Traficul de influenta / Inselaciune . Distinctii

Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului F I, , recidivist,   pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta in forma continuata in dauna partii civile C P, prev. si ped. de art. 257  al. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2, 42 C.p. si pentru savarsirea unei infractiuni de  trafic de influenta in dauna partii vatamate T D I, prev. si ped. de art. 257 al. 1 C.p.
Procurorul a retinut prin actul de sesizare ca la inceputul lunii noiembrie 2008 partea vatamata C P l-a cunoscut pe inculpatul F I, ce i s-a prezentat la acea data sub numele de A I, si care a sustinut ca este preot. In urma discutiilor purtate inculpatul s-a oferit sa-i procure partii vatamate spatii comerciale in centrul orasului S spatii despre care a afirmat ca puteau fi inchiriate la un pret rezonabil de la Mitropolie  Pentru a fi mai veridic in ceea ce afirmase, inculpatul invita partea vatamata ca impreuna sa se deplaseze la sediul mitropoliei unde  iau legatura cu consilierul DV I. Cu prilejul discutiilor purtate, martorul DV le expune conditiile in care spatiile pot fi obtinute. Plecand de la aceasta intalnire, inculpatul solicita partii vatamate, in mod repetat, diferite sume de bani despre care sustine ca urmeaza sa le dea consilierilor patriarhali cat si mitropolitului reusind in aceste conditii sa incaseze suma de 2000 euro.
Intrucat din discutiile pe care le-au purtat pe parcursul timpului, inculpatul a luat la cunostinta ca partea vatamata doreste sa-si construiasca in orasul Vo pensiune, acesta s-a oferit sa obtina, prin intermediul relatiilor pe care le avea la Ministerul Finantelor, suma de 800.000 euro din fondurile SAPARD, in conditiile in care trebuia sa primeasca si el o cota parte din suma ce urma a fi incasata. In vederea realizarii acestui obiectiv, inculpatul solicita diferite sume de bani care au insumat in final 4000 lei, din care,  o parte urma a fi folosita pentru intocmirea documentatiei necesare obtinerii fondului, iar o alta parte urma a fi inmanata functionarilor cu atributii de verificare si aprobare a acestor fonduri.
In acest context inculpatul a convocat partea vatamata la Ministerul de Finante, ocazie cu care C P afla ca sustinerile inculpatului s-au dovedit a fi minciuni, motiv pentru care formuleaza plangere penala impotriva acestuia.
2. Cu aceeasi ocazie inculpatul il cunoaste si pe numitul T D I, administrator al firmei S.C. „O E” SRL Sibiu, careia inculpatul i-a promis de asemenea ca poate sa obtina spatii comerciale in zona centrala a S in baza influentei pe care o are la Mitropolie. Pentru rezolvarea acestei probleme i-a cerut lui T D suma de 500 de euro, insa pentru ca inculpatul a tergiversat rezolvarea problemei  suma nu a mai fost data.
In cursul urmaririi penale inculpatul  F I nu a putut fi audiat, nu i s-a putut prezenta materialul de urmarire penala, fiind trimis in judecata in lipsa.
In cursul urmaririi penale au fost audiati partile vatamate C P,  T D I, precum si martorii C P Chitiboi L D, Ts D I, GAC.
In fata instantei au fost citate cele doua parti vatamate, C P precizand ca mentine constituirea de parte civila facuta in cursul urmaririi penale in sensul ca doreste recuperarea sumei de 2000 de euro, pe care ulterior a precizat-o in sensul ca a dat 1000 euro pentru spatiile comerciale si 4000 lei pentru fondurile SAPARD. Partea vatamata T a declarat in cursul urmaririi penale ca nu se constituie parte civila in cauza, pozitie mentinuta si in fata instantei, si de asemenea nici nu doreste sa participe in proces ca parte vatamata  motiv pentru care a fost audiat in cauza in calitate de martor.
Instanta a incercat sa ia o declaratie inculpatului, insa acesta nu a fost gasit la ultimul domiciliu cunoscut , rezultand din mandatele de aducere ca el nu mai locuieste acolo de multi ani , motiv pentru care procedura a fost indeplinita prin afisare la usa Consiliului Local. Din verificarea evidentelor Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanelor instanta a constatat ca inculpatul figureaza cu domiciliul din Medias,  si este posesor al unui act de identitate expirat din 2004 . De asemenea, s-au facut verificari in sistemul penitenciar si in aresturile din tara, constatandu-se ca inculpatul nu figureaza incarcerat.
In cauza au fost audiati partea vatamata C P, martorii T D I , C L , G A , I S si consilierul economic al Mitropoliei D V .
Din intreg materialul probator al cauzei tribunalul a retinut in fapt urmatoarele:
In luna noiembrie 2008 partea vatamata C P ce detinea mai multe unitati de alimentatie publica pe raza municipiului S il cunoaste pe numitul F I prin intermediul unei angajate, numita G A C. La acea data inculpatul i se prezinta partii vatamate cu numele de A I sustinand ca este preot si isi desfasoara activitatea in cadrul Patriarhiei Romane. In discutiile purtate partea vatamata si-a manifestat dorinta de a inchiria unele spatii comerciale in zona centrala a orasului S, spatii ce sunt detinute in marea majoritate de Mitropolie. Cu aceasta ocazie inculpatul a afirmat ca prin relatiile pe care le are la consilierii economici ai Mitropoliei, si chiar la mitropolit poate procura, in schimbul unor sume de bani diferite spatii comerciale cu o chirie mai redusa. Dornic sa-si extinda activitatea C P este de acord cu propunerea inculpatului solicitandu-i acestuia obtinerea a trei spatii comerciale.
Pentru a intari increderea partii vatamate inculpatul s-a deplasat impreuna cu aceasta la sediul Mitropoliei unde ia legatura cu martorul D V, care le explica procedura ce trebuie de urmat pentru obtinerea respectivelor spatii, precum si faptul ca persoana ce se ocupa de problema spatiilor comerciale este consilierul MP aflat in acel moment in concediu de odihna. Inainte de drumul facut la Mitropolie, cat si ulterior inculpatul i-a cerut partii vatamate diferite sume de bani, reusind sa incaseze 1500 de euro, bani pe care  a afirmat ca ar urma sa-i inmaneze unui functionar de la Mitropolie pentru finalizarea contractelor de inchiriere.
Initial partea vatamata a predat inculpatului suma de 5oo de euro despre care acesta a afirmat ca urma sa-i dea mitropolitului , iar apoi inculpatul a cerut 1000 de lei si 200 de euro afirmand ca banii urmeaza sa fie dati martorului V D – consilierul economic al Mitropoliei.
Din intalnirile avute cu C P, inculpatul F a luat la cunostinta ca partea vatamata doreste sa finalizeze si sa amenajeze o pensiune a carei constructie era inceputa in orasul V, insa ii lipsesc fondurile. Inculpatul s-a oferit ca prin intermediul relatiilor pe care a sustinut ca le are la Ministerul Finantelor sa obtina suma de 800.000 de euro din fonduri SAPARD, urmand sa primeasca si el o cota parte din suma ce urma a fi incasata. In vederea realizarii acestui obiectiv inculpatul a solicitat in diferite randuri partii vatamate mai multe sume de bani, C P predandu-i acestuia aproximativ 4000 de lei (dupa cum sustine partea vatamata in denuntul formulat).
Tot pentru a da o nota de veridicitate sustinerilor facute, dupa primirea sumei de bani mai sus-mentionate, inculpatul convoaca partea vatamata la sediul Ministerului de Finante, unde aceasta urma sa semneze documentatia necesara obtinerii fondului SAPARD. In realitate, aceasta documentatie nu exista iar persoana prezentata de catre inculpat partii vatamate ca fiind secretara de cabinet a ministrului finantelor s-a dovedit a fi o minciuna. In aceste conditii, partea vatamata revine la domiciliu si formuleaza plangere impotriva inculpatului.
2. In aceleasi imprejurari in care inculpatul l-a cunoscut pe C P l-a cunoscut si pe martorul T D I, care de asemenea si-a manifestat dorinta de a inchiria spatii comerciale ce apartineau Mitropoliei. Inculpatul F s-a angajat si fata de acesta ca in schimbul sumei de 500 de euro sa  intervina pe langa functionarii Mitropoliei pentru obtinerea respectivelor spatii, precizand ca suma de bani urmeaza a fi achitata celor ce urmau sa aprobe inchirierea spatiilor. Pentru ca inculpatul a tergiversat solutionarea respectivei chestiuni si pentru ca martorul a observat ca in ce priveste aceeasi problema inculpatul nu a reusit sa o rezolve pentru partea vatamata C, banii respectivi nu au mai fost dati.
Aceasta stare de fapt a  rezultat din declaratiile date de partea vatamata C in cursul urmaririi penale si in fata instantei , din declaratia martorului T  D I , care a asistat la mare parte din discutiile avute de inculpat cu si la predarea unor sume de bani,  in fata martorului inculpatul sustinand ca poate intervenii pe linga functionarii Mitropoliei;  din declaratia martorei C L sotia partii vatamate  care a asistat la o parte din discutii, a fost la Bucuresti la Ministerul de finante si in prezenta ei i s-au dat inculpatului o parte din bani; din declaratiile martorei G A care a auzit discutiile despre fondurile pentru pensiune si a vazut cand partea vatamata a inmanat inculpatului 1000 lei;  din declaratiile martorului I S  care a asistat la discutia in care inculpatul- imbracat in haine preotesti si partea vatamata in care cel dintai ii cerea lui C P bani pentru a interveni la Mitropolie; precum si din declaratia consilierului economic al Mitropoliei D V .
 In ce priveste infractiunea de trafic de influenta in dauna martorului T DI, savarsirea acesteia a rezultat din declaratia lui TD  ce s-a coroborat cu declaratia luata partii vatamate C P  care a fost de fata cand inculpatul i-a cerut acestuia suma de 300 de euro (). Infractiunea de trafic de influenta consta intr-o varianta alternativa si in pretinderea de bani de persoana ce lasa sa se creada ca are influenta, nefiind relevant daca interventia s-a produs sau nu si daca banii au fost sau nu primiti. Prin urmare s-a apreciat ca si in acest caz, desi banii nu au fost efectiv dati, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta.
S-a apreciat insa ca incadrarea juridica a faptelor asa cum ele au fost anterior descrise in ce priveste pe partea vatamata C P comporta discutii, astfel:
Practica judiciara este constanta in sensul ca infractiunea de trafic de influenta nu poate fi savarsita in forma continuata, ea se consuma prin savarsirea oricareia din  actiunile tipice prevazute alternativ in norma de incriminare si anume: primirea ori pretinderea de bani ori alte foloase sau acceptarea de promisiuni, de daruri, savarsite de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionat, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. De aceea, pentru existenta infractiunii nu are relevanta daca pretinderea folosului a fost satisfacuta, nici daca acceptarea promisiunii unor foloase a fost urmata de prestarea acestora. Nu este relevant daca interventia s-a produs ori nu, precum si momentul in care aceasta s-a realizat – raportat la momentul savarsirii uneia din actiunile ce constituie elementul material al infractiunii -, deoarece producerea interventiei nu este o conditie pentru existenta traficului de influenta.
In situatia in care cumparatorul de influenta a dat diferite sume de bani exista o singura infractiune de trafic de influenta, nu in forma actiunii continuate intrucat aceste actiuni nu prezinta fiecare in parte elementele constitutive prevazute de art. 257 C.p. ci o unitate naturala a infractiunii.
Prin urmare in ce priveste partea vatamata C P aau existat doua infractiuni astfel: o infractiune de trafic de influenta in forma simpla prev. de art. 257 al. 1 C.p. referitoare la  interventia pentru spatiile comerciale apartinand Mitropoliei si o infractiune de inselaciune prev. de art. 215 al. 1 si 2 C.p. in ce priveste fondurile SAPARD. A doua fapta nu poate fi considerata trafic de influenta intrucat pentru ca elementele constitutive ale acestei infractiuni sa fie intrunite este necesar ca persoana a carei influenta se traficheaza sa fie competenta sa savarseasca respectivul act. In cazul de fata inculpatul a sustinut ca poate obtine fonduri SAPARD prin influenta pe care o are asupra unor functionari din cadrul Ministerului Finantelor, insa acordarea fondurilor SAPARD nu sunt in competenta Ministerului Finantelor, ci in competenta Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala potrivit O.U.G. nr. 13/1996 aprobata prin Legea nr. 198/2006.
In cazul infractiunii de inselaciune persoana care da banii este de buna credinta, fiind indusa in eroare de catre faptuitor, pe cata vreme beneficiarul traficului de influenta urmareste obtinerea cu rea-credinta a satisfacerii unui interes prin  coruperea sau influentarea unui functionar, (in acest sens s-a pronuntat Curtea Suprema de Justitie prin decizia penala nr. 5438/2001).
Pe cale de consecinta a fost admisa cererea formulata de Ministerul Public de schimbare a incadrarii juridice fata de actul de sesizare din infractiunea de trafic de influenta savarsita in forma continuata (in dauna lui C P) prevazuta de art. 257 al. 1 cu aplicarea art. 41 al. 2, 42 C.p. in infractiunea de trafic de influenta prev. de art. 257 al. 1 C.p. si  infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 al. 1, 2 C.p.,ambele cu retinerea art. 37 lit. b) Cod penal.
In drept:
S-a concluzionat ca fapta inculpatului F I de a pretinde si de a primi diferite sume de bani de la partea vatamata C P lasand sa se creada ca are influenta asupra functionarilor de la Mitropolie, pentru obtinerea unor spatii comerciale cu contracte de inchiriere incheiate in conditii mai avantajoase, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta, prev. de art. 257 al. 1 C.p.
Fapta aceluiasi inculpat de a induce in eroare pe partea vatamata C P, pretinzand ca, in calitate de preot cu activitate in cadrul Patriarhiei , are influenta asupra unor functionari de la Ministerul Finantelor si in acest fel i-ar putea obtine partii vatamate fonduri SAPARD nerambursabile in suma de 800.000 de euro, desi Ministerul Finantelor nu avea in competenta acordarea acestor fonduri, si de a pretinde partii vatamate C sume de bani in realizarea acestei interventii, precum si predarea efectiva a sumei de 500 de euro cu acest scop, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta de art. 215 al. 1 si 2 C.p.
Fapta inculpatului de a pretinde de la numitul T D I o suma de bani pentru a interveni la Mitropolie in vederea obtinerii unor spatii comerciale in conditii mai avantajoase constituie infractiunea de trafic de influenta prevazuta de art. 257 al. 1 C.p.
In ce priveste individualizarea pedepselor instanta a avut in vedere dispozitiile art. 72 C.p., limitele de pedeapsa prevazute de partea speciala a Codului penal, inselaciunea fiind pedepsita cu inchisoarea de la 3 la 15 ani, iar traficul de influenta cu inchisoarea de la 2 la 10 ani, faptul ca inculpatul este recidivist postexecutoriu  (asa cum a rezultat din fisa de cazier , condamnarile lui anterioare fiind tot pentru savarsirea unor infractiuni de inselaciune in forma continuata si trafic de influenta, asa incat putem aprecia ca inculpatul s-a specializat in inducerea in eroare a unor persoane in scopul obtinerii pentru el a unor foloase materiale, si probabil de multe ori facand trafic de influenta. S-a  avut in vedere si faptul ca inculpatul s-a sustras de la urmarirea penala si de la judecata, existand date ca el are cunostinta de proces prin acea ca prin intermediul surorii lui la termenul din 24 februarie 2010 si-a angajat aparator ales.
Pentru aceste considerente   i s-au aplicat inculpatului cate o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru cele doua infractiuni savarsite in dauna partii vatamate C P si a unei pedepse de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii in dauna martorului T D I, intrucat in ce priveste aceasta ultima fapta instanta a avut in vedere rezultatul produs si anume faptul ca infractiunea s-a realizat doar in forma pretinderii de foloase materiale.
Faptele fiind concurente in baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C.p.i s-a aplicat inculpatului F I pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare sporita la 5 ani inchisoare. Aplicarea sporului  a fost justificata de numarul de infractiuni, de antecedenta inculpatului, de modalitatea de comitere a faptelor.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, desi art. 71 al. 2 C.p.s-a impus interzicerea automata a drepturilor prevazute la art. 64 lit. a, b si c C.pen., in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii, in momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei, instanta a avut in vedere Decizia nr. 74/5.11.2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art. 4142 alin. 3 C.p.p., dispozitiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a – c C.p. nu se va face in mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instantei de judecata, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 C.p. Recursul in interesul legii pronuntat de instanta suprema in materie este in deplina concordanta si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Hirst c/a Marii Britanii.
Ca atare, in prezenta cauza, instanta a retinut ca natura faptei savarsite si ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala, prevazute de art. 64 lit. a si lit. b C.p., respectiv, dreptul de a alege si a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat – activitati ce presupun responsabilitatea sa civica, increderea publica sau exercitiul autoritatii.
Partea vatamata CP s-a constituit parte civila cu suma de 2000 de euro despre care a afirmat ca a predat-o inculpatului atat pentru obtinerea spatiilor comerciale, cat si pentru obtinerea fondurilor SAPARD. Din declaratiile martorilor G A C  si I S    ce au fost de fata cand inculpatul a primit bani de la partea civila pentru obtinerea fondurilor SAPARD, martorei C LD  precum si din declaratiile partii civile C, , Tribunalul a retinut ca in cauza s-a facut dovada ca partea civila a dat inculpatului suma de 2000 de euro, din care 1500 de euro pentru traficul de influenta la Mitropolie si 500 de euro pentru obtinerea fondurilor SAPARD. De altfel la solicitarea instantei aparatorul partii civile  a precizat la termenul din 24.03.2010 ca pentru spatiile comerciala s-a dat suma de 1500 euro iar pentru obtinerea fondurilor SAPARD 500 euro.
In cauza cu privire la suma de 1500 de euro s-au  aplicat dispozitiile art. 257 alin. 2 cu raportare la art. 256 alin. 2 in sensul ca acestea s-au  confiscat.
Prin urmare s-a  admis doar in parte actiunea civila formulata de CP, numai cu privire la suma data de acesta inculpatului pentru obtinerea fondurilor SAPARD si anume echivalentul in lei a sumei de 500 euro, pentru acestea fiind intrunite conditiile raspunderii civile delictuale.

.  In baza art 37 lit. b) C.p., 39 C.p., a fost condamnat  inculpatul F I la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta in dauna  lui T D I.
In baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C.p. i-a  fost aplicata inculpatului F I pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare sporita la 5 ani inchisoare.
In baza art. 71 al. 2 C.p.i-a fost interzis inculpatului exercitiul drepturilor civile prevazute de art. 64 lit. a, b) C.p. ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 257 al. 2 C.p. raportat la art. 256 al. 2 C.p. a fost confiscat de la inculpat echivalentul in lei a sumei de 1500 Euro.
A fost admisa in parte actiunea civila formulata de partea civila C P   si a fost obligat inculpatul sa plateasca in favoarea acestuia suma de 500 Euro sau echivalentul in lei la data platii, cu titlu de despagubiri materiale.
Au fost respinse celelalte pretentii ale partii civile.