate.
In motivare, arata ca potrivit art. 73 si 75 din Legea 85/2006, constatarea creantelor, in speta a admiterii cererilor de repunere in termen si ulterior inscrierea in tabelul creantelor, se poate face de catre debitor, creditori si orice parte interesata. Ori, recurenta nu detine in procedura inslventei nici o calitate - nu a fost desemnata administrator special, nu este creditor al societatii si nu face dovada interesului in procedura, in conditiile in care pe calea sentintei recurate se configureaza masa credala a societatii, fara legatura cu patrimoniul personal al recurentei.
Tinand cont de lipsa calitatii procesuale active a recurentei, intimatul apreciaza ca actiunea acesteia este si lipsita de interes, recurenta nejustificand un interes personal si actual in modul de structurare a masei credale a debitoarei SC B SRL, cu atat mai mult cu cat, o eventuala actiune in antrenarea raspunderii personale a recurentei, care ar putea justifica un eventual interes, este deja solutionata irevocabil in dosarul nr. 4508/108/2012/a1.
Pe fondul cauzei, arata ca deschiderea procedurii insolventei a avut loc in baza sentintei nr. 1821/01.09.2012, sentinta prin care s-a stabilit termen de depunere a declaratiilor de creanta data de 26.10.2012. Desi s-a solicitat fostului administrator judiciar AAL punerea la dispozitie a documentelor prevazute de art. 28 din Legea 85/2006, aceasta a transmis in data de 15.10.2012 doar doua contracte comerciale, cu mentiunea "urmeaza sa transmit restul documentelor".
Dupa expirarea termenului de depunere a declaratiilor de creanta, s-a comunicat si lista creditorilor, astfel ca cea mai mare parte a creditorilor sa ajunga sa solicite inscrierea la masa credala in afara termenului stabilit, dat fiind ca s-a efectuat doar notificarea publica.
Avand in vedere aceasta situatie, creata chiar de recurenta, administratorul judiciar nu s-a opus repunerii in termen a creantelor respective iar judecatorul sindic a admis cererile celor doi creditori.
Analizand actele si lucrarile dosarului in baza exceptiilor invocate de catre administratorul judiciar E SPRL Arad, Curtea constata urmatoarele:
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii recursului formulat de administratorul statutar al debitoarei, Curtea constata ca administratorul judiciar al acesteia a renuntat la a mai sustine exceptia respectiva la ultimul termen de judecata, asa cum rezulta din practicaua acestei decizii, astfel incat Curtea urmeaza a analiza exceptia lipsei calitatii procesuale active a administratorului social AAL, invocata de practicianul in insolventa.
Curtea retine ca AAL, desi a detinut calitatea de administrator statutar al societatii SC B SRL nu a fost desemnata si administrator special al acesteia dupa deschiderea procedurii insolventei, in conditiile art. 18 din Legea insolventei nr. 85/2006, astfel incat de la data deschiderii procedurii insolventei si desemnarea pe seama debitoarei a unui administrator judiciar, mandatul sau a incetat potrivit art. 3, alin.30 din Legea insolventei.
Totodata, potrivit dispozitiilor art. 73 din Legea insolventei, contestarea creantelor se poate face doar de debitori, creditori si orice parte interesata in ce priveste creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar in tabelul preliminar de creante, ori administratorul statutar al debitoarei care a detinut aceasta calitate pana la intrarea in insolventa a societatii, nu mai justifica calitatea de parte interesata, in prezent, in ce priveste derularea procedurii.
Astfel fiind, avand in vedere ca in speta AAL nu are calitate procesuala activa, nu se mai impune analizarea exceptiei lipsei de interes invocata de administratorul judiciar, motiv pentru care se va  respinge recursul petentei AAL, ca fiind formulat de o persoana fara calitate procesuala activa.