Trafic de influenta. Avocat.

Fapta presupusa a persoanei care, in calitate de avocat, s-a prevalat de influenta pe care a lasat sa se creada ca o are asupra unor magistrati judecatori din cadrul Tribunalului Neamt - Sectia civila, inducandu-i denuntatorului tot timpul ideea ca o sa-l poata ajuta in scopul obtinerii unei hotarari favorabile intr-un dosar aflat pe rolul acestei sectii intruneste conditiile temeiului juridic de arestare preventiva, prevazut de art.148, lit.f c.pr.pen.

Curtea de Apel Bacau – Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie
Incheierea penala nr. 32 din 27 aprilie 2010.

Prin referatul Parchetului de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie – Directia nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau nr.42/P/2010, inregistrat pe rolul acestei instante sub nr.257/32/2010, s-a formulat propunerea de arestare preventiva a inculpatei P. A. A., cercetata pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art.257 alin.1 Cod Penal cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.
Impotriva inculpatei s-a inceput urmarirea penala la data de 26.04.2010, orele 13,00 (filele 9-11), dupa care  s-a pus in miscare actiunea penala prin ordonanta procurorului (filele 12-14).
De asemenea, inculpata a fost retinuta la data de 26.04.2010, orele 20,55 prin ordonanta emisa de procuror (filele 15-18).
Analizand propunerea formulata, referatul procurorului, concluziile orale si apararile formulate de cei 2 avocati alesi, precum si actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Rezulta din propunerea formulata ca la data de 20.04.2010 la Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Bacau a fost inregistrat la numarul 42/P/2010 denuntul formulat de catre D. E., impotriva lui P. A. A., avocat in cadrul Baroului Neamt, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta.
In fapt, avocata P. A. A. i-a pretins denuntatorului suma de 1.000 Euro, lasandu-1 sa creada ca are influenta pe langa magistrati judecatori din cadrul Tribunalului Neamt - Sectia civila, in scopul obtinerii unei hotarari favorabile intr-un dosar aflat pe rolul acestei sectii, cu termen de judecata 28.04.2010, avand ca obiect revendicare imobiliara si granituire si intentat de catre familia denuntatorului impotriva lui A. C. s.a.
Incepand cu anul 1998, datorita unor neintelegeri cu privire la o suprafata de teren situata in vecinatatea casei unde denuntatorul D. E. locuieste impreuna cu tatal sau, in comuna Tamaseni, sat Adjudeni, acesta din urma a intentat o actiune judecatoreasca de constatare a proprietatii a unei suprafete de 801 mp (4,5 prajini teren gradina) suprafata de teren pe care a cumparat-o cu un act de mana de la P. M.
In anul 2002 s-a admis actiunea in constatare si s-a stabilit dreptul parintilor denuntatorului – D.S. si D. E., asupra suprafetei de 4,5 prajini teren gradina situata in comuna Tamaseni, sat Adjudeni, locul numit „Groapa mare". Au fost pusi in posesie de catre autoritatile locale din cadrul primariei si politiei, insa o familie din vecinatate, numita Andries, s-a opus punerii in posesie si au facut actiune in instanta sustinand ca terenul le apartine.
Au urmat mai multe procese pe rolul Judecatoriei Roman, Tribunalului Neamt si Curtii de Apel Bacau pornite de catre familia A. sub diferite actiuni de revendicare, de granituire, de anulare a procesului verbal de punere in posesie, ele.
Observand ca aceasta situatie dureaza de foarte mult timp denuntatorul a inceput sa se intereseze la tatal lui despre situatia terenului cumparat de la P. M..
Tatal acestuia i-a spus ca a angajat avocat pe P. A. A., din Roman, care ii sustine cauza in toate actiunile aflate pe rolul instantelor.
Din discutiile avute cu tatal lui, acesta i-a transmis denuntatorului ca avocata P. A. A. i-a promis ca la sfarsitul anului 2009 - inceputul anului 2010 vor fi finalizate toate procesele aflate pe rolul instantelor si vor intra in posesia terenului situat in continuarea curtii familiei denuntatorului.
La inceputul acestui an, observand ca procesele nu s-au terminat, denuntatorul s-a intalnit cu avocata P. A. A. la biroul acesteia si a intrebat-o despre situatia dosarelor. Aceasta i-a spus ca mai exista un dosar, pe rolul Tribunalului Neamt, avand ca obiect revendicare imobiliara si granituire, intentat de catre familia denuntatorului impotriva lui A. C. s.a.
Avocata P. A. A. i-a spus ca la Judecatoria Roman (in anul 2007) s-a admis actiunea si au fost obligati paratii (A.C. s.a.) sa lase familiei denuntatorului in deplina proprietate si posesie suprafata de 4,5 prajini (801 mp) teren agricol situat in intravilanul satului Adjudeni, comuna Tamaseni, cu amplasamentul si vecinatatile prevazute in documentatia cadastrala aflata la dosar, a raportului de expertiza intocmit de expertul Vacarasu Ioan si a procesului verbal de punere in posesie din anul 2003 eliberat de Comisia comunala Tamaseni de aplicare a Legii nr. 18/1991.
Actualmente acest dosar se afla pe rolul Tribunalului Neamt in recursul formulat de catre familia A..
La data de 15.04.2010, denuntatorul s-a deplasat la biroul avocatei P. A. A., din municipiul Roman, pentru a discuta cu aceasta despre situatia dosarului.
Cu aceasta ocazie avocata P. A. A. i-a spus denuntatorului ca va merge la Piatra Neamt, pentru a se interesa de soarta dosarului si pentru a stabili eventualele detalii si cai de urmat. Totodata aceasta i-a spus ca pentru solutionarea favorabila a unor dosare mai grele este nevoie de 1.000 - 1.500 curo, bani care trebuie sa ajunga la judecatori, iar la cazuri mai mici se dau sume mai mici. D. E. i-a spus avocatei ca ar fi de acord sa dea aceasta suma, dar sa ii dea un raspuns clar despre ce suma este vorba ca sa o pregateasca, pentru ca s-a saturat de cand se judeca aceste procese si o sa ajunga in situatia ca si tatal sau sa moara asa cum s-a intamplat si cu mama lui. Iara a se sti proprietari pe o bucata de teren ce le apartine.
Denuntatorul D. E. impreuna cu avocata P. A. A. au convenit sa se vada a doua zi, pe 16.04.2010.
La data de 16.04.2010, in jurul orei 14:00, denuntatorul D. E. s-a deplasat din nou la biroul avocatei P. A. A., unde i-a cerut detalii acesteia cu privire la stadiul dosarului, la care avocata i-a spus sa aiba un pic de rabdare intrucat va suna sa vada ce complet va fi la termenul din 28.04.2010. In acelasi timp a scris pe un biletel pe o parte numele a trei persoane, respectiv „C. M., C. E. P., S. M. A.i" punand un indicativ I, iar pe partea cealalta alte doua nume „B. C., M. punand indicativul II iar dedesubt T: 28.04". Totodata, a sunat pe cineva de pe mobilul ei si i-a cerut acelei persoane sa-i spuna prenumele lui B.. Acea persoana i-a transmis ca se mai numeste si C..
Dupa ce a terminat convorbirea, avocata P. A. A. i-a specificat denuntatorului ca in situatia in care completul va fi format din persoanele stabilite cu indicativul II, respectiv B. C. si M., este vorba despre un complet mai maleabil cu care se poate discuta, in sensul rezolvarii favorabile a dosarului. Cu aceasta ocazie denuntatorul a intrebat-o pe avocata ce inseamna maleabil, el intelegand prin „maleabil" ca este vorba despre o suma mai mica de 1.000 curo, iar avocata i-a spus ca e bine 1.000 curo, denuntatorul fiind de acord cu aceasta suma.
De asemenea, avocata i-a mai spus denuntatorului D. E. ca, primul complet (completul 1 – C. M., C. E. P., S. M. A.) a mai judecat aceasta cauza si este posibila si varianta conform careia „chiar daca ai dreptate rezultatul va fi dupa capul lor".
Avocata i-a indicat denuntatorului sa o sune la telefon luni, 19.04.2010, pentru a-i transmite acestuia ce complet va fi (completul I sau II), spunandu-i ca nu ii va da detalii prin telefon, ci doar ii va spune indicativul I sau II, asa dupa cum i le-a scris pe biletelul pe care i 1-a dat. Denuntatorul i-a spus ca nu o va suna pe telefon, ci va veni personal la biroul acesteia.
Denuntatorul a precizat ca discutia avuta cu avocata P. A. A.din 16.04.2010, a inregistrat-o din proprie initiativa cu telefonul mobil personal.
Denuntatorul D. E. nu a sunat-o si nici nu a fost la biroul avocatei in data de luni 19.04.2010, intrucat a considerat ca aceasta nu are o atitudine serioasa si probabil face un angajament dublu si cu partea adversa, urmarind sa-si insuseasca o suma de bani necuvenita, spunandu-i ca va fi pentru a interveni la judecatori spre solutionarea favorabila a dosarului.
Pe data de 20.04.2010, in jurul orei 17:00, denuntatorul D. E. s-a intalnit cu avocata P. A. A.la biroul ei si aceasta i-a transmis ca o sa mearga joi, 22.04.2010, la Tribunalul Neamt pentru a discuta cu judecatorul Botezatii in legatura cu solutionarea favorabila a dosarului. Totodata, avocata P. A. A. i-a spus denuntatorului ca la intoarcerea de la Piatra Neamt o sa-i dea un telefon pentru a fixa o intalnire cu el.
La data de 22.04.2010, in jurul orelor 16:30 - 17:00, denuntatorul s-a intalnit din nou cu avocata la biroul acesteia. Cu aceasta ocazie, avocata P.A.A. i-a spus denuntatorului ca judecatorul B. C. a chemat-o la el inca odata, motiv pentru care trebuie sa plece din nou la Piatra Neamt, a doua zi   pe 23.04.2010, in jurul orelor 09:30 si sa aiba o discutie cu acesta cu privire la remiterea sumei de 1.000 de euro. Intrucat denuntatorul i-a transmis avocatei P.A.A. ca pe data de 23.04.2010 este plecat din localitate, s-a inteles cu aceasta sa se auda la telefon pentru a stabili o intalnire la o data ulterioara.
De asemenea, avocata i-a spus denuntatorului ca, in situatia in care judecatorul ii va pretinde suma de 1.000 de Euro o va pune de la ea, urmand sa si-o recupereze de la denuntator.
In motivarea propunerii de luare a masurii  arestarii preventive se arata ca:
Pentru infractiunea de trafic de influenta prevazuta de art.257 al.l Cod penal cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, pedeapsa prevazuta de lege este cea a inchisorii de la 2 la 10 ani.
Infractiunea retinuta in sarcina inculpatei este din categoria celor de coruptie cu o reglementare distincta, printr-o lege speciala, determinata de imperativul combaterii acestui flagel antisocial. Inculpata P. A. A., in calitate de avocat, s-a prevalat de influenta pe care a lasat sa se creada ca o are asupra unor magistrati judecatori din cadrul Tribunalului Neamt - Sectia civila, inducandu-i denuntatorului tot timpul ideea ca o sa-l poata ajuta in scopul obtinerii unei hotarari favorabile intr-un dosar aflat pe rolul acestei sectii.
S-a apreciat ca in speta data savarsirea acestui tip de infractiune raportat si la calitatea subiectului activ conduc la ideea unui pericol concret la ordinea publica creand un impact negativ asupra intregii colectivitati din care aceasta face parte.
Pericolul concret pentru ordinea publica este determinat de rezonanta pe care fapta comisa o are in randul colectivitatii din care inculpata face parte, iar lipsa de fermitate a organelor judiciare ar crea un sentiment de insecuritate si acreditarea ca justitia nu ar actiona eficient impotriva unor astfel de manifestari infractionale cu un grad de pericol ridicat si ca legea penala nu s-ar aplica in mod echitabil fata de toti cetatenii Romaniei.
De asemenea, s-a considerat ca pentru cele mai sus expuse, luarea masurii arestarii preventive respecta dispozitiile art.5 din CEDO si art.23 din Constitutie, detentia provizorie solicitata fiind justificata de gravitatea deosebita a infractiunii determinata de natura acesteia, circumstantele savarsirii ei si calitatea inculpatei de avocat.
Ordinea publica ar putea fi afectata, printre altele, si de ecoul social provocat de savarsirea faptei ce formeaza obiectul urmaririi penale. Faptele inculpatei sunt deosebit de grave, tinand cont de calitatea sa de avocat, profesie ce opereaza in interesul justitiei si a savarsit o infractiune care are ca urmare o lezare a relatiilor sociale referitoare la infaptuirea justitiei. Fara nicio indoiala faptele inculpatei au starnit in randul opiniei publice o puternica reactie de indignare si totodata un sentiment de neincredere, privind activitatea avocatilor. Rezonanta sociala negativa a faptelor pentru care este cercetata inculpata creeaza o tulburare insemnata asupra ordinii publice, motiv pentru care consideram ca privarea de libertate a inculpatei este oportuna pentru mentinerea ordinii publice.
In aceasta cauza, savarsirea infractiunii de catre inculpata afecteaza tocmai relatiile sociale referitoare la independenta judecatorului, la integritatea acestuia, existand suspiciunea ca solutionarea unor cauze s-ar face cu incalcarea indatoririlor de serviciu, hotararile judecatoresti se iau in urma primirii unor sume de bani si s-ar acredita ideea ca justitia este a oamenilor cu bani.
Adusa in fata judecatorului, inculpata a renuntat la dreptul la tacere si a dat  declaratie in  raport de invinuirea ce i-a fost adusa.
In solutionarea  prezentei sesizari judecatorul are  obligatia , in prima faza, sa verifice daca pentru  fapta prevazuta de legea penala de care este acuzata P. A. A. sunt  probe sau indicii temeinice ca a  comis-o, asa cum prevad dispozitiile  art.148, alin.1 Cod Procedura penala, raportat la art. 143 Cod Procedura penala.
Notiunile juridice de probe si indicii temeinice  sunt explicate in art.63 si 681 Cod Procedura penala, scopul lor fiind acela de a indruma judecatorul  in formarea rationamentului logico-juridic pe baza caruia sa rezulte cel putin  presupunerea rezonabila ca inculpata a savarsit fapta.
Bineinteles ca , inainte  de a  cerceta valoarea lor probatorie, se impune a fi verificat cadrul legal si procedural  in care au fost  administrate actele ce le  consemneaza.
In acest sens se retine ca unul din aparatorii alesi ai inculpatei a criticat legalitatea  inregistrarilor si interceptarilor audio sau video efectuate in baza art.911 Cod Procedura penala, considerand ca nu pot fi folosite in prezenta cauza in conformitate cu  dispozitiile art.64, alin.2 Cod Procedura penala, intrucat procesul penal nu era inceput potrivit art.228 Cod Procedura penala.
Instanta constata ca neregularitatea invocata ar putea fi formulata in conditiile expuse doar in privinta inregistrarilor audio-video anterioare datei de 26.04.2010 orele 13,00 cand a fost emisa rezolutia de incepere a urmaririi penale.
Referitor numai la acestea, pe langa ratiunea generala a confidentialitatii unor astfel de mijloace de proba, instanta retine multiple argumente de text in care se face vorbire de „participanti”, de „obiectul cercetarii”, de „persoana vatamata” – art.911, alin.8 Cod procedura penala, art.913 , alin.1 Cod Procedura penala - sau de „alte cauze penale” art.912,alin.5 Cod procedura penala, cu privire la care se admite posibilitatea folosirii inregistrarilor chiar in conditiile  in care nu exista unul din modurile  de sesizare  prevazute de lege.
Daca legiuitorul  ar fi considerat necesar ca mijloacele de proba in discutie  sa poata fi administrate doar in cadrul formal al procesului penal, ar fi precizat aceasta cerinta in mod expres, asa cum a facut-o in cazul perchezitiei domiciliare. Or, in conditiile generale prevazute de art.911, alin.1 Cod procedura penala se face referire doar la  necesitatea existentei de date  sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni de catre participanti, iar nu la declansarea anterioara a raportului juridic de conflict, de natura procesuala, fata de invinuit.
Chiar daca in procedura de fata judecatorul nu este chemat  sa dispuna asupra  legalitatii acestor probe, critica adusa de aparatori trebuie verificata in raport de prevederile art.143 si 64 Cod Procedura penala.
In consecinta, tinand seama si de celelalte garantii procedurale reglementate detaliat in art.911 - 914 Cod procedura penala, cea mai importanta referindu-se la autorizarea si confirmarea inregistrarilor facute de judecator, instanta nu considera necesar sa inlature de la analiza convorbirile inregistrate.
In ceea ce priveste determinarea inculpatei de catre denuntator sa comita fapta  prevazuta de legea penala pentru care s-a formulat propunerea de arestare, instanta retine ca anterior sesizarii organului de urmarire penala au fost purtate discutii pe aceeasi tema intre cei doi, urmatoarele intrevederi aparand ca o  consecinta fireasca a celor stabilite in data de 16.04.2010.
Pe de alta parte, atat in modalitatea determinarii savarsirii  unei infractiuni, cat si  in  cea a determinarii  continuarii savarsirii ei, o conditie prealabila o constituie lipsa luarii unei hotarari infractionale si adoptarea ei ca urmare a activitatii unei alte persoane, aflata sub controlul organelor judiciare, aspect care, evaluat atat cat  permite procedura speciala prezenta, nu pare a fi indeplinit.
In orice caz nu trebuie pierdut din vedere ca elementul material al infractiunii de trafic de influenta este indeplinit prin simpla acceptare a promisiunii sau  pretinderea de bani, in scopul  special prevazut de  textul incriminator.
Tot in legatura cu administrarea probatoriului in cursul urmaririi penale si asigurarea apararii inculpatei prin luarea la cunostinta de actele si lucrarile din dosar, instanta retine ca faza scrisa a procesului penal are caracter nepublic, momentele procedurale insotite de prevederile legale  de garantii de aparare fiind respectate de  organele judiciare.
Procedand la cercetarea materialului probator care insoteste propunerea de arestare preventiva, se constata ca sesizarea organelor judiciare a fost formulata de denuntatorul D. E. care a  reclamat la data de 20.04.2010 ca faptuitoarea P. A. A. i-a cerut in ziua de 16.04.2010 suma de 1000 €, pentru a interveni pe langa judecatorii care aveau de solutionat dosare in care parte era tatal sau (f.1- 6 d.u.p.).
Dupa efectuarea denuntului, pe baza  autorizatiilor prevazute de lege, initial provizorii, date de procuror, ulterior emise de Presedintele Curtii de Apel Bacau, la datele de 20.04.2010, 22.04.2010 si 26.04.2010, numitul D. E. s-a deplasat la sediul biroului de avocatura al inculpatei unde a purtat  discutii in legatura cu un dosar civil de pe rolul  Tribunalului Neamt, cu termen de judecata la data de 28.04.2010.
In data de 26.04.2010, se retine in referatul procurorului ca inculpata a primit suma de 1000 Euro cu titlul specificat anterior.
In declaratia data la termenul de azi inculpata confirma primirea banilor, insa face precizarea ca erau destinati unor colegi avocati, pe care a intentionat sa-i coopteze in asigurarea asistentei juridice acordate tatalui denuntatorului, parte in mai multe procese civile, si chiar initierea unui alt proces de aceeasi natura si in legatura cu primele.
Avand in vedere sustinerile contradictorii dintre denuntator si inculpata cu privire la scopul remiterii si primirii sumei de 1000 €, instanta constata ca din convorbirile interceptate rezulta cel  putin existenta unor date care nasc presupunerea rezonabila ca P. A. A.a lasat sa se creada ca are influenta asupra unui magistrat ce intra in componenta completului de judecata care avea de solutionat la data de 28.04.2010 un dosar civil ce prezenta interes pentru D.E..
Astfel, se vorbeste de deplasarea inculpatei la Piatra Neamt „sa ia legatura cu cine trebuie”(f.65 d.u.p.), respectiv, sigur cu „punctul doi”, de discutii care nu pot  avea  loc prin telefon fiindca o „leaga astia”, „ca din trei…numai cu unul se poate discuta” (f.109,110 D.U.P.), la care  s-a si ajuns, precum si modul in care  trebuie dati banii si asigurarea denuntatorului ca ii va lua inapoi daca „nu se rezolva” (f.111 d.u.p.).
Coroborand convorbirile aratate cu tot ansamblul discutiilor purtate de  cei doi , cu biletelul scris personal de inculpata, pe care se regasesc numele  magistratilor, instanta  constata ca apararea sa nu este sustinuta de datele din dosar, dimpotriva se evidentiaza  referiri exprese la completul de judecata, iar nu la colegi avocati.
Prin urmare sunt indeplinite conditiile prevazute de art.143 Cod procedura penala, judecatorul fiind obligat sa constate daca in cauza exista si unul din cazurile descrise la art.148, alin.1 Cod procedura penala.
Propunerea procurorului se intemeiaza pe motivul aratat la  lit.f, respectiv, savarsirea  unei infractiuni pentru care  legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si existenta probelor ca lasarea  sa in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
In ceea ce priveste prima cerinta, se observa ca infractiunea de trafic de influenta, prevazuta de art.257, alin.1 Cod Penal, de care este inculpata P. A. A., este pedepsita cu inchisoarea intre 2 si 10 ani.
Raportat la cea de-a doua conditie instanta constata ca pericolul care planeaza asupra ordinii publice  se evidentiaza pe mai multe planuri, acestea intrepatrunzandu-se unele cu altele:
1) Un prim plan general, care deriva din gravitatea abstracta a comiterii  unor fapte de  coruptie, gravitate  recunoscuta drept una ridicata in orice societate democratica in care domnia legii este de cea mai importanta in dezvoltarea sa sub toate aspectele. O asemenea societate nu poate  functiona normal fara ca persoanele care  reprezinta o autoritate  sau chiar o functie  publica sa nu fie la adapost de orice banuiala de influenta, in alt mod decat cel reglementat legal sau administrativ.
In considerarea acestui deziderat, primordial  in asigurarea ordinii de drept, orice incercare de corupere a unui functionar se impune a fi  sanctionata dur si imediat.
2) Un al doilea plan priveste conditiile concrete in care se presupune  ca a fost comisa fapta, in sensul ca inculpata s-a folosit de calitatea sa de avocat pentru a convinge denuntatorul ca are posibilitatea de a lua legatura cu un magistrat si de a-l influenta, altfel decat ii permite procedura civila, P. A. A. aducand un mare prejudiciu profesiei onorabile de avocat, calitate care presupune  demnitate, integritate si un respect al legii, situat dincolo de cel pe care trebuie sa-l aiba orice alta persoana care nu-si desfasoara activitatea in sistemul justitiei in general.
Deturnarea caracteristicilor si functiilor specifice profesiei de avocat catre un scop infractional, de coruptie, pentru obtinerea facila de avantaje materiale, nu poate genera decat un  profund sentiment colectiv de respingere.
3) In sfarsit, poate cel mai important dintre pericolele puse in evidenta prin acuzarea ce este adusa inculpatei este identificat in valorile sociale concrete ce  se presupune ca au fost lezate si care au determinat apartenenta traficului de influenta la grupul infractiunilor in legatura cu serviciul.
Prin fapta descrisa anterior inculpata a declansat noi valente daunatoare increderii in sistemul judiciar, pe care constiinta opiniei publice trebuie sa il perceapa independent si impartial,  dincolo de orice suspiciune de corupere.
Magistratii, ca reprezentanti ai celei de-a treia puteri in stat, desfasoara o activitate esentiala pentru bunul mers al societatii, de aceea orice fel de amenintare adusa integritatii lor profesionale constituie si o  amenintare concreta adusa ordinii publice.
In consecinta, sintetizand cele expuse, instanta constata ca interesul general reclama privarea de libertate a inculpatei la acest moment, fara ca principii fundamentale ce guverneaza procesul penal, cum ar fi  prezumtia de  nevinovatie, sa fie afectate.