Procedura insolventei

Prin conventia denumita promisiune bilaterala de vanzare-cumparare, partile s-au obligat reciproc la incheierea unor contracte subsecvente, respectiv la efectuarea unor operatiuni conexe si a platilor aferente.
          Cu toate acestea, nici una dintre parti nu a facut dovada faptului ca aceasta conventie ar fi fost rezolutionata, pe cale conventionala sau judiciara sau ca partile ar fi stabilit activarea clauzelor contractuale referitoare la restituirea avansului ori, cel putin ca  una dintre parti ar fi notificat partea adversa ca nu mai intelege sa-si onoreze obligatiile.
           Ca urmare, cum conventia partilor nu a fost invalidata de niciuna dintre parti, cum nu s-a constat nici pe cale judiciara si nici pe cale conventionala faptul ca se datoreaza sume rezultate din aceasta conventie, nu se poate stabili, in acest cadru procesual, ca ar exista vreun debit datorat de debitoare, creditoarei.

Prin Decizia civila nr. 368/A/20.04.2015 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia a doua civila, a fost respins apelul declarat impotriva sentintei civile nr. 1243/24.11.2014 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 3985/108/2014/a1, fiind retinute urmatoarele considerente:
Prin sentinta civila nr. 1243/24.11.2014 pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 3985/108/2014/a1, s-a respins contestatia la tabelul preliminar formulata de contestatoarea creditoare S.C. E.A.L. S.R.L. reprezentanta prin lichidator judiciar B.F.J. C.G. S.P.R.L., reprezentat la randul sau prin mandatar ales, avocat C.S.A. in contradictoriu cu  intimata debitoarea S.C. A.B. S.R.L., societate in faliment si lichidatorul judiciar E S.P.R.L.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
La data de 10.10.2014 a fost publicat in B.P.I. nr. 17945 tabelul preliminar  de creanta privind pe debitoarea S.C. A.B. S.R.L., tabel in care nu a fost  inscrisa si creanta creditoarei contestatoare S.C. E.A.L. S.R.L., aferenta avansului achitat si care decurge din promisiunea bilaterala  de vanzare cumparare incheiata intre parti  la data de 22.02.2007 si atestata de c.j. MAM sub nr. 1/22.02.2017.
Potrivit acestui  contract, partile s-au obligat  sa incheie un contract  de vanzare cumparare, creditoarea promitenta cumparatoare obligandu-se sa cumpere mai  multe terenuri in schimbul unui pret, din care a achitat o  parte cu  titlu de avans, iar  debitoarea s-a obligat  sa vanda  respectivele terenuri.
Potrivit unei clauze contractuale acceptate de parti, acestea au convenit ca perfectarea contractului de vanzare cumparare sa  se produca  in termen de 10  zile lucratoare de la data promisiunii (22.02.2007), pentru terenurile intabulate, respectiv, in termen de 30 de zile lucratoare de la data incheierii promisiunii (22.02.2007), pentru terenurile neintabulate, aceste din urma terenuri urmand a fi achizitionate pe baza unor contracte de vanzare cumparare cu  precizarea ca  terenurile respective vor fi inscrise in cartea funciara de catre promitenta cumparatoare.
Conform unei  alte clauze, de asemenea acceptata de parti, in cazul in care promitenta vanzatoare - debitoarea din prezenta cauza - nu va mai  vinde imobilele obiect  al promisiunii, aceasta se obliga  sa restituie promitentei  cumparatoare de 5 ori  suma care urmeaza a se vira cu  titlu de avans.
In baza acestei promisiuni, s-au incheiat mai multe contracte de vanzare cumparare intre parti, ramanand descoperita  o suma de 8.666,40 euro (echivalentul a 29.509,09 lei), care a fost  remisa  de catre creditoare cu  titlu de avans, fara a fi  restituita si  fara ca pentru terenurile aferente acesteia, partile sa incheie contractul autentic de vanzare cumparare. In acest sens, s-au semnat de catre parti  contractele autentice nr. 963/20.04.2007 si nr. 1158/10.05.2007 si s-au stornat partial avansurile achitate initial de promitenta cumparatoare, cu facturile din datele de 20.04.2007 si 10.05.2007, ramanand nerestituita  diferenta de 8.666,40  euro, cu  care creditoarea  a urmarit sa  se inscrie in tabelul de creante intocmit  in cursul procedurii  de insolventa  deschis fata  de debitoare.
Prima instanta a mai retinut ca, potrivit sustinerilor debitoarei, necontestate de catre creditoare, terenurile pentru care nu  a fost  restituit avansul, au  fost  vandute ulterior de catre debitoare catre terte persoane, fara ca partea creditoare sa exercite acte de stapanire sau  de posesie asupra lor si  fara ca, in toata aceasta perioada  scursa  de la perfectarea contractelor autentice si stornarea partiala a avansului si pana la intocmirea declaratiei de creanta, partea creditoare sa  solicite debitoarei  executarea obligatiei asumate prin antecontract ori  restituirea diferentei de avans.
Dispozitii legale incidente in cauza si retinute de prima instanta sunt: art. 6, al. 4 C.civ. 2009,  art. 1 si 3 din Decretul nr. 167/1958, art. 7, al.1 si 2 din Decretul nr. 167/1958, art. 16 din acelasi act normativ.
De asemenea, s-a mai retinut ca prin decizia nr. 8 din 10 iunie 2013 emisa de I.C.C.J, Completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit ca actiunea prin care se solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare a unui imobil are caracterul unei actiuni personale imobiliare.
Desi aceasta decizie viza stabilirea competentei, in motivarea aferenta se arata si urmatoarele consideratiuni relevante cu  privire la  natura dreptului  ce decurge dintr-o promisiune de vanzare cumparare in favoarea promitentului cumparator :
"Antecontractele de vanzare-cumparare pe care s-au intemeiat actiunile intentate anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila dau nastere unui raport juridic obligational, in continutul caruia intra un drept de creanta - jus ad personam - caruia ii corespunde o obligatie de a face - aut facere.
 Actiunea civila prin care se solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de act de vanzare-cumparare, in materia obligatiilor de a face izvorate din antecontract, are caracter personal, deoarece prin ea reclamantul isi valorifica un drept de creanta, respectiv dreptul de a cere incheierea contractului, corelativ obligatiei paratului de a efectua demersurile necesare in vederea incheierii acestuia.
 Atunci cand dreptul de creanta are ca obiect un imobil, actiunea este imobiliara, fara insa ca, prin aceasta, sa se schimbe felul actiunii, dedus din natura dreptului care se valorifica".
  Potrivit art. 453, al.1 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata.
In drept, Tribunalul Arad a retinut ca, in mod corect  a considerat administratorul judiciar desemnat  in cauza ca fiind prescrisa creanta creditoarei  fata de debitoare pentru restituirea avansului achitat in baza unei  promisiuni de vanzare cumparare ce a fost  executata doar in parte, atata timp cat, potrivit antecontractului, contractele autentice trebuiau incheiate in termen de  10  zile lucratoare de la data perfectarii  promisiunii (22.02.2007), pentru terenurile intabulate, respectiv 30 de zile lucratoare de la data incheierii promisiunii (22.02.2007), pentru terenurile neintabulate, aceste din urma terenuri urmand a fi achizitionate pe baza unor contracte de vanzare cumparare cu  precizarea ca  terenurile respective vor fi inscrise in cartea funciara de catre promitenta cumparatoare, deoarece  avansul, ce a fost  achitat  si a ramas  nerestituit, nu  a fost  solicitat  de catre creditoare pana in anul 2014, odata   cu declaratia de creanta.
Avand in vedere clauzele contractuale coroborate cu  executarea partiala  a promisiunii si restituirea pro rata a diferentei de avans, instanta de fond a  constatat ca termenul de prescriptie aferent cererii creditoarei pentru restituirea diferentei de avans ramasa  nestornata a inceput sa  curga de la data la care expira  cele 30  de zile nelucratoare calculate dupa data incheierii promisiunii (22.02.2007), fiind intrerupta succesiv la datele de 20.04.2007 si 10.05.2007, cand s-au  perfectat parte din contractele autentice, respectiv au  fost  stornate partial diferentele avansate, astfel incat de la data de 10.05.2007 incepe sa  curga  un nou termen de 30  de zile lucratoare, la implinirea caruia incepe sa  curga  termenul de prescriptie extinctiva  de 3 ani aferent diferentei de avans nerestituit si care s-a implinit cu  mult timp inainte de formularea de catre creditoare a propriei  declaratii  de creanta in anul 2014 deoarece, in tot acest  interval de timp, nu  s-au mai  realizat alte acte de intrerupere a cursului prescriptiei.
Pe cale de consecinta, in baza art. 111 din Legea nr. 86/2014, s-a respins contestatia creditoarei S.C. E.A.L. S.R.L., ca fiind neintemeiata, cu  consecinta mentinerii tabelului preliminar nr. 1090/08.10.2014 intocmit de administratorul judiciar si publicat in B.P.I.  nr. 17945/10.10.2014.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel creditoarea SC E.A.L. SRL, solicitand admiterea apelului, astfel cum a fost declarat si  anularea sentintei civile nr. 1243 din data de 24.11.2014, ca fiind netemeinica si nelegala si, pe cale de consecinta, admiterea actiunii introductive, astfel cum a fost formulata.
In motivare arata ca,  sustinerile debitoarei SC A.B. SRL-in faliment nu sunt in conformitate cu promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare si nici nu sunt dovedite, intrucat astfel cum este prevazut la alin. 3 din promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare nr. 1/22.02.2007, partile au convenit de comun acord ca perfectarea contractelor de vanzare-cumparare in forma autentica sa se realizeze in termen de 30 zile lucratoare de la data promisiunii pentru terenurile neintabulate, apelanta avand obligatia de a inscrie in cartea funciara contractele de vanzare-cumparare, respectiv de a suporta cheltuielile cu onorariul notarului si taxa ANCPI la momentul semnarii contractului de vanzare-cumparare.
Asadar, invedereaza instantei faptul ca nu rezulta din promisiune ca apelanta ar fi avut obligatia de a intabula terenurile care erau intabulate. Termenul de 30 zile lucratoare este termenul in care partile au convenit incheierea contractelor in forma autentica pentru respectivele terenuri.
De asemenea, apelanta sustine ca este neintemeiata sustinerea ca nu au putut fi incheiate contractele de vanzare cumparare in forma autentica din culpa acesteia, de vreme ce nu a incalcat nicio clauza contractuala, obligatia de intabulare conform dispozitiilor vechiului Cod civil incumbandu-i vanzatorului.
Concluzioneaza ca detine fata de debitoarea SC A.B. SRL o creanta certa, lichida si exigibila, rezultata din inscrisurile anexate cererii de admitere a creantei in valoare de 29.509,09 lei, reprezentand contravaloarea a 8.666,40 euro la un curs de 3,405 lei conform promisiunii de vanzare - cumparare nr. 1/22.02.2007.
In drept, invoca dispozitiile art. 470 si urmatoarele din NCPC, art.100 si urm., art. 111, alin. 2 si urm. din Legea 85/2014, precum si dispozitiile Noului Cod Civil.
Intimata E SPRL, in calitate de lichidator judiciar al SC AB SRL, a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea apelului ca fiind neintemeiat si mentinerea dispozitiilor instantei de fond pronuntate prin sentinta civila nr. 1243/24.11.2014, referitor la inscrierea creditorului SC E.A.L. SRL in tabelul preliminar al debitorului SC A.B. SRL.
Lichidatorul judiciar arata ca suma de 29.509,09 lei, solicitata a fi inscrisa in tabelul de creante de catre  creditoarea SC E.A.L. SRL, este prescrisa, izvorand din documente - facturi, contracte - emise in anul 2007, nefiind depuse documente justificative din care sa rezulte intreruperea prescriptiei pentru suma pretinsa.
Intimata E SPRL arata ca apelanta creditoare nu a mai solicitat prin nici un inscris vreo diferenta rezultata din promisiunea sinalagmatica de vanzare-cumparare incheiata intre parti - nici in natura, terenuri, nici in bani - in decurs de 7 ani, ci doar ca urmare a notificarii de deschidere a procedurii, notificare publicata in BPI. Mentioneaza ca debitoarea nu mai avea nici o suma inscrisa in contabilitate ca datorie catre creditoarea SC E.A.L. SRL, luandu-se in considerare la radierea acestor datorii prescriptia de 3 ani.
In drept, invoca prevederile art. 102, 105, 106, 110, 111 alin. 2 din C.p.c.
Intimata debitor SC A.B. SRL a depus la dosarul cauzei intampinare, prin care a solicitat  respingerea apelului si mentinerea hotararii pronuntate de instanta de fond, cu consecinta mentinerii tabelului preliminar de creante astfel cum a fost intocmit de catre lichidatorul judiciar SC E SPRL, intrucat creanta solicitata este prescrisa.
Astfel, arata ca promitenta  cumparatoare s-a obligat sa intabuleze terenurile care nu erau  intabulate, pentru aceasta fiind acordat un termen de 30 de zile lucratoare, care incepeau sa curga de la data incheierii  promisiunii de vanzare- cumparare, respectiv 22.02.2007.
Intimata sustine ca interpretarea pe care creditoarea apelata o face in cererea de apel, referitor la faptul ca obligatia acesteia nu era de a intabula terenurile ramase neintabulate, ci doar de a inscrie in cartea funciara dreptul sau de proprietate este un mijloc de a induce in eroare instanta, este o forma prin care aceasta spera sa eludeze aceasta sanctiune aplicata celui care sta in pasivitate, respectiv prescriptia dreptului la actiune. Dreptul de a actiona in instanta pe debitoare trebuia sa se realizeze, in opinia acesteia, in termenul de 3 ani, termen general de prescriptie, intrucat creditorul promitent cumparator urmarea  sa-si valorifice un drept de creanta.
Terenurile care au facut obiectul promisiunii de vanzare - cumparare si care nu au mai fost transferate catre contestatoare nu au intrat niciodata in posesia si folosinta acesteia pentru a putea discuta de un alt tip de actiune, dedus din natura uni alt drept. Asa incat, si daca s-ar interpreta in sens eronat acea clauza, in sensul dorit de contestatoare, intimata debitoare considera ca cererea este prescrisa.
Mai sustine si faptul ca, la trecerea unui termen de 30 de zile lucratoare de la data incheierii promisiunii, respectiv 22.02.2007, promitenta cumparatoare, contestatoare in prezenta cauza, avea doar un drept de creanta, in temeiul principiului imbogatirii fara justa cauza, care putea fi opus debitoarei si pe care il putea exercita pe calea unei actiuni in pretentii in termenul general de prescriptie de trei ani stabilit de Decretul nr. 167/1958.
De altfel, invedereaza ca in intreaga perioada de la incheierea promisiunii sinalagmatice de vanzare - cumparare si pana in prezent, contestatoarea nu a detinut posesia si folosinta terenurilor neintabulate, acestea ramanand permanent in posesia si folosinta debitoarei, care le-a utilizat in mod real si efectiv in toti acesti ani, pana la instrainarea lor catre o terta persoana. In plus, nu a introdus niciun fel de actiune fata de debitoare in care sa fie solicitate fie executarea obligatiilor contractuale, fie restituirea diferentei de avans.
         Analizand apelul de fata, prin prisma criticilor formulate de apelanta, Curtea constata ca acesta  este neintemeiat si urmeaza a-l respinge.
Cu toate ca hotararea pronuntata de prima instanta este corecta ca si solutie, Curtea apreciaza ca, pe fond, desi neintemeiata cererea, aceasta trebuia respinsa pentru alte considerente.
           Astfel, solicitarea contestatoarei este aceea de a fi inscrisa in tabelul de creante al debitoarei cu o suma de bani rezultata din conventia partilor, pretins neexecutata de debitoare.
           Inainte de a face aprecieri asupra incidentei prescriptiei, atat practicianul cat mai ales instanta de fond trebuiau sa constate faptul ca, raportat la inscrisurile existente la dosar, contestatoarea nu justifica existenta unui debit pentru a carui recuperare sa se indrepte impotriva SC A.B. SRL. Aceasta deoarece, intemeindu-se pe conventia denumita promisiune bilaterala de vanzare-cumparare, din care unele elemente nici nu sunt vizibile, partile s-au obligat reciproc la incheierea unor contracte subsecvente, respectiv la efectuarea unor operatiuni conexe si a platilor aferente.
          Cu toate acestea, nici una dintre parti nu a facut dovada faptului ca aceasta conventie ar fi fost rezolutionata, pe cale conventionala sau judiciara sau ca partile ar fi stabilit activarea clauzelor contractuale referitoare la restituirea avansului ori, cel putin ca, una dintre parti ar fi notificat partea adversa ca nu mai intelege sa-si onoreze obligatiile sau, in fine.
           Ca urmare, cum conventia partilor nu a fost invalidata de niciuna dintre parti, cum nu s-a constat nici pe cale judiciara si nici pe cale conventionala faptul ca se datoreaza sume rezultate din aceasta conventie, nu se poate stabili, in acest cadru procesual, ca ar exista vreun debit datorat de debitoare, creditoarei.
           Asadar, faptul ca se alega de catre apelanta dreptul sau de a-i fi restituita o suma de bani, nu poate fi analizat din perspectiva prescriptiei care ar implica o determinare anterioara a sumei si a existentei obligatiei de plata, si, din acest considerent, cererea de fata a partii pare a fi prematur formulata.
           Pentru aceste considerente, vazand ca partile au o conventie valabila, dar care nu conduce la concluzia, cel putin in prezent si fata de inscrisurile de la dosar, a datorarii unei sume de bani, cum apelanta nu a putut dovedi existenta unei creante detinute fata de debitoare, respectiv a calitatii sale de creditor, in baza art. 480 din noul Cod de procedura civila, raportat la art. 3 din L. nr. 85/2006, Curtea a respins apelul.