Coroborarea mijloacelor de proba. Individualizarea judiciara a pedepsei. Confiscare
(Sentinta penala nr. 237/P/2009 din data de 27.09.2007 pronuntata de Tribunalul Bihor)Coroborarea mijloacelor de proba. Individualizarea judiciara a pedepsei. Confiscare (sentinta penala 237/P/2009)
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa ICCJ, Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Oradea, din 27.09.2007 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului DM , pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prev. si ped. de art. 257 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 1 si 7 din Legea nr. 78/2000.
In fapt s-a retinut ca in perioada 2002 - 2003 martora denuntatoare Caprita Lidia i-a dat inculpatului diverse sume de bani si bunuri, in schimbul promisiunii acestuia, ca isi va exercita influenta asupra politistilor care instrumentau dosarele in care aceasta era cercetata pentru savarsirea mai multor infractiuni de inselaciune.
Audiat in cursul urmaririi penale si in fata instantei inculpatul DM nu a recunoscut savarsirea faptei de care este judecat.
Martora denuntatoare Caprita Lidia nu a solicitat restituirea sumelor de bani date inculpatului.
Instanta analizand actele si lucrarile dosarului a retinut:
Sub aspectul starii de fapt:
La finalul anului 2001, inculpatul DM avea gradul de locotenent colonel de politie (echivalat, in august 2002, cu gradul profesional de comisar de politie ca urmare a dispozitiilor Legii privind statutul politistului) si ocupa functia de ofiter specialist I in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Bihor - Serviciul Cercetari Penale. In virtutea acestei functii , inculpatul DM il inlocuia pe seful Serviciului Cercetari Penale.La sfarsitul lunii martie 2006 inculpatul s-a pensionat.
In perioada anilor 2001-2002 martora denuntatoare Caprita Lidia avand calitatea de administrator la SATOTI IMPEX SRL , Valea lui M, in cadrul unor operatiuni comerciale derulate cu alte societati, printre care si SC Meda, a emis CEC-uri, cu privire la care constatandu-se lipsa de acoperire bancara, au fost demarate cercetari penale pentru savarsirea infractiunii de catre aceasta a infractiunii de inselaciune prin CEC-uri.
In acest context martora l-a abordat pe inculpatul D M cu solicitarea de a o ajuta in aceste dosare penale, urmand ulterior o serie de vizite ale martorei denuntatoare la locuinta inculpatului si la locul de munca al acestuia.
Dosarele in care a fost implicata martora denuntatoare au fost repartizate ofiterilor de politie Gurau Florian si Letea Petru. In dosarul instrumentat de martorul Gurau Florian, martora denuntatoare avea calitatea de parte vatamate, iar plangerea penala formulata de aceasta impotriva numitului Herman Viorel avea caracter fictiv si era menita a-i servi drept aparare in dosarele in care era cercetata penal.
In cadrul cercetarii penale ce a urmat, martora denuntatoare a fost citata calitate de parte vatamata, iar ulterior s-au emis mai multe mandate de aducere in localitatea Valea lui M, cunoscuta ca localitatea de domiciliu a martorei denuntatoare.
Martora denuntatoare nu a raspuns acestor solicitari si nu s-a prezentat in fata organelor de cercetare penala. Aceasta l-a cautat pe inculpatul D M, la locuinta acestuia, unde inculpatul l-a chemat pe martorul Gurau Florian si i-a prezentat-o pe martora denuntatoare ca fiind partea vatamata pe care acesta o cauta, inculpatul aratand totodata ca acea cunostinta de emiterea mai multor mandate de aducere cu privire la martora.
In dosarul instrumentat de ofiterul de politie Letea Petru, martora denuntatoare Caprita Lidia avea calitatea de inculpata, iar acesta cunostea relatia pe care martora denuntatoare o avea cu inculpatul D M intrucat la una din chemarile martorei denuntatoare la sediul politiei, aceasta a fost condusa pentru ancheta de catre martorul Letea Petru din biroul inculpatului D M.
Fiind convinsa de influenta inculpatului D M asupra ofiterilor de politie ce instrumenteaza cauze in care era implicata, martora denuntatoare in repetare randuri, cand s-a deplasat la locuinta inculpatului, i-a dus acestuia diverse bunuri pe care inculpatul le-a acceptat.
Astfel martora denuntatoare a transportat la locuinta acestuia cu ajutorul martorului Vass Csaba o centrala termica, in valoare de 23.419.200 lei, i-a dat inculpatului bunuri alimentare si suma de 200 dolari, obtinuta in urma unui schimb valutar efectuat de martorul Caprita Florea, precum si bunuri alimentare depozitate in trei plase, in contextul deplasarii martorei denuntatoare, de asemenea la locuinta inculpatului, cu un taxi condus de martora Beres Tamas.
Relatia dintre martora denuntatoare si inculpat a continuat, pana la finele anului 2002, cand inculpatul D M a plecat intr-o misiune in Cehia, iar ulterior martora denuntatoare a fost arestata.
Sub aspectul relevantei probelor administrate in cauza se mentioneaza ca:
Depozitiile martorei denuntatoare sunt apreciate ca fiind concludente exclusiv in masura in care aceasta se coroboreaza cu alte mijloace de proba, apreciate ca fiind obiective.
Consideram ca aceasta solutie se impune atat de principiu cat si raportat la elementele concrete ale cauzei. Afirmam ca interpretarea acestei probe de principiu impune coroborarea stricta cu alte elemente obiective ale cauzei, intrucat in materia infractiunilor de coruptie, depozitiile martorei denuntatoare creeaza suspiciuni justificate atat sub aspectul obiectivitatii cat si sinceritatii martorului.
Moralitatea martorului denuntator, in practica judiciara, a fost apreciata ca fiind un element ce caracterizeaza si diferentiaza - intr-adevar nu in esenta - infractiunea de trafic de influenta, de infractiunea de inselaciune, in sensul ca, in primul caz, persoana care da banii sau bunurile este de rea credinta si urmareste sa obtina un drept, dandu-i faptuitorului o suma de bani sau bunuri, in timp ce in al doilea caz, persoana care da banii sau bunurile este de buna - credinta, fiind indusa in eroare de catre faptuitor. (CSJ, sectia penala, decizia nr. 5438/2001).
In mod logic motivatia martorului denuntator in initierea unei proceduri penale, prin denuntul sau, poate fi una vindicativa sau in scopul realizarii unor interese.
In speta de fata, martora denuntatoare prin momentul in care a facut denuntul penal cat si prin modul in care a relatat imprejurari concrete de comitere a faptei, a creat serioase dubii asupra obiectivitatii si sinceritatii sale. Astfel, fapta a fost savarsita in cursul anilor 2002 - 2003, iar denuntul penal a fost facut in anul 2006, intr-o perioada in care martora se afla in stare de arest preventiv. Apoi, exista elemente asupra carora declaratiile martorei denuntatoare creeaza contradictii. In concret este vorba despre abordarea telefonica a inculpatului, D M de catre martorul Kozac Joszef, despre care aceasta a pretins ca in momentul acestei convorbiri telefonice, martorul se afla in apartamentul situat pe str. Tuberozelor, din loc. Oradea, impreuna cu fosta sotie, martora Kozak Iolani si fiica martorei denuntatoare Gabor Monika. Acest aspect este contestat in fata instantei de catre martorii Kozak Joszef si Kozak Iolani si este sustinut, in mod constat, de catre martora Gabor Monika. Sunt de asemenea contradictii in ceea ce priveste si modul de deplasare a martorei denuntatoare la locuinta inculpatului, atunci cand aceasta a fost insotita de catre martorele Gabor Monika si Kozac Iolani, cat si modul in care au decurs aceste vizite, respectiv numarul acestor vizite. Desi aceste elemente ar putea fi privite ca elemente de amanunt, au fost interpretate in aparare ca reflectand nesinceritatea martorului denuntator.
In opinia instantei, aceste elemente nu modifica modul de interpretare al aceste probe, intrucat asa cum s-a aratat mai sus, se apreciaza ca, de principiu depozitia martorei denuntatoare trebuie privita cu circumspectie, in prezenta speta cu atat mai mult cu cat martora denuntatoare este autoarea unor fapte penale, pentru care executa pedepse privative de libertate, moralitatea sa fiind cu atat mai indoielnica.
Depozitia martorei denuntatoare in prezenta cauza nu poate fi insa exclusa din materialul probator, intrucat faptele pe care aceasta le atribuie inculpatului se probeaza prin alte probe apreciate ca obiective in cauza.
Utilitatea partiala a depozitiei martorei denuntatoare in lamurirea imprejurarii cauzei, desi nu duce la exonerarea inculpatului, produce consecinte in ce priveste alte solutii date in cauza, cum ar fi luarea masurii confiscarii si stabilirea cuantumului sumei confiscate.
Depozitiile martorilor Kozak Joszef si Kozac Iolani sunt apreciate ca fiind probe neconcludente in solutionarea cauzei, urmare lipsei de obiectivitate a martorilor.
Martorul Kozak Joszef este fratele martorei denuntatoare iar martora Kozak Iolani este cumnata acesteia, respectiv fosta sotie a martorului Kozak Jozsef . Martora Kozak Iolani la momentul audierii sale in fata instantei de judecata executa o pedeapsa privativa de libertate, pentru comiterea unor infractiuni economice, iar martorul Kozak Joszef a avut calitatea de inculpat in mai multe cauze, inregistrate pe rolul Tribunalului Bihor.
In mod evident aceste date, genereaza suspiciuni asupra moralitatii martorilor si obiectivitatii manifestate in cauza. De altfel, pozitia acestor martori este oscilanta, in fata instantei fiind retractate o serie de sustineri facute in cursul urmaririi penale si cu importanta atat in ce priveste chestiuni esentiale ale cauzei cat si elemente de circumstanta.
In faza de urmarire penala martora KozaK Iolani a declarat ca, atunci cand a insotit-o pe martora denuntatoare la locuinta inculpatului, acestia au discutat in absenta sa, martora sustinand ca s-a aflat la o tigara. In fata instantei, martora a retractat aceasta afirmatie. Tot cu ocazia audierilor efectuate in cursul urmaririi penale martora a declarat ca personal, i-a dat inculpatului suma de 100 sau 200 dolari, iar in fata instantei a declarat ca nu i-a dat inculpatului nici o data vreo suma de bani.
Motivatia martorei in ce priveste retractarea declaratiilor date anterior, a fost in sensul ca modul de audiere adoptat in cursul urmaririi penale, a fost unul presant.
Desi potrivit art. 63 c.pr.pen. probele nu au valoare mai dinainte stabilita, aprecierea fiecarei probe fiind facuta de instanta in urma examinarii tuturor probelor administrate, principiu ce in concret, ofera posibilitatea recunoasterii valorii probatorii unor probe administrate in faza de urmarire penala, cu excluderea celor administrate in faza de judecata, in speta de fata, instanta apreciaza ca nu se poate face abstractie, de calitatea acestor martori, de persoane cercetate penal si condamnate pentru infractiuni economice, respectiv de moralitatea lor indoielnica, si ca atare nici declaratiile initiale ale acestora nu pot fi luate in considerare fara nici o rezerva.
Acest fapt - calitatea martorilor- in sine, nu exclude valoarea probatorie a acestor probe, insa conduita procesuala a martorilor care revin asupra declaratiilor initiale demonstreaza ca, aprecierea de principiu a moralitatii indoielnice a acestora, s-a obiectivat, devenind astfel un fapt cert.
Martorii isi motiveaza neverosimil revenirile, martora Kozak Iolani aratand asa cum s-a mentionat mai sus ca audierile au fost presante, iar martorul Kozak Joszef a aratat ca, in momentul audierii sale de catre organele de urmarire penala nu a putut sa isi citeasca personal declaratia, datorita faptului ca nu avea asupra sa ochelarii; ca aceasta declaratie i-a fost citita de persoana care l-a anchetat si care i-a sugerat ca daca ar da anumite declaratii despre inculpat cum ar fi, ca inculpatul l-a vizitat pe martor in Austria, la locuinta sa, ca inculpatul a primit de la martor cadouri, implicit o masina, i s-ar rezolva situatia personala din acel moment, martorul facand precizarea ca, in contextul audierii sale se afla in stare de arest preventiv in Arestul IPJ Bihor.
Motivatia martorei Kozak Iolani, in sensul ca audierea a fost presanta raportat la modul in care aceasta si-a modificat declaratia, nu poate fi acceptata. Aspectele esentiale asupra carora martora revine, in concret faptul de a-i fi dat personal bani inculpatului D M, este un aspect de maxima importanta al audierii, inculpatul fiind cercetat tocmai pentru primirea unor sume de bani, astfel incat nefiind vorba de elemente de circumstanta, in opinia noastra, indiferent cat de presanta ar fi fost audierea, afirmarea unui astfel de fapt, nu putea fi rezultatul unei afirmatii neconstientizate.
In ceea ce il priveste pe martorul Kozak Joszef, in realitate martorul invoca nelegalitatea depozitiei sale, data in faza de urmarire penala, in conditiile in care art. 68 din codul de procedura penala prevede ca este oprit a se intrebuinta mijloace de constrangere precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe, iar conform art. 64 al. 2 C.pr.pen. probele ilegal obtinute nu pot fi folosite ca mijloc de proba.
Aceasta sustinere a martorului nu poate fi acceptata intrucat nu rezulta din nici un mijloc de proba. Desi s-ar putea invoca faptul ca o astfel de conduita a anchetatorului ar fi imposibil de probat, cata vreme este vorba de o procedura nepublica si fara prezenta obligatorie a aparatorului inculpatului, apreciem ca in lipsa oricarui element care sa reflecte materializarea unei astfel de propuneri, cum ar fi asigurarea unui confort al martorului, aflat in detentie la data audierii, simplele afirmatii ale acestuia nu pot fi luate in considerare. Cu toate ca martorul era privat de libertate la data audierii sale, ceea ce crea oportunitatea utilizarii unor mijloace de constrangere sau promisiuni, nu poate fi ignorata nici conditia morala a martorului, de persoana acuzata de comiterea mai multor infractiuni economice ce, in mod obiectiv, nu ingaduie acordarea in mod neconditionat de credibilitatea martorului.
Atat martorul Kozak Jozsef cat si martora Kozak Iolani dovedesc subiectivism in cauza. Asa cum s-a aratat, acestia sunt in raporturi de familie cu martora denuntatoare Caprita Lidia. Pe parcursul audierilor in fata instantei cat si cu ocazia confruntarilor realizate intre cei trei martori au existat ostilitati evidente. Acuzele virulente aduse martorei denuntatoare, urmare denuntului penal facut impotriva inculpatului D M, nu au survenit in mod strict pe fondul unor nemultumiri privind implicarea celor doi martori in prezenta procedura penala, cat, in opinia instantei, datorita faptului ca in raporturile comerciale pe care acestia le-au derulat impreuna, au avut neintelegeri, serioase, martora Kozak Iolani afirmand in fata instantei ca se afla in proces cu martora denuntatoare Caprita Lidia. Aceste resentimente manifestate de cei doi martori Kozak Iolani si Kozak Jozsef fata de martora denuntatoare Caprita Lidia, alaturat elementelor sus mentionate privind revenirea martorei Kozak Iolani asupra declaratiei anterioare, fara o justificare convingatoare, precum si calitatea acestor doi martori, care au fost judecati, respectiv condamnati pentru infractiuni economice, sunt elemente, care in opinia instantei lipsesc aceste probe de credibilitate, motiv pentru care vor fi inlaturate integral din materialul probator, respectiv atat in ce priveste depozitia data in faza de urmarire penala cat si depozitiile date in cursul judecatii.
Desi s-ar putea sustine ca exista un element asupra caruia depozitiile acestora se coroboreaza cu declaratiile martorei denuntatoare si ca tocmai ostilitatile evidente dintre acestia dau credibilitate martorilor in afirmarea acestei imprejurari, instanta intelege sa nu atribuie nici o valoare probanta depozitiilor celor doi martori.
Martorii Kozak Iolani si Kozak Jozsef au relatat imprejurarea in care inculpatul D M a intalnit-o pe martora denuntatoare si anume in urma contactarii telefonice a acestuia de catre martorul Kozak Joszef. Instanta retine ca si aceasta imprejurare sub aspectul locului de unde a sunat martorul Kozak Joszef, respectiv din Austria (aspect sustinut de martorul Kozak Joszef) sau din apartamentul situat in localitatea Oradea, str. Tuberozelor (aspect sustinut de martora denuntatoare Caprita Lidia si fiica acesteia martora Gabor Monika) este controversata. Lasand la o parte acest aspect, apreciem ca in pofida coroborarii depozitiilor martorilor Kozak Iolani si Kozak Jozsef cu depozitiile martorei denuntatoare sub aspectul contactarii telefonice a inculpatului D M de catre martorul Kozak Jozsef, pentru ca inculpatul sa accepte sa se intalneasca cu martora denuntatoare, aceste doua probe analizate nu pot fundamenta in nici un fel hotararea de condamnare. A admite ipoteza ca, depozitia unui martor slujeste aflarii adevarului in ceea ce priveste un element de circumstanta al cauzei, in conditiile in care toate celelalte sustineri ale martorului au fost inlaturate din motive de nesinceritate, lipsa de credibilitate, echivaleaza cu judecarea si condamnarea unei persoane pe baza afirmatiilor izolate, facute de o persoana apreciata per ansamblu ca nesincera. Totodata atunci cand motivatia martorului in a afirma un fapt sau altul este discutabila urmare calitatii sale, faptul afirmat de acesta devine un fapt necredibil. Apreciem ca se impune aici si precizarea ca, cei doi martori a caror depozitii se analizeaza, sunt persoane care s-au aflat in conflict cu organele judiciare, iar inculpatul a facut parte tocmai din organele judiciare. Prin urmare si din aceasta perspectiva motivatia martorilor este discutabila si ca atare imprejurarea ca acesti doi martori sunt in ostilitati cu martora denuntatoare apreciem ca are relevanta mult mai mica si nu i se poate da eficienta.
Fata de aceste considerente depozitiile martorilor Kozak Iolani si Kozak Jozsef date atat in cursul urmaririi penale cat si in fata instantei vor fi inlaturate ca necredibile.
De asemeni sunt inlaturate ca neconcludente sustinerea acestuia facute in contextul confruntarilor realizate intre acesti martori.
Depozitiile martorilor Gabor Monika si Caprita Florea.
Martora Gabor Monika este fiica martorei denuntatoare Caprita Lidia, iar martorul Caprita Florea este fostul sot al martorei denuntatoare.
In ceea ce priveste imprejurarile relevante ale cauzei, martora Gabor Monika relateaza ca a insotit-o pe mama sa la locuinta inculpatului de doua - trei ori, pentru ca acesta sa a ajute in dosarele penale in care era implicata, respectiv ca de fiecare data mama sa i-a dus inculpatului doua - trei plase, in care erau mezeluri, iar de la mama sa stia ca aceasta i-a dat si bani inculpatului, martora precizand ca personal nu a vazut acest lucru. Aceste aspecte au fost afirmate de martora in fata instantei de judecata, iar in cuprinsul aceleiasi declaratii, martora sustine ca, in singura data cand a intrat in locuinta inculpatului, a vazut-o pe mama sa dandu-i un plic acestuia si precizeaza ca nu stie daca mama sa i-a dat plicul inculpatului in mana sau i l-a strecurat in buzunar.
Martora a afirmat un fapt important si totodata s-a contrazis asupra acestuia, in concret fiind vorba de imprejurarea relatata in sensul ca mama sa i-a dat bani inculpatului.Aceasta nu este singura contrarietate intre afirmatiile facute de martora, insa este cea mai semnificativa.
Urmare indoielii, pe care o genereaza aceasta contradictie, rezultata in aceiasi declaratie a martorei, urmare faptului ca, martora este fiica martorei denuntatoare si, in acest fel, apare ca fireasca tendinta acesteia de a credita faptele imputate de mama sa inculpatului, urmare faptului ca sursa informatiilor detinute de martora Gabor Monika este martora denuntatoare,cu privire la care, s-a apreciat de principiu,ca face un astfel de denunt, din resentimente sau din interese, urmare tuturor acestor elemente depozitia martorei este apreciata ca fiind susceptibila de subiectivism.
Desi s-ar putea sustine ca informatiile primite de martora Gabor Monika de la martora denuntatoare Caprita Lidia, i-au fost furnizate acesteia anterior denuntului penal, facut de martora denuntatoare Caprita Lidia si ca in felul acesta nu sunt afectate de resentimentele sau interesele din momentul denuntului, mentionam ca in opinia instantei, aceasta posibilitate, nu confera obiectivitate neconditionata depozitiei martorei, intrucat asa cum s-a aratat, in cazul sau, tendinta de a-si proteja mama este fireasca si in felul acesta conduita procesuala partinitoare a martorei este un element foarte probabil. In plus, asa cum s-a mentionat mai sus martora s-a contrazis in ce priveste un element esential al cauzei.
Urmare acestor considerente instanta apreciaza, ca depozitia martorei Gabor Monika este concludenta doar in masura coroborarii sale cu alte probe obiective ale cauzei.
Martorul Caprita Florea este fostul sot al martorei denuntatoare, iar pozitia sa in cauza a fost una constanta, martorul nerevenind asupra declaratiilor sale initiale. Acest martor, in opinia instantei, este un martor obiectiv, concluzie pe care instanta o desprinde atat din pozitia sa constanta asa cum s-a aratat, cat si din modul in care acesta a relatat faptele, respectiv cu echidistanta fata de toate persoanele implicate in cauza. Cu caracter exemplificativ mentionam urmatoarea sustinere a martorului: "In ce priveste sumele de bani, pe care Caprita Lidia le-a dat inc. D, am cunostinta despre acest fapt intrucat stiind ca aceasta nu lucra cu valuta, am intrebat-o de ce ii trebuiau dolari,Caprita L. mi-a spus ca trebuie sa-i duca inc. DM si ca aceasta nu dorea sa mearga cu bani romanesti. Eu nu stiu ca inc. DM sa-i fi cerut bani lui Caprita L. Eu cred ca aceasta ii ducea bani intrucat se simtea obligata. Referitor la aceasta chestiune eu nu pot sa precizez ca inculpatul i-ar fi cerut o suma de bani lui Caprita Lidia. Mai arat ca nu am auzit nici o convorbire telefonica intre inculpat si Caprita Lidia. Atat despre bani cat si despre celelalte aspecte mai sus relatate am cunostinta exclusiv din relatarile lui Caprita Lidia."
Avand in vedere insa ca insusi martorul Caprita Florea a aratat ca aspectele pe care le-a relatat in fata organelor judiciare, le cunoaste exclusiv din relatarile martorei denuntatoare Caprita Lidia, instanta apreciaza ca depozitia martorului are valoare probanta certa doar in ceea ce priveste constatarile personale ale acestuia, respectiv in ce priveste imprejurarea privind bunurile achizitionate, pentru a fi predate de martora denuntatoare inculpatului D M si banii in valuta schimbati de martor pentru a fi de asemenea predati inculpatului, respectiv imprejurarea ca martora denuntatoare s-a deplasat la locuinta inculpatului, unde a fost insotita de martor pana in fata casei iar martora denuntatoare avea asupra sa bunurile achizitionate de martor pentru a-i fi predate inculpatului.
In ce priveste celelalte aspecte relatate de martor acestea vor fi apreciate ca relevante doar in masura coroborarii cu alte probe obiective, avand in vedere ca sursa acestora este martora denuntatoare Caprita Lidia.
Depozitia martorului Vass Csaba este apreciata de instanta ca fiind o proba concludenta in cauza, pozitia martorului fiind una obiectiva.
Imprejurarea esentiala probata de acest martor este faptul ca martora denuntatoare i-a dat inculpatului D M o centrala termica. In concret martorul a aratat ca la cererea martorei denuntatoare Caprita Lidia a transportat centrala termica la o locuinta situata pe str. Adevarului, iar centrala respectiva a preluat-o de pe strada Ogorului sau Clujului, martorul precizand ca nu isi aminteste cu exactitate acest aspect, si de asemenea ca in acel context nu a distins persoana careia i-ar fi fost destinata aceasta centrala. Martorul a mai relatat ca in momentul in care a transportat aceasta centrala pe strada Adevarului a detinut asupra sa factura primita de la firma de unde a ridicat centrala si ca crede ca la sfarsitul transportului a predat acea factura martorei denuntatoare Caprita Lidia.
Aceasta sustinere a martorului se coroboreaza cu inscrisuri administrate in cauza, respectiv factura fiscala seria BH ACB nr. 3884694 din care rezulta ca la data de 09.07.2002 a fost achizitionata o centrala termica marca Vidanus U22D de la SC Rosepower .
Depozitia acestui martor ar putea suscita discutii asupra concludentei sale doar in privinta a doua aspecte si anume: - identificarea inculpatului D M ca fiind persoana, la locuinta careia a fost transportata centrala termica si obiectivitatea acestui martor, avand in vedere ca acesta apartine anturajului profesional al martorei denuntatoare, insusi martorul declarand ca o cunoaste pe martora denuntatoare din anul 1990, cand in urma unui anunt dat in ziar, prin care oferea servicii de transport de marfuri, a fost contactat de catre martora denuntatoare, cu care ulterior a avut o relatie profesionala de 2 - 3 ani.
In ceea ce priveste primul aspect, atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata, martorul a declarat ca, a transportat la cererea martorei denuntatoare o centrala termica la o adresa pe Calea Adevarului din localitatea Oradea, insa nu stie cine a locuit in imobilul situat aici. Conform actelor dosarului inculpatul D M locuieste in localitatea Oradea, pe Calea Adevarului, nr. 7.
Identificarea inculpatului D M ca fiind persoana la locuinta careia martorul a transportat centrala termica, rezulta in cauza, atat dintr-o proba directa cat si din corelarea logica a tuturor datelor ce rezulta din celelalte probe. Astfel martorul Tamas Beres, a carui declaratie va fi analizata in ceea ce urmeaza, identifica locuinta inculpatului ca fiind imobilul de pe str. Adevarului,nr. 7. Apoi atat martorul Vass Csaba cat si martorul Tamas Beres au declarat ca la cererea martorei denuntatoare au transportat la locuinta unei persoane pe str. Calea Adevarului, centrala termica sus mentionata cat si pe martora denuntatoare, iar din actele dosarului rezulta ca inculpatul isi are domiciliul pe str. Calea Adevarului.
De asemenea martorul Caprita Florea a declarat ca a insotit-o pe martora denuntatoare la locuinta de pe str. Adevarului, unde stia din spusele partii vatamate ca locuia inculpatul, declaratie ce se coroboreaza cu declaratiile martorului Beres Tamas si Vass Csaba sub aspectul locuintei vizitate de martora denuntatoare. Insusi inculpatul a declarat ca a fost vizitat la locuinta sa de 4 - 5 ori de martora denuntatoare.
Toate aceste elemente, in opinia instantei, conduc la concluzia logica, ca locuinta situata pe str. Adevarului, unde se deplasa martora denuntatoare apartine inculpatului D M.
Posibilitatea ca martora denuntatoare sa fi predat centrala termica unei alte persoane a carei locuinta sa fie situata de asemeni pe str. Adevarului este exclusa, atat in raport de cele sus mentionate cat si datorita faptului ca, declaratia martorului Vass Csaba cuprinde elemente de identificare topografica a imobilului la care a fost transportata centrala termica, care coincide din aceasta perspectiva cu locuinta inculpatului .
Martorul a declarat ca, imobilul in discutie, de pe str. Calea Adevarului era situata la aproximativ 100 metri de calea ferata Oradea - Cluj, pe partea dreapta a strazii cum se urca.
Martorul Caprita Florea la randul sau a declarat ca locuinta de pe Calea Adevarului, unde a insotit-o pe martora denuntatoare este situata dupa trecerea de cale ferata, respectiv dupa intrarea si inaintarea pe o strada ce porneste de aici, unde in partea dreapta a drumului se afla aceasta locatie, declaratia martorului Caprita Florea coroborandu-se si sub acest aspect cu declaratia martorului Vass Csaba.
Din aceasta descriere si avand in vedere topografia orasului Oradea, in mod evident de o anumita notorietate locala, instanta avand cunostinta la randul sau de aceste date, retinem ca elementele topografice analizate, in mod distinct de considerentele de mai sus, identifica locuinta la care a fost transportata centrala termica, ca fiind locuinta inculpatului, adresa de domiciliu a acestuia, respectiv str. Calea Adevarului, nr. 7, relevand ca locuinta se afla situata la inceputul strazii, respectiv la mica distanta de trecerea de cale ferata.
Urmare rationamentelor de mai sus depozitia martorului Vass Csaba este concludenta si dovedeste cu certitudine imprejurarea ca la locuinta inculpatului D M a fost transportata o centrala termica la cererea martorei denuntatoare.
Acest martor este apreciat ca dovedind obiectivitate, in pofida relatiilor profesionale, de o anumita durata cu martora denuntatoare, intrucat modul in care s-a concretizat aceasta relatie profesionala, respectiv efectuarea unor transporturi in beneficiul societatii comerciale, apartinand martorei denuntatoare, nu prefigureaza un eventual interes sau profit al martorului, in confirmarea denuntului penal facut de martora denuntatoare impotriva inculpatului D M.
In alta ordine de idei, exceptand aceasta probabilitate in cauza nu exista date obiective care sa reflecte vreun interes al martorei, iar aprecierile ipotetice, respectiv probabilitatile, cata vreme nu corespund unor elemente de minima concretizare, nu justifica aprecierea unei depozitii de martor ca fiind subiectiva.
Depozitiile martorului Beres Tamas este in opinia instantei, o proba concludenta si utila cauzei, martorul dovedind obiectivitate.
Acest martor, asemeni martorului Vass Csaba, probeaza o imprejurare esentiala a cauzei si anume ca, martora denuntatoare s-a deplasat la locuinta inculpatului D M si a intrat in locuinta avand asupra sa doua - trei plase, pe care la revenire nu le mai avea, martorul proband in mod obiectiv sustinerile martorei denuntatoare ca i-a dus inculpatului in vizitele facute la locuinta acestuia, bunuri.
Locuinta la care martorul arata ca a transportat-o pe martora denuntatoare este indicata de acesta ca fiind pe str. Adevarului, nr. 7 sau 9- conform declaratiei din faza de urmarire penala, si Calea Adevarului, nr. 7- conform declaratiei din fata instantei, iar din actele dosarului rezulta ca adresa inculpatului este str. Calea Adevarului, nr. 7.
Totodata martorul descrie locul situarii acestei locuinte, ca aflandu-se la o distanta de 150 - 200 m de la trecerea liniei de cale ferata Oradea - Cluj, pe partea dreapta a strazii, descriere ce corespunde cu descrierea facuta de martorul Vass Csaba.
Martorul Beres Tamas, la randul sau este o persoana din anturajul social al martorei denuntatoare, martorul declarand ca, intrucat practica taximetria din anul 1996, a fost solicitat frecvent de martora denuntatoare, pentru a o transporta la diferite locatii si, ca printre aceste solicitari se regaseste si transportarea martorei denuntatoare la adresa de pe strada Adevarului, sus mentionata.
In opinia instantei, acest fapt in sine, nu este de natura a sugera un anume subiectivism al martorului, faptul de a cunoaste o persoana de mai multi ani, nedovedind in nici un fel partinirea acesteia. Totodata in cauza nu exista date certe care sa ateste ca martorul ar avea un interes si in felul acesta marturia sa sa fie una subiectiva. Din contra apreciem ca depozitia martorului se coroboreaza cu alte probe obiective respectiv depozitia martorului Vass Csaba si totodata pozitia sa a fost una constanta, fara fluctuatii, ceea ce sub, aspectul analizat, are relevanta.
Inadvertentele existente intre declaratia data de martor in faza de urmarire penala si faza de judecata, sunt irelevante si au un caracter firesc avand in vedere perioada scursa de la momentul faptului constat de martor si probat de acesta, respectiv momentul audierii sale. Martorul a declarat in faza de urmarire penala ca, adresa la care a transporta-o pe martora denuntatoare este Calea Adevarului,nr. 7 sau 9, iar in faza de judecata ca "crede" ca aceasta adresa era Calea Adevarului, nr. 7, adresa ce coincide cu adresa de domiciliu a inculpatului.
In mod evident este vorba de adresa de domiciliu a inculpatului, respectiv Calea Adevarului, nr. 7, descrisa si prin raportare la elemente topografice, in sensul ca aceasta este situata la o distanta de 150 - 200 m ,de la trecerea liniei de cale ferata Oradea - Cluj, pe partea dreapta a strazii, descriere ce corespunde cu cea facuta de martorii Vass Csaba si Caprita Florea. Cu alte cuvinte aceasta sustinere a martorului,chiar lipsita de o maxima certitudine, se coroboreaza cu alte date din cauza, modul usor incert in care martorul face aceasta individualizare, fiind chiar firesc, raportat la pozitia sa de transportator si nu de persoana aflata intr-o relatie directa cu locatarul imobilului de la adresa in discutie. Cu privire la acest aspect este de remarcat faptul ca tocmai aceasta calitate a martorului ar putea crea suspiciuni privind sinceritatea sa in prezentarea unor astfel de date, putandu-se obiecta, ca transportul de persoane, in sine, este o activitate ce implica contactul cu numeroase persoane si numeroase locatii, astfel incat memorarea unor astfel de date ar fi imposibila.
In opinia instantei, in pofida acestui fapt, martorul este credibil, multiplele destinatii la care acesta a transportat-o pe martora denuntatoare, indicate precis in declaratia sa, cat si indicarea precisa a adresei si resedintei martorei denuntatoare, de unde o lua pe aceasta, dovedind ca martorul Beres Tamas era solicitat frecvent de martora denuntatoare si urmare acestor solicitari repetate, este firesc faptul retinerii adreselor la care martora denuntatoare era transportata.
Martorul Beres Tamas a declarat in faza de urmarire penala ca vizitele martorei denuntatoare Caprita Lidia la adresa de pe Calea Adevarului, nr. 7 sau 9 au avut loc in anul 2003 sau 2004, martorul precizand ca nu isi aminteste exact acest fapt. In fata instantei, martorul a declarat ca aceste vizite au fost facute in cursul anilor 2005 - 2006. Apreciem ca aceasta discrepanta nu reprezinta o revenire a martorului asupra declaratiei anterioare, cata vreme toate celelalte date ale declaratiei sale, sunt neschimbate si permit plasarea in jurul anilor 2003 - 2004 a evenimentelor relatate de martor, iar datele relatate inconsecvent de martor sunt date, ce genereaza usor si in mod firesc, erori.
In mod cert datele corecte sunt cele mentionate in cursul urmaririi penale, respectiv anii 2003 sau 2004, intrucat audierea martorului avand loc in anul 2006, in nici un caz martorul nu putea prezenta un eveniment din anul 2006 (anul audierii sale) ca fiind produs in urma cu doi - trei ani, o astfel de eroare fiind necredibila.
In plus in anul 2006 martora denuntatoare nu putea fi transportata la locuinta inculpatului, D M intrucat se afla in stare de arest preventiv inca din toamna anului 2004.
Declaratiile martorilor Gurau Florian si Letea Petru, ambii ofiteri in cadrul Politiei Judiciare din cadrul IPJ Bihor, sunt apreciate ca fiind probe utile ale cauzei, cu specificatia ca, declaratia martorului Letea Petru este apreciata ca fiind concludenta si utila in solutionarea cauzei, doar in ceea ce priveste declaratia data de acest martor in faza de urmarire penala, declaratia din fata instantei fiind inlaturata din materialul probator ca nesincera si vadit partinitoare.
Aceste probe sunt aduse de acuzare pentru dovedirea imprejurarii ca privind implicarea efectiva a inculpatului D M in dosarele penale in care martora denuntatoare avea calitatea de inculpat, respectiv in dosarul penal in care era cercetata pentru plangerea penala formulata fictiv de martora denuntatoare impotriva numitului Herman Viorel pentru a-i servi ca aparare in dosarul penal in care aceasta era cercetata pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prin CEC - uri.
Martorul Gurau Florian a declarat ca o cunostea pe martora denuntatoare intrucat a cercetat plangerea penala formulata de aceasta impotriva numitului Herman Viorel; ca pentru a o aduce pe aceasta la audieri a emis mai multe mandate de aducere; ca in urma acestor mandate martora denuntatoare nu s-a prezentat la sediul politiei, insa intr-una din zile a fost sunat de inculpatul D M, respectiv in timpul orelor de program, care l-a intrebat daca este la birou, context in care martorul i-a raspuns ca intarzie 10 minute; ca inculpatul i-a cerut sa treaca pe la locuinta sa; ca la locuinta inculpatului se afla martora denuntatoare Caprita Lidia si atunci martorul practic a cunoscut-o pe aceasta; respectiv ca inculpatul era in tema ca martora denuntatoare a fost citata de catre cateva ori de ofiterul Gurau la sediul politiei; ca discutia ce s-a purtat a fost in sensul ca inculpatul a prezentat-o martorului pe martora denuntatoare Caprita Lidia ca fiind persoana vatamata pe care acesta o cauta si, totodata i-a spus acestuia, ca la randul sau, martora denuntatoare l-a cautat pe martor la sediul politiei; ca indirect inculpatul nu i-a cerut sa-i aplice martorei denuntatoarea un tratament favorizant; ca a perceput-o pe aceasta ca fiind o cunostinta a inculpatului; ca raportat la gestul inculpatului de a-l chema la locuinta sa si de a-i prezenta partea vatamata dintr-un dosar pe care il instrumenta, nu atribuie caracter penal acestui gest, insa nu i s-a parut un lucru normal si nu i s-a mai intamplat ca un alt coleg de al sau sa il puna intr-o postura similara; ca solutionand plangerea partii vatamate a dat o solutie de neincepere a urmaririi penale, intrucat societatea comerciala era inexistenta, iar avizele de expeditie si facturile nu contineau datele obligatorii de identificare a persoanei; ca partea vatamata nu i-a spus ca plangerea pe care o solutiona avea un caracter fictiv si ca ii slujea propriei aparari in dosarul in care era cercetata, insa acest lucru l-a banuit ulterior; ca, consemnarea facuta in declaratia data in faza de urmarire penala, in sensul ca, a aflat efectiv ca era o plangere falsa, reprezinta o eroare de relatare, respectiv ca in realitate a banuit doar acest fapt.
In opinia instantei aceasta proba este dincolo de orice indoiala, o proba incriminatore. Martorul Gurau Florin este lucrator in cadrul Politiei Judiciare din IPJ Bihor si avea in faza de lucru plangerea penala formulata de martora denuntatoare Caprita Lidia impotriva numitului Herman Viorel. Imprejurarile concrete in care martorul Gurau Florin a cunoscut-o pe martora denuntatoare Caprita Lidia dovedesc indiscutabil implicarea inculpatului D M in dosarele penale ale martorei denuntatoare.
Atitudinea inculpatului de a-l chema pe ofiterul de politie ce instrumenta plangerea formulata de partea vatamata, la locuinta sa, unde se afla martora denuntatoare, si de a-l prezenta pe acesta martorei denuntatoare, are mai multe semnificatii, respectiv odata in relatia inculpatului cu martorul Gurau Florin si apoi in relatia acestuia cu martora denuntatoare.
Aceasta atitudine a inculpatului ,in opinia instantei , concretizeaza intentia acestuia de a convinge partea vatamata ca are o influenta efectiva asupra ofiterului de politie. Inculpatul nu s-a rezumat la a lasa ca, convingerea partii vatamate in sensul ca poate influenta ofiterii de politie, care instrumenteaza cauzele penale ale acesteia in a-i acorda un tratament privilegiat, sa se formeze raportat strict la calitatea sa din acel moment si anume cea de ofiter specialist I in cadrul IPJ Bihor - Serviciul Cercetari penale, cu grad de comisar de politie si in virtutea acestei functii, loctiitor al Sefului Serviciului de Cercetari Penale.
Chemarea ofiterului de politie ce instrumenta plangerea martorei denuntatoare, la locuinta sa si prezentarea martorei denuntatoare acestuia, in opinia instantei este un fapt menit a crea martorei denuntatoare o convingere de neclintit asupra influentei pe care inculpatul pretindea ca o are asupra ofiterilor din cadrul politiei judiciare. In conditiile in care inculpatul avea posibilitatea reala de a-i aborda pe acesti ofiteri de politie la locul de munca, in concret martorul Gurau Florian si inculpatul avand acelasi loc de munca, intalnirea dintre ofiterul de politie Gurau Florian si martora denuntatoare la locuinta inculpatului exprima intentia inculpatului de a dovedi influenta pe care o are, iar premisa unei astfel de intentii, in mod logic, o constituie dorinta acestuia de obtine foloase materiale de la martora denuntatoare, careia in felul acesta ii facea dovada "influentei" sale si totodata o motiva la remunerarea acestor servicii.
Dincolo de intentia inculpatului de a-i demonstra martorei denuntatoare influenta pe care o poate exercita asupra ofiterilor de politie , acest gest semnifica si o solicitare neechivoca, intr-adevar nu expresa, adresata martorului de a adopta o pozitie de favoare fata de martora denuntatoare. Desi martorul Gurau Florin neaga acest aspect, in opinia instantei, urmare contextului in care a avut loc aceasta intalnire , o solicitare expresa nici nu era necesara.
In concret, inculpatul DM, desi coleg cu martorul Gurau Florin si avand astfel posibilitatea abordarii acestuia la locul de munca, l-a chemat pe martor la locuinta sa, respectiv in mediul sau privat, familial, unde i-a prezentat-o pe martora denuntatoare, aceasta fiind in mod firesc asimilata de martor, urmare modului si locului in care i-a fost prezentata, ca o persoana foarte apropiata inculpatului.
Analizand mai departe semnificatia acestui gest al inculpatului, se apreciaza totodata ca, dincolo de intentia de a-si dovedi influenta , dincolo de efectul de a-l determina pe martorul Gurau Florin sa instrumenteze cu partinire plangerea martorei denuntatoare, acest gest reflecta si intelegerea anterioara existenta intre inculpat si martora denuntatoare, privind ajutorul pe care inculpatul urma sa il acorde acesteia in dosarele sale penale. Acest aspect rezulta din insasi imprejurarea ca martora denuntatoare nu s-a prezentat la sediul Politiei, unde a fost citata de mai multe ori, fapt cunoscut si de catre inculpatul D M, ci l-a cautat pe inculpat la locuinta a cestuia, unde apoi inculpatul l-a chemat pe ofiterul ce instrumenta aceasta cauza.
In mod evident implicarea inculpatului D M in problemele juridice ale martorei denuntatoare a fost mult mai profunda decat sustine acesta, (simple consultatii juridice), iar motivatia faptei sale este in mod evident una pecuniara vizand in concret bunurile pe care inculpatul le primirea de la martora denuntatoare.
Excludem orice alta motivatie a inculpatului D M in conditiile in care nu s-a probat ca intre inculpat si martora denuntatoare ar exista o relatie, indiferent de orice natura, care sa justifice un ajutor gratuit, oferit de catre acesta martorei denuntatoare, evident si acest gest situat in afara deontologiei profesionale.
Urmare elementelor de fapt pe care le releva depozitia martorului Gurau Florin, acesta are un rol esential in materialul probator, proband in mod cert atat elemente de ordin obiectiv cat si subiectiv ce definesc infractiunea de trafic de influenta.
Nu exista date sau indicii in sensul ca martorul Gurau Florin ar fi fost interesat in cauza, sau ca s-ar fi aflat in ostilitati cu inculpatul. Drept urmare depozitia acestuia nu este afectata de nici o suspiciune de subiectivism. In plus martorul Gurau Florin este ofiter in cadrul Politiei Judiciare al IPJ Bihor ceea ce intareste credibilitatea sa.
Martorul Letea Petru si-a modificat in fata instantei declaratia data in faza de urmarire penala. Motivatia martorului a fost in sensul ca, desi recunoaste semnatura aplicata pe declaratia din faza de urmarire penala nu isi explica neconcordanta dintre declaratii; ca maniera de audiere a fost in sensul ca, martora relata faptele iar ofiterul ce efectua audierea tehnoredacta concomitent cele relatate de martor; ca intrucat il cunostea pe acest ofiter din practica de zi cu zi, a avut incredere in fidelitate consemnarilor; ca citea progresiv pe masura redactarii declaratilor de pe monitorul calculator , insa poarta ochelari de vedere la scris si considera ca nu a citit cu atentie declaratia bazandu-se pe corectitudinea colegului sau.
Aceasta motivatie a martorului este inacceptabila, in conditiile in care martorul insusi este "anchetator" de profesie, fiind ofiter de politie in cadrul Politiei Judiciare a IPJ Bihor si cunoaste la un nivel de profesionist efectele unei declaratii date in fata organelor de urmarire penala, respectiv consecintele inconsecventei in astfel de declaratii.
Este inacceptabila si ipoteza privind o posibila superficialitate profesionala a martorului, pe fondul careia martorul ar fi adoptat conduita pretinsa, de a nu-si lectura cu seriozitate declaratia, intrucat procesul penal in care acesta era audiat ca martor - un proces penal in care calitatea de inculpat o detinea un comisar de politie, respectiv un coleg al martorului - si natura cauzei - cauza de coruptie- demonstreaza un caracter extrem de serios al procedurii in care era implicat martorul, nicidecum unul derizoriu, pentru a fi justificata o oarecare indiferenta fata de rigorile acesteia.
In opinia instantei revenirea martorului asupra declaratiei date in faza de urmarire penala ilustreaza intentia acestuia de partinire a inculpatului, motiv pentru care declaratia data de acesta in faza de judecata va fi inlaturata in totalitate.
In faza de urmarire penala martorul a relevat ca imprejurare importanta in stabilirea vinovatiei inculpatului, faptul ca martora denuntatoare Caprita Lidia,ce era inculpata in mai multe dosare pe care le instrumenta, dand curs unei citatii, s-a deplasat la sediul Politiei unde martorul Letea a intalnit-o in biroul inculpatului D M, sau ar fi vazut-o impreuna cu inculpatul D M in curtea imobilului; ca din biroul acestuia sau din locul in care inculpatul a stat de vorba cu martora denuntatoare a condus-o pe martora in biroul sau pentru ancheta; ca inculpatul nu i-a cerut niciodata informatii despre cauza in care era invinuita martora denuntatoare, martorul Letea specificand ca, nici nu ar fi avut nevoie sa ii dea aceste informatii, intrucat ar fi putut sa afle ceea ce il interesa chiar de la martora denuntatoare Caprita Lidia.
Aceasta depozitie a martorului probeaza in concret, contactele inculpatului D M cu martora denuntatoare Caprita Lidia, si rostul acestor intalniri, in mod evident, nu de a se purta discutii de complezenta, cum a sustinut constant inculpatul, ci discutii privind ajutorul pe care acesta putea sa il dea martorei denuntatoare in dosarele penale in care aceasta era cercetata, avand in vedere ca martora denuntatoare s-a intalnit cu inculpatul, inainte de audierea acesteia de catre martorul Letea Petru. Desi privind izolat, acest rationament ar putea aparea ca fiind facil, coroborate datele din cauza, in concret aspectul relatat de martorul Letea Petru cu aspecte relatate de martorul Gurau Florin, in mod evident, intalnirea martorei denuntatoare cu inculpatul, s-a datorat intelegerii anterioare a acestora privind implicarea inculpatului D M in dosarele penale ale martorei denuntatoare.
Declaratia martorului Letea Petru data in faza de urmarire penala creeaza indoieli serioase, in ceea ce priveste buna credinta a acestuia, avand in vedere conduita adoptata in fata instantei. Cu toate acestea declaratia data in faza de urmarire penala nu va fi inlaturata din materialul probator, intrucat imprejurarea relatata se integreaza starii de fapt se rezulta din probe obiective, fiind demonstrate cu certitudine intalnirile inculpatului cu martora denuntatoare chiar la locuinta sa, astfel incat rezerva fireasca in aprecierea depozitiei din faza de urmarire penala, raportat strict la conduita martorului, ar fi nejustificata in contextul celorlalte date concrete ale cauzei.
Declaratia martorului Cretu Ioan este o proba utila in cauza, desi aspectul pe care acesta il probeaza nu tine de fapta ce constituie obiectul prezentei judecati. Cu toate acestea imprejurarea ca inculpatul D M in cadrul raporturilor profesionale, dezvolta relatii apropiate cu persoane cercetate penal, constituie un indiciu insemnat in stabilirea comportamentului infractional al inculpatului.
In faza de urmarire penala martorul a declarat ca "Prin toamna anului 2004, dupa ce fusesem promovat la Serviciul Cercetari Penale, mi-a fost repartizat spre solutionare dosarul de urmarire penala privind privatizarea societatii PAMORA S.A. Oradea. Dosarul fusese anterior instrumentat de comisar sef DM care a formulat propunerea de scoatere de sub urmarire penala a invinuitilor, dar nu imi mai amintesc motivarea acestuia. Dosarul a fost in supravegherea domnisoarei procuror Sasa Cercel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, care a restituit cauza, intocmind si o nota de supraveghere foarte detaliata. DM a fost foarte ofensat de restituire, sustinand ca propunerea de scoatere de sub urmarire era temeinica si bine motivata. Dupa primirea dosarului am efectuat activitatile dispuse de procuror si, la finalizarea urmaririi penale am propus trimiterea in judecata a tuturor invinuitilor. In intervalul in care urmarirea penala in dosarul PAMORA era in curs de efectuare m-am intalnit intamplator cu DM prin apropierea sediului Tribunalului Bihor. DM m-a invitat la o cafea la cafe barul ZARA sau la unul dintre celelalte invecinate de pe str. Republicii. Pe terasa barului, la o masa, era avocatul Bot Ovidiu care era invinuit in cauza respectiva, iar DM mi-a propus sa ne asezam la masa acestuia. Mi s-a parut ca ar fi un gest nepotrivit sa plec si sa il las acolo pe colegul meu, dar i-am spus lui D ca nu voi discuta nimic despre cauza. Nu stiu daca D M a avut sau nu o intalnire planificata de cu Bot Ovidiu sau intalnirea a fost pur intamplatoare."
In faza de judecata martorul a aratat ca isi aminteste ca "imi amintesc ca in una din zile m-am intalnit pe centru cu inc. D, numitul Bot a trecut pe acolo si din cate imi amintesc noi ne pregateam sa ne asezam la masa sa consumam o cafea sau un suc, iar acesta a venit si s-a asezat impreuna cu noi, arat ca amandoi il cunosteam pe numitul Bot deoarece fiind avocat ne intalneam frecvent profesional cu acesta. Am stat pe terasa la vazul lumii, discutiile s-au rezumat la banalitati, nefiind abordat nici un moment un subiect care sa aiba legatura cu dosarul penal in care acesta era implicat. La vremea respectiva nu am dat importanta acestui fapt, nu am socotit ca este un lucru neobisnuit nu m-am gandit ca daca cineva ne vedea, putea sa interpreteze in anumit sens acea intalnire intamplatoare, astazi insa cand orice gest este interpretat cu lipsa de obiectivitate si bun simt, incepi sa te feresti de oricine. Arat inca o data a fost o intalnire intamplatoare, nu am socotit ca inculpatul D acceptand compania domnului Bot ar fi avut o atitudine nepotrivita, intrucat in acel moment ne puteam intalni cu orice avocat sau procuror, in plus daca s-ar fi deschis subiectul acelui dosar, eu unul m-as fi ridicat si as fi sistat discutia. In plus mentionez ca fiecare si-a platit consumatia. Cred ca la vremea respectiva desi dosarul imi fusese repartizat era in studiu si nu incepusem nici un act procesual, cred ca nici nu stiam pozitia avocatului Bot in acel dosar. Referitor la faptul ca in faza de urmarire penala in declaratia mea este consemnat faptul ca, eu impreuna cu inc. D ne-am asezat la o masa ce era ocupata dinainte de avocatul Bot Ovidiu, iar in fata instantei azi am relatat ca acesta a venit la masa pe care noi intentionam sa o ocupam, precizez ca din punctul meu de vedere aspectul asupra caruia pozitia mea este inconsecventa, este banal. Nu pot sa stiu acum la cativa ani de la acea intamplare, cine a ocupat primul acea masa, insa raportat la imprejurarea cu privire la care mi se solicita sa-mi clarific pozitia, respectiv daca atitudinea inc. D a fost potrivita sau nepotrivita in acel context, avant in vedere ca numitul Bot era cercetat intr-un dosar penal instrumentat anterior de inculpat, iar in acel moment de catre mine, mentionez ca aceasta intalnire in opinia mea a fost una banala si totodata ca, la vremea respectiva nu am apreciat atitudinea inc. D ca fiind nepotrivita. I-am atribuit insa un astfel de caracter ulterior, in contextul in care am fost audiat ca martor in prezentul dosar. Arat ca inc. D era o persoana foarte placuta, foarte joviala si in general agreata de catre colegi, mentionez ca il apreciez si ca era foarte credincios. Arat ca nu am trait niciodata o situatie similara in sensul de a se aseza la masa la mine in timp ce imi beam cafeaua la cofetaria de vizavi de politie, o persoana care era cercetata in vreun dosar penal pe care eu il instrumentam. Nu as fi permis niciodata asa ceva. In ce priveste consemnarea data in declaratia din faza de urmarire penala, respectiv ca inc. D m-a invitat la o cafea, la un bar pe a carui terasa se afla numitul Bot, ca din cate imi aduc aminte nu am dat declaratie intr-o astfel de maniera certa, precizand tot timpul pe timpul audierii, ca din cate imi amintesc, faceam relatarile respective. Nu stiu daca am avut ochelarii la mine sa citesc acea declaratie, cred ca de fapt nu i-am avut, cred ca mi-a citit declaratia,lucratorul de politie care mi-a si luat-o. II stiam pe acesta ca fiind tipul de anchetator integru care face fidel relatarile. Cu privire la aceasta chestiune, admit ca este vorba despre o contradictie intre ceea ce afirma ca sunt din punct de vedere profesional, respectiv inabordabil si felul in care m-am comportat in acea imprejurare, ce avea o anumita delicatete, avand in vedere ca am , servit o cafea impreuna cu o persoana ce in acel moment era cercetata penal intr-un dosar pe care u il instrumentam si acre anterior fuse-se instrumentat de inc. D. In momentul in care am fost audiat la DNA am inteles substratul audierii, respectiv daca este posibil ca aceasta intalnire sa fi fost planificata de inc. D. Am dat raspunsul pe care l-am dat, motivat doar de dorinta de a spune doar ce s-a intamplat, nu m-am gandit nici un moment ca daca as afirma cu certitudine ca inc. D m-a invitat la cafea I pe acea terasa, as inlatura o eventuala suspiciune ce ar putea plana asupra mea. Mentionez inca o data ca toate relatarile facute in declaratia mea anterioara, au fost j afirmatii de genul " din cate imi amintesc" si nu afirmatii certe. Arat ca in momentul in I care am instrumentat acel dosar "Pamora" am citit rezolutia procurorului de restituire a cauzei, motivatia acesteia cat si actele ce urma sa le indeplinesc. Dupa ce am primit dosarul cu "Pamora", am citit rezolutia de restituire si am constata ca numitul Bot Ovidiu avea calitatea de invinuit. Raportat la faptul ca anterior am declarat ca, impreuna cu inculpatul D am servit o cafea cu Bot Ovidiu pe o terasa, moment la care nu stiam ce calitate detine a cesta in cauza respectiva intrucat anterior fusese aparatorul uneia dintre parti, explic neconcordanta afirmatiilor prin aceea ca acum in momentul audierii nu -mi amintesc cu exactitate data cand am servit acea cafea, respectiv data cand am citit acea rezolutie de restituire a cauzei la organul de cercetare penala. Arat acum insa ca la data cand am servit cafea cu Bot Ovidiu in imprejurarea relatata stiam ca acesta era invinuit in dosarul Pamora, ca anterior fuse-se avocatul unei din parti insa nu-mi erau clarificate toate datele dosarului".
In opinia instantei nuantarea acestei imprejurari de catre martor, care in fata instantei a incercat sa acrediteze ideea ca intalnirea sa si a inculpatului D M cu numitul Bot Ovidiu, ce era cercetat penal intr-o cauza, aflata in acel moment, in instrumentarea martorului, respectiv dupa instrumentarea sa anterioara de catre inculpatul D M, nu a fost pregatita de catre acesta din urma, ci una pur intamplatoare, nu inlatura concluzia instantei ca, imprejurarea relatata de martor constituie un indiciu foarte serios asupra comportamentului inculpatului D M, de a avea legaturi cu persoana cercetata penal. Desi martorul a afirmat in fata instantei ca, intrucat numitul Bot Ovidiu era avocat si in felul acesta o persoana din anturajul profesional al martorului si inculpatului D M, a afirmat totodata si ca nu s-a aflat niciodata intr-o situatie similara, respectiv de a se aseza la masa sa o persoana cercetata penal.
Opinia exprimata de martor ar fi verosimila daca faptul relatat de acesta ar fi analizat izolat. In contextul de fata imprejurarea atestata de martor alaturata faptei judecate in cauza, ilustreaza in mod cert ca, inculpatul D M avea un comportament profesional nepotrivit, legand relatii apropiate cu persoane cercetate penal. Motivatia acestui comportament raportat la fapta din cauza , este in mod evident una materiala, insa gesturile inculpatului ce exced aceasta analiza - a infractiunii de trafic de influenta judecata aici - neinteresand sub aspectul acestei motivatii, intrucat in lipsa unor alte date, o astfel concluzie ar fi pur speculativa.
Declaratiile inculpatului D M au o relevanta minora, majoritatea aspectelor esentiale ale cauzei, sunt contestate de catre inculpat, declaratiile sale fiind astfel in contradictie cu celelalte probe obiective.
Concludenta partiala a declaratiilor date de inculpat vizeaza imprejurarea ca, inculpatul s-a intalnit de mai multe ori cu martora denuntatoare, atat la locuinta sa, la locul sau de munca, cat si in Bucuresti. Aceste aspecte rezulta din declaratia martorei denuntatoare cat si din declaratiile celorlalti martori audiati in cauza, respectiv martorii Gurau Florian, Letea Petru, Beres Tamas, Caprita Florea, Gabor Monika.
In ceea ce priveste motivatia acestor intalniri declaratiile inculpatului sunt neverosimile. Acesta a sustinut ca :" Cu aproximativ 10 ani in urma, am cunoscut-o pe martora denuntatoare Caprita in conditiile in care aceasta a cunoscut-o pe sotia mea,ambele fiind internate in aceeasi unitate spitaliceasca. In cursul anului 2001 - 2002, am intalnit-o intamplator la IPJ unde eu imi desfasuram activitatea, respectiv am fost abordat de catre aceasta iar din discutiile purtate, am aflat ca era judecata in dosare penale aflate la instanta deja. Aceasta a inceput sa-mi ceara statul in problemele sale, motiv pentru care am acceptat mai multe discutii. Aceste discutii s-au purtat si la locuinta mea din Oradea,calea Adevarului,nr. 7de m-a cautat, fara sa fie invitata de 4-5 ori. Martora nu mi-a cerut in cadrul acestor discutii sa intervin favoarea sa in dosarele in care era judecata. Din cate imi amintesc, de cate ori a venit la locuinta mea si am discutat cu aceasta, martora era singura. Arat ca in septembrie 2002 urma sa plec intr-o misiune in Cehia pentru mai multe luni, iar in momentul in care ma aflam in Bucuresti am fost sunat ele catre aceasta si am acceptat sa o intalnesc, martora spunandu-mi ca doreste sa ma salute cateva minute. Am intalnit-o in fata imobilului unde eram cazat si am discutat cu aceasta cateva minute, insa nu au fost discutii legate de problemele juridice pe care le avea ci doar banalitati_. Arat ca am acceptat sa ma intalnesc cu ea din motive umanitare intrucat aceasta avea anumite probleme de sanatate, iar eu la randul meu am avut anumite probleme de sanatate."
In ceea ce priveste imprejurarea ca martora denuntatoare i-ar fi cerut inculpatului doar sfatul in problemele juridice pe care aceasta le avea, in privinta acestui aspect inculpatul este nesincer, probele administrate in cauza, dovedind cu prisosinta contrariul. Totodata apreciem ca problemele medicale ale inculpatului si ale martorei denuntatoare nu justificau intalnirea repetata a acestora, la locuinta inculpatului si in Bucuresti, un astfel de subiect in mod firesc epuizandu-se la o singura intalnire, in conditiile in care aceste probleme medicale au survenit anterior, respectiv nu era vorba de afectiuni medicale aflate in evolutie, care sa suscita discutii succesive. Concomitenta dintre aceste intalniri si problemele juridice ale martorei denuntatoare, privita ca fapt in sine, sugereaza ca in realitate, aceste probleme sunt motivul real al intalnirilor dintre inculpat si martora denuntatoare, indiferent de contextul acestora.
In alta ordine de idei precizam ca celelalte probe administrate in cauza ,dovedesc acest "motiv " , nefiind necesar a se recurge la deductii de acest fel, pentru determinarea sa, prezentele consideratii vizand interpretarea declaratiilor inculpatului.
Inculpatul in aparare a mai invocat existenta unei inscenari menite a-l inlatura din randul persoanelor recomandabile pentru o anume functie din cadrul IPJ Bihor si pornirea ulterior, a unei actiuni, cu caracter vindicativ, impotriva sa. In concret acesta a sustinut ca :" Aratandu-i atata amabilitate, nu imi explic denuntul penal pe care 1-a facut impotriva mea, cu atat mai mult cu cat sumele pe care a afirmat ca mi le-a platit mie, mentionate ca fiind tot mai mari cu fiecare declaratie pe care a dat-o, ii puteau sluji la recuperarea prejudiciilor cauzate cauzele in care a fost judecata. Tocmai datorita acestor date, eu cred ca este o facatura . Cand spun ca este o facatura, ma refer la faptul ca, dupa convingerea mea, acest dosar penal se datoreaza animozitatilor existente la locul de munca, cat si faptul ca in cursul ¬anului 2004 eram proposabil pentru o anumita functie. Refuz sa dau date concrete despre aceasta imprejurare, din motive de onoare. Arat ca desi denuntul martorei Caprita Lidia s-a facut in anul 2006, au fost incepute cercetarile inca din 2004, de cand s-a pus in discutie acea eventuala promovare in functie. In concret ma refer la o ancheta interna, in cadrul careia mi s-au pus intrebari asupra relatiei pe care o aveam cu martora Caprita Lidia. In cadrul acestei anchete, am fost intrebat si asupra relatiei pe care as fi avut-o cu numitul Borodan Florin, fara sa pot preciza acum si alte nume. Arat ca in concret acea ancheta administrativa a vizat si pretinse relatii pe care eu le-as fi avut cu diverse persoane cercetate penal. Fac precizarea ca, aceasta ancheta a survenit in urma unui refuz de al meu de a ancheta o persoana importanta la locul unde aceasta se afla si nu la sediul politiei unde imi desfasuram eu activitatea. Dupa acest refuz au aparut si problemele mele. Nu doresc acum sa mentionez numele acestei persoane, decat dupa consultarea cu aparatorul meu, iar in masura in care voi considera ca este util in aparare, o voi solicita ca martor. Arat ca functia pentru care am fost propus in 2004 a fost ocupata in cursul aceluiasi an de o alta persoana. Arat ca in 2006 cand Caprita Lidia a formulat denuntul penal impotriva nu mai era vacanta nici o functie pentru care puteam fi propus. Desi ulterior denuntul lui Caprita Lidia, consider ca este o consecinta a animozitatilor nascute in 2004, si in concret cred ca aceasta a fost pusa de colegii mei sa faca acest denunt ."
Aceste afirmatii ale inculpatului nu sunt confirmate de alte probe obiective. Cu toate acestea nu poate fi neglijat aspectul relatat de martora denuntatoare si anume: "Arat ca in august 2004 am fost arestata. Mentionez ca eu nu l-am denuntat pe inculpatul D, eu am fost anchetata cu privire la aceste fapte si am constatat ca se stia tot, nu stiu de la cine, poate de la martora Capota Adriana. Arat ca prima oara am fost anchetata de dl. Ursuta la IPJ si apoi am fost dus la DNA. Nu am recunoscut la dl. Ursuta aceste fapte doar atunci cand am fost pusa in fata acestor dovezi, respectiv la sediul DNA unde a fost prezent si dl. Ursuta si s-a folosit numele celor doi martori Beres Tamas si Vash Csaba si mi-am dat seama ca se stia tot. Arat ca atunci pentru prima oara am recunoscut aceasta stare de fapt si am declarat totul in amanunt. Arat ca am fost anchetata de dl. Surducan. Mentionez inca odata ca nu s-au folosit mijloace de constrangere impotriva mea. Mi s-a spus ca ce se stie se poate folosi si impotriva mea si intrucat m-am saturat de toate minciunile, am spus adevarul. Nu mi-a fost teama ca am sa fiu trimisa in judecata si eu pentru ceea ce s-a intamplat cu inculpatul D. Nu s-a spus ca as putea fi trimisa in judecata pentru infractiunea ele coruptie, insa atunci cand dl. Surducan mi-a spus ca aceste date se pot folosi impotriva mea am inteles ca as fi fost pasibila de sanctiuni penale daca nu as fi declarat Adevarul, daca as fi mintit cu ocazia audierii mele. Arat ca dl. Ursuta din cadrul IPOJ nu a desfasurat o ancheta in cadrul careia eram intrebata despre aceste fapte, a fost o discutie pe care am avut-o cu acesta si am fost chemata la sediul IPJ in contextul in care venise la sediul acestuia reprezentanti ai directiei generale Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne, ce investigati o anumita legatura intre martora Capota Adriana si chestorul Cheregi. Arat ca dl. Ursuta nu m-a intrebat niciodata despre relatia mea cu inculpatul D, m-a intrebat doar pe cine am cunoscut in politie, la cine am umblat si cine
Retinerea starii de recidiva post execuroeie la stabilirea pedepsei :Consecintele denuntarii faptei de catre cumparatorul traficului de influenta inainte de sesizarea organului de urmarire penala - Sentinta penala nr. 101 din data de 28.05.2009
Traficul de influenta / Inselaciune . Distinctii - Sentinta penala nr. 69 din data de 26.03.2010
Infractiunea de trafic de influenta, solutie de condamnare - Sentinta penala nr. 657/S din data de 18.12.2006
Infractiunea de trafic de influenta, incetarea procesului penal ca urmare a decesului inculpatului - Sentinta penala nr. 105/S din data de 01.02.2008
Trafic de influenta. Avocat. - Sentinta penala nr. 32 din data de 27.04.2010
Sentinta penala - Sentinta penala nr. 544 din data de 22.04.2004
Infractiunile de trafic de influenta, prev. de art.257 alin.1 Cod penal, de luare de mita, prev. de art.254 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.1 lit.a din Legea nr.78/2000 si de dare de mita, prev. de art.255 alin.1 Cod penal. Elemente constitutive. A... - Sentinta penala nr. 199/P din data de 09.11.2009
Trafic de influenta. Avocat. - Sentinta penala nr. 32 din data de 27.04.2010
Retinerea starii de recidiva post execuroeie la stabilirea pedepsei :Consecintele denuntarii faptei de catre cumparatorul traficului de influenta inainte de sesizarea organului de urmarire penala - Sentinta penala nr. 101 din data de 28.05.2009
Traficul de influenta / Inselaciune . Distinctii - Sentinta penala nr. 69 din data de 26.03.2010
L 78/2000 - Hotarare nr. 39 din data de 19.11.2008
Infractiunea de trafic de migranti prev.de art.263 c.pen- multitudine de migranti aflati intr-o ambarcatiune - neretinerea concursului de infractiuni .prevazut de art.38 al.2 c.pen. - Sentinta penala nr. 28 din data de 22.01.2015
Trafic persoane.Inducerea in eroare a victimelor.Practicarea prostitutiei - Decizie nr. din data de 26.03.2010
La individualizarea pedepsei si alegerea modalitatii de executare in regim de detentie s-a avut in vedere si imprejurarea ca fapta a fost comisa prin violenta, in forma continuata si ca in pofida probelor existente la dosar, inculpatul ME nu a recuno... - Sentinta penala nr. 34/F/2010 din data de 12.11.2010
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului Contracte de munca - Hotarare nr. 977 din data de 19.11.2014
Contestatie decizie de respingere inscriere la pensie limita de varsta Pensii - Hotarare nr. 971 din data de 19.11.2014
Decizie de sanctionare disciplinara. Nulitate Absoluta - Sentinta civila nr. 721 din data de 24.09.2014
Raspundere patrimoniala salariat - Hotarare nr. 66 din data de 04.02.2015
Incadrarea activitatii in grupa a Il-a de munca. Ordinul nr. 50/1990 - Hotarare nr. 1131 din data de 27.01.2015
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa ICCJ, Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Oradea, din 27.09.2007 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului DM , pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prev. si ped. de art. 257 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 1 si 7 din Legea nr. 78/2000.
In fapt s-a retinut ca in perioada 2002 - 2003 martora denuntatoare Caprita Lidia i-a dat inculpatului diverse sume de bani si bunuri, in schimbul promisiunii acestuia, ca isi va exercita influenta asupra politistilor care instrumentau dosarele in care aceasta era cercetata pentru savarsirea mai multor infractiuni de inselaciune.
Audiat in cursul urmaririi penale si in fata instantei inculpatul DM nu a recunoscut savarsirea faptei de care este judecat.
Martora denuntatoare Caprita Lidia nu a solicitat restituirea sumelor de bani date inculpatului.
Instanta analizand actele si lucrarile dosarului a retinut:
Sub aspectul starii de fapt:
La finalul anului 2001, inculpatul DM avea gradul de locotenent colonel de politie (echivalat, in august 2002, cu gradul profesional de comisar de politie ca urmare a dispozitiilor Legii privind statutul politistului) si ocupa functia de ofiter specialist I in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Bihor - Serviciul Cercetari Penale. In virtutea acestei functii , inculpatul DM il inlocuia pe seful Serviciului Cercetari Penale.La sfarsitul lunii martie 2006 inculpatul s-a pensionat.
In perioada anilor 2001-2002 martora denuntatoare Caprita Lidia avand calitatea de administrator la SATOTI IMPEX SRL , Valea lui M, in cadrul unor operatiuni comerciale derulate cu alte societati, printre care si SC Meda, a emis CEC-uri, cu privire la care constatandu-se lipsa de acoperire bancara, au fost demarate cercetari penale pentru savarsirea infractiunii de catre aceasta a infractiunii de inselaciune prin CEC-uri.
In acest context martora l-a abordat pe inculpatul D M cu solicitarea de a o ajuta in aceste dosare penale, urmand ulterior o serie de vizite ale martorei denuntatoare la locuinta inculpatului si la locul de munca al acestuia.
Dosarele in care a fost implicata martora denuntatoare au fost repartizate ofiterilor de politie Gurau Florian si Letea Petru. In dosarul instrumentat de martorul Gurau Florian, martora denuntatoare avea calitatea de parte vatamate, iar plangerea penala formulata de aceasta impotriva numitului Herman Viorel avea caracter fictiv si era menita a-i servi drept aparare in dosarele in care era cercetata penal.
In cadrul cercetarii penale ce a urmat, martora denuntatoare a fost citata calitate de parte vatamata, iar ulterior s-au emis mai multe mandate de aducere in localitatea Valea lui M, cunoscuta ca localitatea de domiciliu a martorei denuntatoare.
Martora denuntatoare nu a raspuns acestor solicitari si nu s-a prezentat in fata organelor de cercetare penala. Aceasta l-a cautat pe inculpatul D M, la locuinta acestuia, unde inculpatul l-a chemat pe martorul Gurau Florian si i-a prezentat-o pe martora denuntatoare ca fiind partea vatamata pe care acesta o cauta, inculpatul aratand totodata ca acea cunostinta de emiterea mai multor mandate de aducere cu privire la martora.
In dosarul instrumentat de ofiterul de politie Letea Petru, martora denuntatoare Caprita Lidia avea calitatea de inculpata, iar acesta cunostea relatia pe care martora denuntatoare o avea cu inculpatul D M intrucat la una din chemarile martorei denuntatoare la sediul politiei, aceasta a fost condusa pentru ancheta de catre martorul Letea Petru din biroul inculpatului D M.
Fiind convinsa de influenta inculpatului D M asupra ofiterilor de politie ce instrumenteaza cauze in care era implicata, martora denuntatoare in repetare randuri, cand s-a deplasat la locuinta inculpatului, i-a dus acestuia diverse bunuri pe care inculpatul le-a acceptat.
Astfel martora denuntatoare a transportat la locuinta acestuia cu ajutorul martorului Vass Csaba o centrala termica, in valoare de 23.419.200 lei, i-a dat inculpatului bunuri alimentare si suma de 200 dolari, obtinuta in urma unui schimb valutar efectuat de martorul Caprita Florea, precum si bunuri alimentare depozitate in trei plase, in contextul deplasarii martorei denuntatoare, de asemenea la locuinta inculpatului, cu un taxi condus de martora Beres Tamas.
Relatia dintre martora denuntatoare si inculpat a continuat, pana la finele anului 2002, cand inculpatul D M a plecat intr-o misiune in Cehia, iar ulterior martora denuntatoare a fost arestata.
Sub aspectul relevantei probelor administrate in cauza se mentioneaza ca:
Depozitiile martorei denuntatoare sunt apreciate ca fiind concludente exclusiv in masura in care aceasta se coroboreaza cu alte mijloace de proba, apreciate ca fiind obiective.
Consideram ca aceasta solutie se impune atat de principiu cat si raportat la elementele concrete ale cauzei. Afirmam ca interpretarea acestei probe de principiu impune coroborarea stricta cu alte elemente obiective ale cauzei, intrucat in materia infractiunilor de coruptie, depozitiile martorei denuntatoare creeaza suspiciuni justificate atat sub aspectul obiectivitatii cat si sinceritatii martorului.
Moralitatea martorului denuntator, in practica judiciara, a fost apreciata ca fiind un element ce caracterizeaza si diferentiaza - intr-adevar nu in esenta - infractiunea de trafic de influenta, de infractiunea de inselaciune, in sensul ca, in primul caz, persoana care da banii sau bunurile este de rea credinta si urmareste sa obtina un drept, dandu-i faptuitorului o suma de bani sau bunuri, in timp ce in al doilea caz, persoana care da banii sau bunurile este de buna - credinta, fiind indusa in eroare de catre faptuitor. (CSJ, sectia penala, decizia nr. 5438/2001).
In mod logic motivatia martorului denuntator in initierea unei proceduri penale, prin denuntul sau, poate fi una vindicativa sau in scopul realizarii unor interese.
In speta de fata, martora denuntatoare prin momentul in care a facut denuntul penal cat si prin modul in care a relatat imprejurari concrete de comitere a faptei, a creat serioase dubii asupra obiectivitatii si sinceritatii sale. Astfel, fapta a fost savarsita in cursul anilor 2002 - 2003, iar denuntul penal a fost facut in anul 2006, intr-o perioada in care martora se afla in stare de arest preventiv. Apoi, exista elemente asupra carora declaratiile martorei denuntatoare creeaza contradictii. In concret este vorba despre abordarea telefonica a inculpatului, D M de catre martorul Kozac Joszef, despre care aceasta a pretins ca in momentul acestei convorbiri telefonice, martorul se afla in apartamentul situat pe str. Tuberozelor, din loc. Oradea, impreuna cu fosta sotie, martora Kozak Iolani si fiica martorei denuntatoare Gabor Monika. Acest aspect este contestat in fata instantei de catre martorii Kozak Joszef si Kozak Iolani si este sustinut, in mod constat, de catre martora Gabor Monika. Sunt de asemenea contradictii in ceea ce priveste si modul de deplasare a martorei denuntatoare la locuinta inculpatului, atunci cand aceasta a fost insotita de catre martorele Gabor Monika si Kozac Iolani, cat si modul in care au decurs aceste vizite, respectiv numarul acestor vizite. Desi aceste elemente ar putea fi privite ca elemente de amanunt, au fost interpretate in aparare ca reflectand nesinceritatea martorului denuntator.
In opinia instantei, aceste elemente nu modifica modul de interpretare al aceste probe, intrucat asa cum s-a aratat mai sus, se apreciaza ca, de principiu depozitia martorei denuntatoare trebuie privita cu circumspectie, in prezenta speta cu atat mai mult cu cat martora denuntatoare este autoarea unor fapte penale, pentru care executa pedepse privative de libertate, moralitatea sa fiind cu atat mai indoielnica.
Depozitia martorei denuntatoare in prezenta cauza nu poate fi insa exclusa din materialul probator, intrucat faptele pe care aceasta le atribuie inculpatului se probeaza prin alte probe apreciate ca obiective in cauza.
Utilitatea partiala a depozitiei martorei denuntatoare in lamurirea imprejurarii cauzei, desi nu duce la exonerarea inculpatului, produce consecinte in ce priveste alte solutii date in cauza, cum ar fi luarea masurii confiscarii si stabilirea cuantumului sumei confiscate.
Depozitiile martorilor Kozak Joszef si Kozac Iolani sunt apreciate ca fiind probe neconcludente in solutionarea cauzei, urmare lipsei de obiectivitate a martorilor.
Martorul Kozak Joszef este fratele martorei denuntatoare iar martora Kozak Iolani este cumnata acesteia, respectiv fosta sotie a martorului Kozak Jozsef . Martora Kozak Iolani la momentul audierii sale in fata instantei de judecata executa o pedeapsa privativa de libertate, pentru comiterea unor infractiuni economice, iar martorul Kozak Joszef a avut calitatea de inculpat in mai multe cauze, inregistrate pe rolul Tribunalului Bihor.
In mod evident aceste date, genereaza suspiciuni asupra moralitatii martorilor si obiectivitatii manifestate in cauza. De altfel, pozitia acestor martori este oscilanta, in fata instantei fiind retractate o serie de sustineri facute in cursul urmaririi penale si cu importanta atat in ce priveste chestiuni esentiale ale cauzei cat si elemente de circumstanta.
In faza de urmarire penala martora KozaK Iolani a declarat ca, atunci cand a insotit-o pe martora denuntatoare la locuinta inculpatului, acestia au discutat in absenta sa, martora sustinand ca s-a aflat la o tigara. In fata instantei, martora a retractat aceasta afirmatie. Tot cu ocazia audierilor efectuate in cursul urmaririi penale martora a declarat ca personal, i-a dat inculpatului suma de 100 sau 200 dolari, iar in fata instantei a declarat ca nu i-a dat inculpatului nici o data vreo suma de bani.
Motivatia martorei in ce priveste retractarea declaratiilor date anterior, a fost in sensul ca modul de audiere adoptat in cursul urmaririi penale, a fost unul presant.
Desi potrivit art. 63 c.pr.pen. probele nu au valoare mai dinainte stabilita, aprecierea fiecarei probe fiind facuta de instanta in urma examinarii tuturor probelor administrate, principiu ce in concret, ofera posibilitatea recunoasterii valorii probatorii unor probe administrate in faza de urmarire penala, cu excluderea celor administrate in faza de judecata, in speta de fata, instanta apreciaza ca nu se poate face abstractie, de calitatea acestor martori, de persoane cercetate penal si condamnate pentru infractiuni economice, respectiv de moralitatea lor indoielnica, si ca atare nici declaratiile initiale ale acestora nu pot fi luate in considerare fara nici o rezerva.
Acest fapt - calitatea martorilor- in sine, nu exclude valoarea probatorie a acestor probe, insa conduita procesuala a martorilor care revin asupra declaratiilor initiale demonstreaza ca, aprecierea de principiu a moralitatii indoielnice a acestora, s-a obiectivat, devenind astfel un fapt cert.
Martorii isi motiveaza neverosimil revenirile, martora Kozak Iolani aratand asa cum s-a mentionat mai sus ca audierile au fost presante, iar martorul Kozak Joszef a aratat ca, in momentul audierii sale de catre organele de urmarire penala nu a putut sa isi citeasca personal declaratia, datorita faptului ca nu avea asupra sa ochelarii; ca aceasta declaratie i-a fost citita de persoana care l-a anchetat si care i-a sugerat ca daca ar da anumite declaratii despre inculpat cum ar fi, ca inculpatul l-a vizitat pe martor in Austria, la locuinta sa, ca inculpatul a primit de la martor cadouri, implicit o masina, i s-ar rezolva situatia personala din acel moment, martorul facand precizarea ca, in contextul audierii sale se afla in stare de arest preventiv in Arestul IPJ Bihor.
Motivatia martorei Kozak Iolani, in sensul ca audierea a fost presanta raportat la modul in care aceasta si-a modificat declaratia, nu poate fi acceptata. Aspectele esentiale asupra carora martora revine, in concret faptul de a-i fi dat personal bani inculpatului D M, este un aspect de maxima importanta al audierii, inculpatul fiind cercetat tocmai pentru primirea unor sume de bani, astfel incat nefiind vorba de elemente de circumstanta, in opinia noastra, indiferent cat de presanta ar fi fost audierea, afirmarea unui astfel de fapt, nu putea fi rezultatul unei afirmatii neconstientizate.
In ceea ce il priveste pe martorul Kozak Joszef, in realitate martorul invoca nelegalitatea depozitiei sale, data in faza de urmarire penala, in conditiile in care art. 68 din codul de procedura penala prevede ca este oprit a se intrebuinta mijloace de constrangere precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe, iar conform art. 64 al. 2 C.pr.pen. probele ilegal obtinute nu pot fi folosite ca mijloc de proba.
Aceasta sustinere a martorului nu poate fi acceptata intrucat nu rezulta din nici un mijloc de proba. Desi s-ar putea invoca faptul ca o astfel de conduita a anchetatorului ar fi imposibil de probat, cata vreme este vorba de o procedura nepublica si fara prezenta obligatorie a aparatorului inculpatului, apreciem ca in lipsa oricarui element care sa reflecte materializarea unei astfel de propuneri, cum ar fi asigurarea unui confort al martorului, aflat in detentie la data audierii, simplele afirmatii ale acestuia nu pot fi luate in considerare. Cu toate ca martorul era privat de libertate la data audierii sale, ceea ce crea oportunitatea utilizarii unor mijloace de constrangere sau promisiuni, nu poate fi ignorata nici conditia morala a martorului, de persoana acuzata de comiterea mai multor infractiuni economice ce, in mod obiectiv, nu ingaduie acordarea in mod neconditionat de credibilitatea martorului.
Atat martorul Kozak Jozsef cat si martora Kozak Iolani dovedesc subiectivism in cauza. Asa cum s-a aratat, acestia sunt in raporturi de familie cu martora denuntatoare Caprita Lidia. Pe parcursul audierilor in fata instantei cat si cu ocazia confruntarilor realizate intre cei trei martori au existat ostilitati evidente. Acuzele virulente aduse martorei denuntatoare, urmare denuntului penal facut impotriva inculpatului D M, nu au survenit in mod strict pe fondul unor nemultumiri privind implicarea celor doi martori in prezenta procedura penala, cat, in opinia instantei, datorita faptului ca in raporturile comerciale pe care acestia le-au derulat impreuna, au avut neintelegeri, serioase, martora Kozak Iolani afirmand in fata instantei ca se afla in proces cu martora denuntatoare Caprita Lidia. Aceste resentimente manifestate de cei doi martori Kozak Iolani si Kozak Jozsef fata de martora denuntatoare Caprita Lidia, alaturat elementelor sus mentionate privind revenirea martorei Kozak Iolani asupra declaratiei anterioare, fara o justificare convingatoare, precum si calitatea acestor doi martori, care au fost judecati, respectiv condamnati pentru infractiuni economice, sunt elemente, care in opinia instantei lipsesc aceste probe de credibilitate, motiv pentru care vor fi inlaturate integral din materialul probator, respectiv atat in ce priveste depozitia data in faza de urmarire penala cat si depozitiile date in cursul judecatii.
Desi s-ar putea sustine ca exista un element asupra caruia depozitiile acestora se coroboreaza cu declaratiile martorei denuntatoare si ca tocmai ostilitatile evidente dintre acestia dau credibilitate martorilor in afirmarea acestei imprejurari, instanta intelege sa nu atribuie nici o valoare probanta depozitiilor celor doi martori.
Martorii Kozak Iolani si Kozak Jozsef au relatat imprejurarea in care inculpatul D M a intalnit-o pe martora denuntatoare si anume in urma contactarii telefonice a acestuia de catre martorul Kozak Joszef. Instanta retine ca si aceasta imprejurare sub aspectul locului de unde a sunat martorul Kozak Joszef, respectiv din Austria (aspect sustinut de martorul Kozak Joszef) sau din apartamentul situat in localitatea Oradea, str. Tuberozelor (aspect sustinut de martora denuntatoare Caprita Lidia si fiica acesteia martora Gabor Monika) este controversata. Lasand la o parte acest aspect, apreciem ca in pofida coroborarii depozitiilor martorilor Kozak Iolani si Kozak Jozsef cu depozitiile martorei denuntatoare sub aspectul contactarii telefonice a inculpatului D M de catre martorul Kozak Jozsef, pentru ca inculpatul sa accepte sa se intalneasca cu martora denuntatoare, aceste doua probe analizate nu pot fundamenta in nici un fel hotararea de condamnare. A admite ipoteza ca, depozitia unui martor slujeste aflarii adevarului in ceea ce priveste un element de circumstanta al cauzei, in conditiile in care toate celelalte sustineri ale martorului au fost inlaturate din motive de nesinceritate, lipsa de credibilitate, echivaleaza cu judecarea si condamnarea unei persoane pe baza afirmatiilor izolate, facute de o persoana apreciata per ansamblu ca nesincera. Totodata atunci cand motivatia martorului in a afirma un fapt sau altul este discutabila urmare calitatii sale, faptul afirmat de acesta devine un fapt necredibil. Apreciem ca se impune aici si precizarea ca, cei doi martori a caror depozitii se analizeaza, sunt persoane care s-au aflat in conflict cu organele judiciare, iar inculpatul a facut parte tocmai din organele judiciare. Prin urmare si din aceasta perspectiva motivatia martorilor este discutabila si ca atare imprejurarea ca acesti doi martori sunt in ostilitati cu martora denuntatoare apreciem ca are relevanta mult mai mica si nu i se poate da eficienta.
Fata de aceste considerente depozitiile martorilor Kozak Iolani si Kozak Jozsef date atat in cursul urmaririi penale cat si in fata instantei vor fi inlaturate ca necredibile.
De asemeni sunt inlaturate ca neconcludente sustinerea acestuia facute in contextul confruntarilor realizate intre acesti martori.
Depozitiile martorilor Gabor Monika si Caprita Florea.
Martora Gabor Monika este fiica martorei denuntatoare Caprita Lidia, iar martorul Caprita Florea este fostul sot al martorei denuntatoare.
In ceea ce priveste imprejurarile relevante ale cauzei, martora Gabor Monika relateaza ca a insotit-o pe mama sa la locuinta inculpatului de doua - trei ori, pentru ca acesta sa a ajute in dosarele penale in care era implicata, respectiv ca de fiecare data mama sa i-a dus inculpatului doua - trei plase, in care erau mezeluri, iar de la mama sa stia ca aceasta i-a dat si bani inculpatului, martora precizand ca personal nu a vazut acest lucru. Aceste aspecte au fost afirmate de martora in fata instantei de judecata, iar in cuprinsul aceleiasi declaratii, martora sustine ca, in singura data cand a intrat in locuinta inculpatului, a vazut-o pe mama sa dandu-i un plic acestuia si precizeaza ca nu stie daca mama sa i-a dat plicul inculpatului in mana sau i l-a strecurat in buzunar.
Martora a afirmat un fapt important si totodata s-a contrazis asupra acestuia, in concret fiind vorba de imprejurarea relatata in sensul ca mama sa i-a dat bani inculpatului.Aceasta nu este singura contrarietate intre afirmatiile facute de martora, insa este cea mai semnificativa.
Urmare indoielii, pe care o genereaza aceasta contradictie, rezultata in aceiasi declaratie a martorei, urmare faptului ca, martora este fiica martorei denuntatoare si, in acest fel, apare ca fireasca tendinta acesteia de a credita faptele imputate de mama sa inculpatului, urmare faptului ca sursa informatiilor detinute de martora Gabor Monika este martora denuntatoare,cu privire la care, s-a apreciat de principiu,ca face un astfel de denunt, din resentimente sau din interese, urmare tuturor acestor elemente depozitia martorei este apreciata ca fiind susceptibila de subiectivism.
Desi s-ar putea sustine ca informatiile primite de martora Gabor Monika de la martora denuntatoare Caprita Lidia, i-au fost furnizate acesteia anterior denuntului penal, facut de martora denuntatoare Caprita Lidia si ca in felul acesta nu sunt afectate de resentimentele sau interesele din momentul denuntului, mentionam ca in opinia instantei, aceasta posibilitate, nu confera obiectivitate neconditionata depozitiei martorei, intrucat asa cum s-a aratat, in cazul sau, tendinta de a-si proteja mama este fireasca si in felul acesta conduita procesuala partinitoare a martorei este un element foarte probabil. In plus, asa cum s-a mentionat mai sus martora s-a contrazis in ce priveste un element esential al cauzei.
Urmare acestor considerente instanta apreciaza, ca depozitia martorei Gabor Monika este concludenta doar in masura coroborarii sale cu alte probe obiective ale cauzei.
Martorul Caprita Florea este fostul sot al martorei denuntatoare, iar pozitia sa in cauza a fost una constanta, martorul nerevenind asupra declaratiilor sale initiale. Acest martor, in opinia instantei, este un martor obiectiv, concluzie pe care instanta o desprinde atat din pozitia sa constanta asa cum s-a aratat, cat si din modul in care acesta a relatat faptele, respectiv cu echidistanta fata de toate persoanele implicate in cauza. Cu caracter exemplificativ mentionam urmatoarea sustinere a martorului: "In ce priveste sumele de bani, pe care Caprita Lidia le-a dat inc. D, am cunostinta despre acest fapt intrucat stiind ca aceasta nu lucra cu valuta, am intrebat-o de ce ii trebuiau dolari,Caprita L. mi-a spus ca trebuie sa-i duca inc. DM si ca aceasta nu dorea sa mearga cu bani romanesti. Eu nu stiu ca inc. DM sa-i fi cerut bani lui Caprita L. Eu cred ca aceasta ii ducea bani intrucat se simtea obligata. Referitor la aceasta chestiune eu nu pot sa precizez ca inculpatul i-ar fi cerut o suma de bani lui Caprita Lidia. Mai arat ca nu am auzit nici o convorbire telefonica intre inculpat si Caprita Lidia. Atat despre bani cat si despre celelalte aspecte mai sus relatate am cunostinta exclusiv din relatarile lui Caprita Lidia."
Avand in vedere insa ca insusi martorul Caprita Florea a aratat ca aspectele pe care le-a relatat in fata organelor judiciare, le cunoaste exclusiv din relatarile martorei denuntatoare Caprita Lidia, instanta apreciaza ca depozitia martorului are valoare probanta certa doar in ceea ce priveste constatarile personale ale acestuia, respectiv in ce priveste imprejurarea privind bunurile achizitionate, pentru a fi predate de martora denuntatoare inculpatului D M si banii in valuta schimbati de martor pentru a fi de asemenea predati inculpatului, respectiv imprejurarea ca martora denuntatoare s-a deplasat la locuinta inculpatului, unde a fost insotita de martor pana in fata casei iar martora denuntatoare avea asupra sa bunurile achizitionate de martor pentru a-i fi predate inculpatului.
In ce priveste celelalte aspecte relatate de martor acestea vor fi apreciate ca relevante doar in masura coroborarii cu alte probe obiective, avand in vedere ca sursa acestora este martora denuntatoare Caprita Lidia.
Depozitia martorului Vass Csaba este apreciata de instanta ca fiind o proba concludenta in cauza, pozitia martorului fiind una obiectiva.
Imprejurarea esentiala probata de acest martor este faptul ca martora denuntatoare i-a dat inculpatului D M o centrala termica. In concret martorul a aratat ca la cererea martorei denuntatoare Caprita Lidia a transportat centrala termica la o locuinta situata pe str. Adevarului, iar centrala respectiva a preluat-o de pe strada Ogorului sau Clujului, martorul precizand ca nu isi aminteste cu exactitate acest aspect, si de asemenea ca in acel context nu a distins persoana careia i-ar fi fost destinata aceasta centrala. Martorul a mai relatat ca in momentul in care a transportat aceasta centrala pe strada Adevarului a detinut asupra sa factura primita de la firma de unde a ridicat centrala si ca crede ca la sfarsitul transportului a predat acea factura martorei denuntatoare Caprita Lidia.
Aceasta sustinere a martorului se coroboreaza cu inscrisuri administrate in cauza, respectiv factura fiscala seria BH ACB nr. 3884694 din care rezulta ca la data de 09.07.2002 a fost achizitionata o centrala termica marca Vidanus U22D de la SC Rosepower .
Depozitia acestui martor ar putea suscita discutii asupra concludentei sale doar in privinta a doua aspecte si anume: - identificarea inculpatului D M ca fiind persoana, la locuinta careia a fost transportata centrala termica si obiectivitatea acestui martor, avand in vedere ca acesta apartine anturajului profesional al martorei denuntatoare, insusi martorul declarand ca o cunoaste pe martora denuntatoare din anul 1990, cand in urma unui anunt dat in ziar, prin care oferea servicii de transport de marfuri, a fost contactat de catre martora denuntatoare, cu care ulterior a avut o relatie profesionala de 2 - 3 ani.
In ceea ce priveste primul aspect, atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata, martorul a declarat ca, a transportat la cererea martorei denuntatoare o centrala termica la o adresa pe Calea Adevarului din localitatea Oradea, insa nu stie cine a locuit in imobilul situat aici. Conform actelor dosarului inculpatul D M locuieste in localitatea Oradea, pe Calea Adevarului, nr. 7.
Identificarea inculpatului D M ca fiind persoana la locuinta careia martorul a transportat centrala termica, rezulta in cauza, atat dintr-o proba directa cat si din corelarea logica a tuturor datelor ce rezulta din celelalte probe. Astfel martorul Tamas Beres, a carui declaratie va fi analizata in ceea ce urmeaza, identifica locuinta inculpatului ca fiind imobilul de pe str. Adevarului,nr. 7. Apoi atat martorul Vass Csaba cat si martorul Tamas Beres au declarat ca la cererea martorei denuntatoare au transportat la locuinta unei persoane pe str. Calea Adevarului, centrala termica sus mentionata cat si pe martora denuntatoare, iar din actele dosarului rezulta ca inculpatul isi are domiciliul pe str. Calea Adevarului.
De asemenea martorul Caprita Florea a declarat ca a insotit-o pe martora denuntatoare la locuinta de pe str. Adevarului, unde stia din spusele partii vatamate ca locuia inculpatul, declaratie ce se coroboreaza cu declaratiile martorului Beres Tamas si Vass Csaba sub aspectul locuintei vizitate de martora denuntatoare. Insusi inculpatul a declarat ca a fost vizitat la locuinta sa de 4 - 5 ori de martora denuntatoare.
Toate aceste elemente, in opinia instantei, conduc la concluzia logica, ca locuinta situata pe str. Adevarului, unde se deplasa martora denuntatoare apartine inculpatului D M.
Posibilitatea ca martora denuntatoare sa fi predat centrala termica unei alte persoane a carei locuinta sa fie situata de asemeni pe str. Adevarului este exclusa, atat in raport de cele sus mentionate cat si datorita faptului ca, declaratia martorului Vass Csaba cuprinde elemente de identificare topografica a imobilului la care a fost transportata centrala termica, care coincide din aceasta perspectiva cu locuinta inculpatului .
Martorul a declarat ca, imobilul in discutie, de pe str. Calea Adevarului era situata la aproximativ 100 metri de calea ferata Oradea - Cluj, pe partea dreapta a strazii cum se urca.
Martorul Caprita Florea la randul sau a declarat ca locuinta de pe Calea Adevarului, unde a insotit-o pe martora denuntatoare este situata dupa trecerea de cale ferata, respectiv dupa intrarea si inaintarea pe o strada ce porneste de aici, unde in partea dreapta a drumului se afla aceasta locatie, declaratia martorului Caprita Florea coroborandu-se si sub acest aspect cu declaratia martorului Vass Csaba.
Din aceasta descriere si avand in vedere topografia orasului Oradea, in mod evident de o anumita notorietate locala, instanta avand cunostinta la randul sau de aceste date, retinem ca elementele topografice analizate, in mod distinct de considerentele de mai sus, identifica locuinta la care a fost transportata centrala termica, ca fiind locuinta inculpatului, adresa de domiciliu a acestuia, respectiv str. Calea Adevarului, nr. 7, relevand ca locuinta se afla situata la inceputul strazii, respectiv la mica distanta de trecerea de cale ferata.
Urmare rationamentelor de mai sus depozitia martorului Vass Csaba este concludenta si dovedeste cu certitudine imprejurarea ca la locuinta inculpatului D M a fost transportata o centrala termica la cererea martorei denuntatoare.
Acest martor este apreciat ca dovedind obiectivitate, in pofida relatiilor profesionale, de o anumita durata cu martora denuntatoare, intrucat modul in care s-a concretizat aceasta relatie profesionala, respectiv efectuarea unor transporturi in beneficiul societatii comerciale, apartinand martorei denuntatoare, nu prefigureaza un eventual interes sau profit al martorului, in confirmarea denuntului penal facut de martora denuntatoare impotriva inculpatului D M.
In alta ordine de idei, exceptand aceasta probabilitate in cauza nu exista date obiective care sa reflecte vreun interes al martorei, iar aprecierile ipotetice, respectiv probabilitatile, cata vreme nu corespund unor elemente de minima concretizare, nu justifica aprecierea unei depozitii de martor ca fiind subiectiva.
Depozitiile martorului Beres Tamas este in opinia instantei, o proba concludenta si utila cauzei, martorul dovedind obiectivitate.
Acest martor, asemeni martorului Vass Csaba, probeaza o imprejurare esentiala a cauzei si anume ca, martora denuntatoare s-a deplasat la locuinta inculpatului D M si a intrat in locuinta avand asupra sa doua - trei plase, pe care la revenire nu le mai avea, martorul proband in mod obiectiv sustinerile martorei denuntatoare ca i-a dus inculpatului in vizitele facute la locuinta acestuia, bunuri.
Locuinta la care martorul arata ca a transportat-o pe martora denuntatoare este indicata de acesta ca fiind pe str. Adevarului, nr. 7 sau 9- conform declaratiei din faza de urmarire penala, si Calea Adevarului, nr. 7- conform declaratiei din fata instantei, iar din actele dosarului rezulta ca adresa inculpatului este str. Calea Adevarului, nr. 7.
Totodata martorul descrie locul situarii acestei locuinte, ca aflandu-se la o distanta de 150 - 200 m de la trecerea liniei de cale ferata Oradea - Cluj, pe partea dreapta a strazii, descriere ce corespunde cu descrierea facuta de martorul Vass Csaba.
Martorul Beres Tamas, la randul sau este o persoana din anturajul social al martorei denuntatoare, martorul declarand ca, intrucat practica taximetria din anul 1996, a fost solicitat frecvent de martora denuntatoare, pentru a o transporta la diferite locatii si, ca printre aceste solicitari se regaseste si transportarea martorei denuntatoare la adresa de pe strada Adevarului, sus mentionata.
In opinia instantei, acest fapt in sine, nu este de natura a sugera un anume subiectivism al martorului, faptul de a cunoaste o persoana de mai multi ani, nedovedind in nici un fel partinirea acesteia. Totodata in cauza nu exista date certe care sa ateste ca martorul ar avea un interes si in felul acesta marturia sa sa fie una subiectiva. Din contra apreciem ca depozitia martorului se coroboreaza cu alte probe obiective respectiv depozitia martorului Vass Csaba si totodata pozitia sa a fost una constanta, fara fluctuatii, ceea ce sub, aspectul analizat, are relevanta.
Inadvertentele existente intre declaratia data de martor in faza de urmarire penala si faza de judecata, sunt irelevante si au un caracter firesc avand in vedere perioada scursa de la momentul faptului constat de martor si probat de acesta, respectiv momentul audierii sale. Martorul a declarat in faza de urmarire penala ca, adresa la care a transporta-o pe martora denuntatoare este Calea Adevarului,nr. 7 sau 9, iar in faza de judecata ca "crede" ca aceasta adresa era Calea Adevarului, nr. 7, adresa ce coincide cu adresa de domiciliu a inculpatului.
In mod evident este vorba de adresa de domiciliu a inculpatului, respectiv Calea Adevarului, nr. 7, descrisa si prin raportare la elemente topografice, in sensul ca aceasta este situata la o distanta de 150 - 200 m ,de la trecerea liniei de cale ferata Oradea - Cluj, pe partea dreapta a strazii, descriere ce corespunde cu cea facuta de martorii Vass Csaba si Caprita Florea. Cu alte cuvinte aceasta sustinere a martorului,chiar lipsita de o maxima certitudine, se coroboreaza cu alte date din cauza, modul usor incert in care martorul face aceasta individualizare, fiind chiar firesc, raportat la pozitia sa de transportator si nu de persoana aflata intr-o relatie directa cu locatarul imobilului de la adresa in discutie. Cu privire la acest aspect este de remarcat faptul ca tocmai aceasta calitate a martorului ar putea crea suspiciuni privind sinceritatea sa in prezentarea unor astfel de date, putandu-se obiecta, ca transportul de persoane, in sine, este o activitate ce implica contactul cu numeroase persoane si numeroase locatii, astfel incat memorarea unor astfel de date ar fi imposibila.
In opinia instantei, in pofida acestui fapt, martorul este credibil, multiplele destinatii la care acesta a transportat-o pe martora denuntatoare, indicate precis in declaratia sa, cat si indicarea precisa a adresei si resedintei martorei denuntatoare, de unde o lua pe aceasta, dovedind ca martorul Beres Tamas era solicitat frecvent de martora denuntatoare si urmare acestor solicitari repetate, este firesc faptul retinerii adreselor la care martora denuntatoare era transportata.
Martorul Beres Tamas a declarat in faza de urmarire penala ca vizitele martorei denuntatoare Caprita Lidia la adresa de pe Calea Adevarului, nr. 7 sau 9 au avut loc in anul 2003 sau 2004, martorul precizand ca nu isi aminteste exact acest fapt. In fata instantei, martorul a declarat ca aceste vizite au fost facute in cursul anilor 2005 - 2006. Apreciem ca aceasta discrepanta nu reprezinta o revenire a martorului asupra declaratiei anterioare, cata vreme toate celelalte date ale declaratiei sale, sunt neschimbate si permit plasarea in jurul anilor 2003 - 2004 a evenimentelor relatate de martor, iar datele relatate inconsecvent de martor sunt date, ce genereaza usor si in mod firesc, erori.
In mod cert datele corecte sunt cele mentionate in cursul urmaririi penale, respectiv anii 2003 sau 2004, intrucat audierea martorului avand loc in anul 2006, in nici un caz martorul nu putea prezenta un eveniment din anul 2006 (anul audierii sale) ca fiind produs in urma cu doi - trei ani, o astfel de eroare fiind necredibila.
In plus in anul 2006 martora denuntatoare nu putea fi transportata la locuinta inculpatului, D M intrucat se afla in stare de arest preventiv inca din toamna anului 2004.
Declaratiile martorilor Gurau Florian si Letea Petru, ambii ofiteri in cadrul Politiei Judiciare din cadrul IPJ Bihor, sunt apreciate ca fiind probe utile ale cauzei, cu specificatia ca, declaratia martorului Letea Petru este apreciata ca fiind concludenta si utila in solutionarea cauzei, doar in ceea ce priveste declaratia data de acest martor in faza de urmarire penala, declaratia din fata instantei fiind inlaturata din materialul probator ca nesincera si vadit partinitoare.
Aceste probe sunt aduse de acuzare pentru dovedirea imprejurarii ca privind implicarea efectiva a inculpatului D M in dosarele penale in care martora denuntatoare avea calitatea de inculpat, respectiv in dosarul penal in care era cercetata pentru plangerea penala formulata fictiv de martora denuntatoare impotriva numitului Herman Viorel pentru a-i servi ca aparare in dosarul penal in care aceasta era cercetata pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prin CEC - uri.
Martorul Gurau Florian a declarat ca o cunostea pe martora denuntatoare intrucat a cercetat plangerea penala formulata de aceasta impotriva numitului Herman Viorel; ca pentru a o aduce pe aceasta la audieri a emis mai multe mandate de aducere; ca in urma acestor mandate martora denuntatoare nu s-a prezentat la sediul politiei, insa intr-una din zile a fost sunat de inculpatul D M, respectiv in timpul orelor de program, care l-a intrebat daca este la birou, context in care martorul i-a raspuns ca intarzie 10 minute; ca inculpatul i-a cerut sa treaca pe la locuinta sa; ca la locuinta inculpatului se afla martora denuntatoare Caprita Lidia si atunci martorul practic a cunoscut-o pe aceasta; respectiv ca inculpatul era in tema ca martora denuntatoare a fost citata de catre cateva ori de ofiterul Gurau la sediul politiei; ca discutia ce s-a purtat a fost in sensul ca inculpatul a prezentat-o martorului pe martora denuntatoare Caprita Lidia ca fiind persoana vatamata pe care acesta o cauta si, totodata i-a spus acestuia, ca la randul sau, martora denuntatoare l-a cautat pe martor la sediul politiei; ca indirect inculpatul nu i-a cerut sa-i aplice martorei denuntatoarea un tratament favorizant; ca a perceput-o pe aceasta ca fiind o cunostinta a inculpatului; ca raportat la gestul inculpatului de a-l chema la locuinta sa si de a-i prezenta partea vatamata dintr-un dosar pe care il instrumenta, nu atribuie caracter penal acestui gest, insa nu i s-a parut un lucru normal si nu i s-a mai intamplat ca un alt coleg de al sau sa il puna intr-o postura similara; ca solutionand plangerea partii vatamate a dat o solutie de neincepere a urmaririi penale, intrucat societatea comerciala era inexistenta, iar avizele de expeditie si facturile nu contineau datele obligatorii de identificare a persoanei; ca partea vatamata nu i-a spus ca plangerea pe care o solutiona avea un caracter fictiv si ca ii slujea propriei aparari in dosarul in care era cercetata, insa acest lucru l-a banuit ulterior; ca, consemnarea facuta in declaratia data in faza de urmarire penala, in sensul ca, a aflat efectiv ca era o plangere falsa, reprezinta o eroare de relatare, respectiv ca in realitate a banuit doar acest fapt.
In opinia instantei aceasta proba este dincolo de orice indoiala, o proba incriminatore. Martorul Gurau Florin este lucrator in cadrul Politiei Judiciare din IPJ Bihor si avea in faza de lucru plangerea penala formulata de martora denuntatoare Caprita Lidia impotriva numitului Herman Viorel. Imprejurarile concrete in care martorul Gurau Florin a cunoscut-o pe martora denuntatoare Caprita Lidia dovedesc indiscutabil implicarea inculpatului D M in dosarele penale ale martorei denuntatoare.
Atitudinea inculpatului de a-l chema pe ofiterul de politie ce instrumenta plangerea formulata de partea vatamata, la locuinta sa, unde se afla martora denuntatoare, si de a-l prezenta pe acesta martorei denuntatoare, are mai multe semnificatii, respectiv odata in relatia inculpatului cu martorul Gurau Florin si apoi in relatia acestuia cu martora denuntatoare.
Aceasta atitudine a inculpatului ,in opinia instantei , concretizeaza intentia acestuia de a convinge partea vatamata ca are o influenta efectiva asupra ofiterului de politie. Inculpatul nu s-a rezumat la a lasa ca, convingerea partii vatamate in sensul ca poate influenta ofiterii de politie, care instrumenteaza cauzele penale ale acesteia in a-i acorda un tratament privilegiat, sa se formeze raportat strict la calitatea sa din acel moment si anume cea de ofiter specialist I in cadrul IPJ Bihor - Serviciul Cercetari penale, cu grad de comisar de politie si in virtutea acestei functii, loctiitor al Sefului Serviciului de Cercetari Penale.
Chemarea ofiterului de politie ce instrumenta plangerea martorei denuntatoare, la locuinta sa si prezentarea martorei denuntatoare acestuia, in opinia instantei este un fapt menit a crea martorei denuntatoare o convingere de neclintit asupra influentei pe care inculpatul pretindea ca o are asupra ofiterilor din cadrul politiei judiciare. In conditiile in care inculpatul avea posibilitatea reala de a-i aborda pe acesti ofiteri de politie la locul de munca, in concret martorul Gurau Florian si inculpatul avand acelasi loc de munca, intalnirea dintre ofiterul de politie Gurau Florian si martora denuntatoare la locuinta inculpatului exprima intentia inculpatului de a dovedi influenta pe care o are, iar premisa unei astfel de intentii, in mod logic, o constituie dorinta acestuia de obtine foloase materiale de la martora denuntatoare, careia in felul acesta ii facea dovada "influentei" sale si totodata o motiva la remunerarea acestor servicii.
Dincolo de intentia inculpatului de a-i demonstra martorei denuntatoare influenta pe care o poate exercita asupra ofiterilor de politie , acest gest semnifica si o solicitare neechivoca, intr-adevar nu expresa, adresata martorului de a adopta o pozitie de favoare fata de martora denuntatoare. Desi martorul Gurau Florin neaga acest aspect, in opinia instantei, urmare contextului in care a avut loc aceasta intalnire , o solicitare expresa nici nu era necesara.
In concret, inculpatul DM, desi coleg cu martorul Gurau Florin si avand astfel posibilitatea abordarii acestuia la locul de munca, l-a chemat pe martor la locuinta sa, respectiv in mediul sau privat, familial, unde i-a prezentat-o pe martora denuntatoare, aceasta fiind in mod firesc asimilata de martor, urmare modului si locului in care i-a fost prezentata, ca o persoana foarte apropiata inculpatului.
Analizand mai departe semnificatia acestui gest al inculpatului, se apreciaza totodata ca, dincolo de intentia de a-si dovedi influenta , dincolo de efectul de a-l determina pe martorul Gurau Florin sa instrumenteze cu partinire plangerea martorei denuntatoare, acest gest reflecta si intelegerea anterioara existenta intre inculpat si martora denuntatoare, privind ajutorul pe care inculpatul urma sa il acorde acesteia in dosarele sale penale. Acest aspect rezulta din insasi imprejurarea ca martora denuntatoare nu s-a prezentat la sediul Politiei, unde a fost citata de mai multe ori, fapt cunoscut si de catre inculpatul D M, ci l-a cautat pe inculpat la locuinta a cestuia, unde apoi inculpatul l-a chemat pe ofiterul ce instrumenta aceasta cauza.
In mod evident implicarea inculpatului D M in problemele juridice ale martorei denuntatoare a fost mult mai profunda decat sustine acesta, (simple consultatii juridice), iar motivatia faptei sale este in mod evident una pecuniara vizand in concret bunurile pe care inculpatul le primirea de la martora denuntatoare.
Excludem orice alta motivatie a inculpatului D M in conditiile in care nu s-a probat ca intre inculpat si martora denuntatoare ar exista o relatie, indiferent de orice natura, care sa justifice un ajutor gratuit, oferit de catre acesta martorei denuntatoare, evident si acest gest situat in afara deontologiei profesionale.
Urmare elementelor de fapt pe care le releva depozitia martorului Gurau Florin, acesta are un rol esential in materialul probator, proband in mod cert atat elemente de ordin obiectiv cat si subiectiv ce definesc infractiunea de trafic de influenta.
Nu exista date sau indicii in sensul ca martorul Gurau Florin ar fi fost interesat in cauza, sau ca s-ar fi aflat in ostilitati cu inculpatul. Drept urmare depozitia acestuia nu este afectata de nici o suspiciune de subiectivism. In plus martorul Gurau Florin este ofiter in cadrul Politiei Judiciare al IPJ Bihor ceea ce intareste credibilitatea sa.
Martorul Letea Petru si-a modificat in fata instantei declaratia data in faza de urmarire penala. Motivatia martorului a fost in sensul ca, desi recunoaste semnatura aplicata pe declaratia din faza de urmarire penala nu isi explica neconcordanta dintre declaratii; ca maniera de audiere a fost in sensul ca, martora relata faptele iar ofiterul ce efectua audierea tehnoredacta concomitent cele relatate de martor; ca intrucat il cunostea pe acest ofiter din practica de zi cu zi, a avut incredere in fidelitate consemnarilor; ca citea progresiv pe masura redactarii declaratilor de pe monitorul calculator , insa poarta ochelari de vedere la scris si considera ca nu a citit cu atentie declaratia bazandu-se pe corectitudinea colegului sau.
Aceasta motivatie a martorului este inacceptabila, in conditiile in care martorul insusi este "anchetator" de profesie, fiind ofiter de politie in cadrul Politiei Judiciare a IPJ Bihor si cunoaste la un nivel de profesionist efectele unei declaratii date in fata organelor de urmarire penala, respectiv consecintele inconsecventei in astfel de declaratii.
Este inacceptabila si ipoteza privind o posibila superficialitate profesionala a martorului, pe fondul careia martorul ar fi adoptat conduita pretinsa, de a nu-si lectura cu seriozitate declaratia, intrucat procesul penal in care acesta era audiat ca martor - un proces penal in care calitatea de inculpat o detinea un comisar de politie, respectiv un coleg al martorului - si natura cauzei - cauza de coruptie- demonstreaza un caracter extrem de serios al procedurii in care era implicat martorul, nicidecum unul derizoriu, pentru a fi justificata o oarecare indiferenta fata de rigorile acesteia.
In opinia instantei revenirea martorului asupra declaratiei date in faza de urmarire penala ilustreaza intentia acestuia de partinire a inculpatului, motiv pentru care declaratia data de acesta in faza de judecata va fi inlaturata in totalitate.
In faza de urmarire penala martorul a relevat ca imprejurare importanta in stabilirea vinovatiei inculpatului, faptul ca martora denuntatoare Caprita Lidia,ce era inculpata in mai multe dosare pe care le instrumenta, dand curs unei citatii, s-a deplasat la sediul Politiei unde martorul Letea a intalnit-o in biroul inculpatului D M, sau ar fi vazut-o impreuna cu inculpatul D M in curtea imobilului; ca din biroul acestuia sau din locul in care inculpatul a stat de vorba cu martora denuntatoare a condus-o pe martora in biroul sau pentru ancheta; ca inculpatul nu i-a cerut niciodata informatii despre cauza in care era invinuita martora denuntatoare, martorul Letea specificand ca, nici nu ar fi avut nevoie sa ii dea aceste informatii, intrucat ar fi putut sa afle ceea ce il interesa chiar de la martora denuntatoare Caprita Lidia.
Aceasta depozitie a martorului probeaza in concret, contactele inculpatului D M cu martora denuntatoare Caprita Lidia, si rostul acestor intalniri, in mod evident, nu de a se purta discutii de complezenta, cum a sustinut constant inculpatul, ci discutii privind ajutorul pe care acesta putea sa il dea martorei denuntatoare in dosarele penale in care aceasta era cercetata, avand in vedere ca martora denuntatoare s-a intalnit cu inculpatul, inainte de audierea acesteia de catre martorul Letea Petru. Desi privind izolat, acest rationament ar putea aparea ca fiind facil, coroborate datele din cauza, in concret aspectul relatat de martorul Letea Petru cu aspecte relatate de martorul Gurau Florin, in mod evident, intalnirea martorei denuntatoare cu inculpatul, s-a datorat intelegerii anterioare a acestora privind implicarea inculpatului D M in dosarele penale ale martorei denuntatoare.
Declaratia martorului Letea Petru data in faza de urmarire penala creeaza indoieli serioase, in ceea ce priveste buna credinta a acestuia, avand in vedere conduita adoptata in fata instantei. Cu toate acestea declaratia data in faza de urmarire penala nu va fi inlaturata din materialul probator, intrucat imprejurarea relatata se integreaza starii de fapt se rezulta din probe obiective, fiind demonstrate cu certitudine intalnirile inculpatului cu martora denuntatoare chiar la locuinta sa, astfel incat rezerva fireasca in aprecierea depozitiei din faza de urmarire penala, raportat strict la conduita martorului, ar fi nejustificata in contextul celorlalte date concrete ale cauzei.
Declaratia martorului Cretu Ioan este o proba utila in cauza, desi aspectul pe care acesta il probeaza nu tine de fapta ce constituie obiectul prezentei judecati. Cu toate acestea imprejurarea ca inculpatul D M in cadrul raporturilor profesionale, dezvolta relatii apropiate cu persoane cercetate penal, constituie un indiciu insemnat in stabilirea comportamentului infractional al inculpatului.
In faza de urmarire penala martorul a declarat ca "Prin toamna anului 2004, dupa ce fusesem promovat la Serviciul Cercetari Penale, mi-a fost repartizat spre solutionare dosarul de urmarire penala privind privatizarea societatii PAMORA S.A. Oradea. Dosarul fusese anterior instrumentat de comisar sef DM care a formulat propunerea de scoatere de sub urmarire penala a invinuitilor, dar nu imi mai amintesc motivarea acestuia. Dosarul a fost in supravegherea domnisoarei procuror Sasa Cercel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, care a restituit cauza, intocmind si o nota de supraveghere foarte detaliata. DM a fost foarte ofensat de restituire, sustinand ca propunerea de scoatere de sub urmarire era temeinica si bine motivata. Dupa primirea dosarului am efectuat activitatile dispuse de procuror si, la finalizarea urmaririi penale am propus trimiterea in judecata a tuturor invinuitilor. In intervalul in care urmarirea penala in dosarul PAMORA era in curs de efectuare m-am intalnit intamplator cu DM prin apropierea sediului Tribunalului Bihor. DM m-a invitat la o cafea la cafe barul ZARA sau la unul dintre celelalte invecinate de pe str. Republicii. Pe terasa barului, la o masa, era avocatul Bot Ovidiu care era invinuit in cauza respectiva, iar DM mi-a propus sa ne asezam la masa acestuia. Mi s-a parut ca ar fi un gest nepotrivit sa plec si sa il las acolo pe colegul meu, dar i-am spus lui D ca nu voi discuta nimic despre cauza. Nu stiu daca D M a avut sau nu o intalnire planificata de cu Bot Ovidiu sau intalnirea a fost pur intamplatoare."
In faza de judecata martorul a aratat ca isi aminteste ca "imi amintesc ca in una din zile m-am intalnit pe centru cu inc. D, numitul Bot a trecut pe acolo si din cate imi amintesc noi ne pregateam sa ne asezam la masa sa consumam o cafea sau un suc, iar acesta a venit si s-a asezat impreuna cu noi, arat ca amandoi il cunosteam pe numitul Bot deoarece fiind avocat ne intalneam frecvent profesional cu acesta. Am stat pe terasa la vazul lumii, discutiile s-au rezumat la banalitati, nefiind abordat nici un moment un subiect care sa aiba legatura cu dosarul penal in care acesta era implicat. La vremea respectiva nu am dat importanta acestui fapt, nu am socotit ca este un lucru neobisnuit nu m-am gandit ca daca cineva ne vedea, putea sa interpreteze in anumit sens acea intalnire intamplatoare, astazi insa cand orice gest este interpretat cu lipsa de obiectivitate si bun simt, incepi sa te feresti de oricine. Arat inca o data a fost o intalnire intamplatoare, nu am socotit ca inculpatul D acceptand compania domnului Bot ar fi avut o atitudine nepotrivita, intrucat in acel moment ne puteam intalni cu orice avocat sau procuror, in plus daca s-ar fi deschis subiectul acelui dosar, eu unul m-as fi ridicat si as fi sistat discutia. In plus mentionez ca fiecare si-a platit consumatia. Cred ca la vremea respectiva desi dosarul imi fusese repartizat era in studiu si nu incepusem nici un act procesual, cred ca nici nu stiam pozitia avocatului Bot in acel dosar. Referitor la faptul ca in faza de urmarire penala in declaratia mea este consemnat faptul ca, eu impreuna cu inc. D ne-am asezat la o masa ce era ocupata dinainte de avocatul Bot Ovidiu, iar in fata instantei azi am relatat ca acesta a venit la masa pe care noi intentionam sa o ocupam, precizez ca din punctul meu de vedere aspectul asupra caruia pozitia mea este inconsecventa, este banal. Nu pot sa stiu acum la cativa ani de la acea intamplare, cine a ocupat primul acea masa, insa raportat la imprejurarea cu privire la care mi se solicita sa-mi clarific pozitia, respectiv daca atitudinea inc. D a fost potrivita sau nepotrivita in acel context, avant in vedere ca numitul Bot era cercetat intr-un dosar penal instrumentat anterior de inculpat, iar in acel moment de catre mine, mentionez ca aceasta intalnire in opinia mea a fost una banala si totodata ca, la vremea respectiva nu am apreciat atitudinea inc. D ca fiind nepotrivita. I-am atribuit insa un astfel de caracter ulterior, in contextul in care am fost audiat ca martor in prezentul dosar. Arat ca inc. D era o persoana foarte placuta, foarte joviala si in general agreata de catre colegi, mentionez ca il apreciez si ca era foarte credincios. Arat ca nu am trait niciodata o situatie similara in sensul de a se aseza la masa la mine in timp ce imi beam cafeaua la cofetaria de vizavi de politie, o persoana care era cercetata in vreun dosar penal pe care eu il instrumentam. Nu as fi permis niciodata asa ceva. In ce priveste consemnarea data in declaratia din faza de urmarire penala, respectiv ca inc. D m-a invitat la o cafea, la un bar pe a carui terasa se afla numitul Bot, ca din cate imi aduc aminte nu am dat declaratie intr-o astfel de maniera certa, precizand tot timpul pe timpul audierii, ca din cate imi amintesc, faceam relatarile respective. Nu stiu daca am avut ochelarii la mine sa citesc acea declaratie, cred ca de fapt nu i-am avut, cred ca mi-a citit declaratia,lucratorul de politie care mi-a si luat-o. II stiam pe acesta ca fiind tipul de anchetator integru care face fidel relatarile. Cu privire la aceasta chestiune, admit ca este vorba despre o contradictie intre ceea ce afirma ca sunt din punct de vedere profesional, respectiv inabordabil si felul in care m-am comportat in acea imprejurare, ce avea o anumita delicatete, avand in vedere ca am , servit o cafea impreuna cu o persoana ce in acel moment era cercetata penal intr-un dosar pe care u il instrumentam si acre anterior fuse-se instrumentat de inc. D. In momentul in care am fost audiat la DNA am inteles substratul audierii, respectiv daca este posibil ca aceasta intalnire sa fi fost planificata de inc. D. Am dat raspunsul pe care l-am dat, motivat doar de dorinta de a spune doar ce s-a intamplat, nu m-am gandit nici un moment ca daca as afirma cu certitudine ca inc. D m-a invitat la cafea I pe acea terasa, as inlatura o eventuala suspiciune ce ar putea plana asupra mea. Mentionez inca o data ca toate relatarile facute in declaratia mea anterioara, au fost j afirmatii de genul " din cate imi amintesc" si nu afirmatii certe. Arat ca in momentul in I care am instrumentat acel dosar "Pamora" am citit rezolutia procurorului de restituire a cauzei, motivatia acesteia cat si actele ce urma sa le indeplinesc. Dupa ce am primit dosarul cu "Pamora", am citit rezolutia de restituire si am constata ca numitul Bot Ovidiu avea calitatea de invinuit. Raportat la faptul ca anterior am declarat ca, impreuna cu inculpatul D am servit o cafea cu Bot Ovidiu pe o terasa, moment la care nu stiam ce calitate detine a cesta in cauza respectiva intrucat anterior fusese aparatorul uneia dintre parti, explic neconcordanta afirmatiilor prin aceea ca acum in momentul audierii nu -mi amintesc cu exactitate data cand am servit acea cafea, respectiv data cand am citit acea rezolutie de restituire a cauzei la organul de cercetare penala. Arat acum insa ca la data cand am servit cafea cu Bot Ovidiu in imprejurarea relatata stiam ca acesta era invinuit in dosarul Pamora, ca anterior fuse-se avocatul unei din parti insa nu-mi erau clarificate toate datele dosarului".
In opinia instantei nuantarea acestei imprejurari de catre martor, care in fata instantei a incercat sa acrediteze ideea ca intalnirea sa si a inculpatului D M cu numitul Bot Ovidiu, ce era cercetat penal intr-o cauza, aflata in acel moment, in instrumentarea martorului, respectiv dupa instrumentarea sa anterioara de catre inculpatul D M, nu a fost pregatita de catre acesta din urma, ci una pur intamplatoare, nu inlatura concluzia instantei ca, imprejurarea relatata de martor constituie un indiciu foarte serios asupra comportamentului inculpatului D M, de a avea legaturi cu persoana cercetata penal. Desi martorul a afirmat in fata instantei ca, intrucat numitul Bot Ovidiu era avocat si in felul acesta o persoana din anturajul profesional al martorului si inculpatului D M, a afirmat totodata si ca nu s-a aflat niciodata intr-o situatie similara, respectiv de a se aseza la masa sa o persoana cercetata penal.
Opinia exprimata de martor ar fi verosimila daca faptul relatat de acesta ar fi analizat izolat. In contextul de fata imprejurarea atestata de martor alaturata faptei judecate in cauza, ilustreaza in mod cert ca, inculpatul D M avea un comportament profesional nepotrivit, legand relatii apropiate cu persoane cercetate penal. Motivatia acestui comportament raportat la fapta din cauza , este in mod evident una materiala, insa gesturile inculpatului ce exced aceasta analiza - a infractiunii de trafic de influenta judecata aici - neinteresand sub aspectul acestei motivatii, intrucat in lipsa unor alte date, o astfel concluzie ar fi pur speculativa.
Declaratiile inculpatului D M au o relevanta minora, majoritatea aspectelor esentiale ale cauzei, sunt contestate de catre inculpat, declaratiile sale fiind astfel in contradictie cu celelalte probe obiective.
Concludenta partiala a declaratiilor date de inculpat vizeaza imprejurarea ca, inculpatul s-a intalnit de mai multe ori cu martora denuntatoare, atat la locuinta sa, la locul sau de munca, cat si in Bucuresti. Aceste aspecte rezulta din declaratia martorei denuntatoare cat si din declaratiile celorlalti martori audiati in cauza, respectiv martorii Gurau Florian, Letea Petru, Beres Tamas, Caprita Florea, Gabor Monika.
In ceea ce priveste motivatia acestor intalniri declaratiile inculpatului sunt neverosimile. Acesta a sustinut ca :" Cu aproximativ 10 ani in urma, am cunoscut-o pe martora denuntatoare Caprita in conditiile in care aceasta a cunoscut-o pe sotia mea,ambele fiind internate in aceeasi unitate spitaliceasca. In cursul anului 2001 - 2002, am intalnit-o intamplator la IPJ unde eu imi desfasuram activitatea, respectiv am fost abordat de catre aceasta iar din discutiile purtate, am aflat ca era judecata in dosare penale aflate la instanta deja. Aceasta a inceput sa-mi ceara statul in problemele sale, motiv pentru care am acceptat mai multe discutii. Aceste discutii s-au purtat si la locuinta mea din Oradea,calea Adevarului,nr. 7de m-a cautat, fara sa fie invitata de 4-5 ori. Martora nu mi-a cerut in cadrul acestor discutii sa intervin favoarea sa in dosarele in care era judecata. Din cate imi amintesc, de cate ori a venit la locuinta mea si am discutat cu aceasta, martora era singura. Arat ca in septembrie 2002 urma sa plec intr-o misiune in Cehia pentru mai multe luni, iar in momentul in care ma aflam in Bucuresti am fost sunat ele catre aceasta si am acceptat sa o intalnesc, martora spunandu-mi ca doreste sa ma salute cateva minute. Am intalnit-o in fata imobilului unde eram cazat si am discutat cu aceasta cateva minute, insa nu au fost discutii legate de problemele juridice pe care le avea ci doar banalitati_. Arat ca am acceptat sa ma intalnesc cu ea din motive umanitare intrucat aceasta avea anumite probleme de sanatate, iar eu la randul meu am avut anumite probleme de sanatate."
In ceea ce priveste imprejurarea ca martora denuntatoare i-ar fi cerut inculpatului doar sfatul in problemele juridice pe care aceasta le avea, in privinta acestui aspect inculpatul este nesincer, probele administrate in cauza, dovedind cu prisosinta contrariul. Totodata apreciem ca problemele medicale ale inculpatului si ale martorei denuntatoare nu justificau intalnirea repetata a acestora, la locuinta inculpatului si in Bucuresti, un astfel de subiect in mod firesc epuizandu-se la o singura intalnire, in conditiile in care aceste probleme medicale au survenit anterior, respectiv nu era vorba de afectiuni medicale aflate in evolutie, care sa suscita discutii succesive. Concomitenta dintre aceste intalniri si problemele juridice ale martorei denuntatoare, privita ca fapt in sine, sugereaza ca in realitate, aceste probleme sunt motivul real al intalnirilor dintre inculpat si martora denuntatoare, indiferent de contextul acestora.
In alta ordine de idei precizam ca celelalte probe administrate in cauza ,dovedesc acest "motiv " , nefiind necesar a se recurge la deductii de acest fel, pentru determinarea sa, prezentele consideratii vizand interpretarea declaratiilor inculpatului.
Inculpatul in aparare a mai invocat existenta unei inscenari menite a-l inlatura din randul persoanelor recomandabile pentru o anume functie din cadrul IPJ Bihor si pornirea ulterior, a unei actiuni, cu caracter vindicativ, impotriva sa. In concret acesta a sustinut ca :" Aratandu-i atata amabilitate, nu imi explic denuntul penal pe care 1-a facut impotriva mea, cu atat mai mult cu cat sumele pe care a afirmat ca mi le-a platit mie, mentionate ca fiind tot mai mari cu fiecare declaratie pe care a dat-o, ii puteau sluji la recuperarea prejudiciilor cauzate cauzele in care a fost judecata. Tocmai datorita acestor date, eu cred ca este o facatura . Cand spun ca este o facatura, ma refer la faptul ca, dupa convingerea mea, acest dosar penal se datoreaza animozitatilor existente la locul de munca, cat si faptul ca in cursul ¬anului 2004 eram proposabil pentru o anumita functie. Refuz sa dau date concrete despre aceasta imprejurare, din motive de onoare. Arat ca desi denuntul martorei Caprita Lidia s-a facut in anul 2006, au fost incepute cercetarile inca din 2004, de cand s-a pus in discutie acea eventuala promovare in functie. In concret ma refer la o ancheta interna, in cadrul careia mi s-au pus intrebari asupra relatiei pe care o aveam cu martora Caprita Lidia. In cadrul acestei anchete, am fost intrebat si asupra relatiei pe care as fi avut-o cu numitul Borodan Florin, fara sa pot preciza acum si alte nume. Arat ca in concret acea ancheta administrativa a vizat si pretinse relatii pe care eu le-as fi avut cu diverse persoane cercetate penal. Fac precizarea ca, aceasta ancheta a survenit in urma unui refuz de al meu de a ancheta o persoana importanta la locul unde aceasta se afla si nu la sediul politiei unde imi desfasuram eu activitatea. Dupa acest refuz au aparut si problemele mele. Nu doresc acum sa mentionez numele acestei persoane, decat dupa consultarea cu aparatorul meu, iar in masura in care voi considera ca este util in aparare, o voi solicita ca martor. Arat ca functia pentru care am fost propus in 2004 a fost ocupata in cursul aceluiasi an de o alta persoana. Arat ca in 2006 cand Caprita Lidia a formulat denuntul penal impotriva nu mai era vacanta nici o functie pentru care puteam fi propus. Desi ulterior denuntul lui Caprita Lidia, consider ca este o consecinta a animozitatilor nascute in 2004, si in concret cred ca aceasta a fost pusa de colegii mei sa faca acest denunt ."
Aceste afirmatii ale inculpatului nu sunt confirmate de alte probe obiective. Cu toate acestea nu poate fi neglijat aspectul relatat de martora denuntatoare si anume: "Arat ca in august 2004 am fost arestata. Mentionez ca eu nu l-am denuntat pe inculpatul D, eu am fost anchetata cu privire la aceste fapte si am constatat ca se stia tot, nu stiu de la cine, poate de la martora Capota Adriana. Arat ca prima oara am fost anchetata de dl. Ursuta la IPJ si apoi am fost dus la DNA. Nu am recunoscut la dl. Ursuta aceste fapte doar atunci cand am fost pusa in fata acestor dovezi, respectiv la sediul DNA unde a fost prezent si dl. Ursuta si s-a folosit numele celor doi martori Beres Tamas si Vash Csaba si mi-am dat seama ca se stia tot. Arat ca atunci pentru prima oara am recunoscut aceasta stare de fapt si am declarat totul in amanunt. Arat ca am fost anchetata de dl. Surducan. Mentionez inca odata ca nu s-au folosit mijloace de constrangere impotriva mea. Mi s-a spus ca ce se stie se poate folosi si impotriva mea si intrucat m-am saturat de toate minciunile, am spus adevarul. Nu mi-a fost teama ca am sa fiu trimisa in judecata si eu pentru ceea ce s-a intamplat cu inculpatul D. Nu s-a spus ca as putea fi trimisa in judecata pentru infractiunea ele coruptie, insa atunci cand dl. Surducan mi-a spus ca aceste date se pot folosi impotriva mea am inteles ca as fi fost pasibila de sanctiuni penale daca nu as fi declarat Adevarul, daca as fi mintit cu ocazia audierii mele. Arat ca dl. Ursuta din cadrul IPOJ nu a desfasurat o ancheta in cadrul careia eram intrebata despre aceste fapte, a fost o discutie pe care am avut-o cu acesta si am fost chemata la sediul IPJ in contextul in care venise la sediul acestuia reprezentanti ai directiei generale Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne, ce investigati o anumita legatura intre martora Capota Adriana si chestorul Cheregi. Arat ca dl. Ursuta nu m-a intrebat niciodata despre relatia mea cu inculpatul D, m-a intrebat doar pe cine am cunoscut in politie, la cine am umblat si cine
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Trafic de influenta
Trafic de influenta - Sentinta penala nr. Sp20/2007 din data de 31.03.2009Retinerea starii de recidiva post execuroeie la stabilirea pedepsei :Consecintele denuntarii faptei de catre cumparatorul traficului de influenta inainte de sesizarea organului de urmarire penala - Sentinta penala nr. 101 din data de 28.05.2009
Traficul de influenta / Inselaciune . Distinctii - Sentinta penala nr. 69 din data de 26.03.2010
Infractiunea de trafic de influenta, solutie de condamnare - Sentinta penala nr. 657/S din data de 18.12.2006
Infractiunea de trafic de influenta, incetarea procesului penal ca urmare a decesului inculpatului - Sentinta penala nr. 105/S din data de 01.02.2008
Trafic de influenta. Avocat. - Sentinta penala nr. 32 din data de 27.04.2010
Sentinta penala - Sentinta penala nr. 544 din data de 22.04.2004
Infractiunile de trafic de influenta, prev. de art.257 alin.1 Cod penal, de luare de mita, prev. de art.254 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.1 lit.a din Legea nr.78/2000 si de dare de mita, prev. de art.255 alin.1 Cod penal. Elemente constitutive. A... - Sentinta penala nr. 199/P din data de 09.11.2009
Trafic de influenta. Avocat. - Sentinta penala nr. 32 din data de 27.04.2010
Retinerea starii de recidiva post execuroeie la stabilirea pedepsei :Consecintele denuntarii faptei de catre cumparatorul traficului de influenta inainte de sesizarea organului de urmarire penala - Sentinta penala nr. 101 din data de 28.05.2009
Traficul de influenta / Inselaciune . Distinctii - Sentinta penala nr. 69 din data de 26.03.2010
L 78/2000 - Hotarare nr. 39 din data de 19.11.2008
Infractiunea de trafic de migranti prev.de art.263 c.pen- multitudine de migranti aflati intr-o ambarcatiune - neretinerea concursului de infractiuni .prevazut de art.38 al.2 c.pen. - Sentinta penala nr. 28 din data de 22.01.2015
Trafic persoane.Inducerea in eroare a victimelor.Practicarea prostitutiei - Decizie nr. din data de 26.03.2010
La individualizarea pedepsei si alegerea modalitatii de executare in regim de detentie s-a avut in vedere si imprejurarea ca fapta a fost comisa prin violenta, in forma continuata si ca in pofida probelor existente la dosar, inculpatul ME nu a recuno... - Sentinta penala nr. 34/F/2010 din data de 12.11.2010
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului Contracte de munca - Hotarare nr. 977 din data de 19.11.2014
Contestatie decizie de respingere inscriere la pensie limita de varsta Pensii - Hotarare nr. 971 din data de 19.11.2014
Decizie de sanctionare disciplinara. Nulitate Absoluta - Sentinta civila nr. 721 din data de 24.09.2014
Raspundere patrimoniala salariat - Hotarare nr. 66 din data de 04.02.2015
Incadrarea activitatii in grupa a Il-a de munca. Ordinul nr. 50/1990 - Hotarare nr. 1131 din data de 27.01.2015