La individualizarea pedepsei si alegerea modalitatii de executare in regim de detentie s-a avut in vedere si imprejurarea ca fapta a fost comisa prin violenta, in forma continuata si ca in pofida probelor existente la dosar, inculpatul ME nu a recuno...

    La individualizarea pedepsei si alegerea modalitatii de executare in regim de detentie s-a avut in vedere si imprejurarea ca fapta a fost comisa prin violenta, in forma continuata si ca in pofida probelor existente la dosar, inculpatul ME nu a recunoscut si regretat infractiunea retinuta in sarcina sa, facand demersuri impreuna cu sotia sa, MD, ca martorii esentiali in cauza sa-si schimbe declaratiile date in faza de urmarire penala.

   (Trib. Bistrita-Nasaud, s. pen., sent. nr. 34/F/7 aprilie 2010)
         
Prin Rechizitoriul nr.15D/P/2007 al Directiei de Investigare a Infractiunilor  de Criminalitate Organizata - Biroul Teritorial Bistrita-Nasaud au fost trimisi in judecata inculpatii ME, pentru comiterea infractiunii de trafic de minori prev.de art.13 alin.1,2 si 3, teza a II-a din Legea nr.678/2001, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal si art. 13 alin.1 Cod penal si MDa pentru savarsirea infractiunii de trafic de minori prev.de art.13 alin.1 si 3, teza a II-a din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.13 alin.1 Cod penal.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarea stare de fapt:
Inculpatii sunt soti, au impreuna doi copii minori si locuiesc in Bistrita, str. _. Dintr-o casatorie anterioara  a mamei sale, inculpatul ME are mai multi frati si surori care locuiesc in municipiul Dej, judetul Cluj.
In vara anului 2003, partea vatamata-minora CR, sora vitrega (dupa mama) cu inculpatul ME, a fost violata de fratele ei, CF (condamnat pentru aceasta fapta la o pedeapsa privativa de libertate). Din acest motiv dar si ca urmare a unor certuri pe aceasta tema in familia sa, partea vatamata a hotarat sa plece de la domiciliul parintilor sai din localitatea Reteag, judetul Bistrita-Nasaud si sa mearga sa locuiasca pentru un timp la fratele ei din Bistrita, inculpatul ME. Partea vatamata CR (atunci in varsta de 15 ani si jumatate) s-a deplasat la Bistrita insotita de sora ei, CT, care a lasat-o pe minora la locuinta fratelui lor, desi acesta nu era acasa cand au ajuns la domiciliul sau. Ulterior, CT a plecat la Dej si i-a comunicat telefonic inculpatului, motivul pentru care a dus-o la locuinta sa pe partea vatamata. Inculpatul ME nu a cunoscut-o pana atunci  pe partea vatamata, insa a primit-o sa locuiasca cu familia sa, atat el cat si inculpata MD afirmand ca au acceptat-o de mila.
La circa o saptamana dupa ce s-a stabilit la domiciliul celor doi inculpati, acestia i-au solicitat partii vatamate CR, desi stiau ca este minora, sa intretina relatii sexuale contra-cost cu diferiti barbati, pentru a castiga astfel sume de bani necesare pentru intretinerea familiei. Intrucat era frecvent certata din aceste motive de inculpata MD si uneori batuta de fratele ei, ME, neavand unde sa plece, la insistenta inculpatilor, partea vatamata CR a acceptat sa se prostitueze, intretinand relatii sexuale contra cost cu diferiti barbati.
Pentru a se prostitua partea vatamata a inceput sa frecventeze receptia hotelurilor din Bistrita, indeosebi "Diana", "Coroana de Aur", Pensiunea "Stefan", Pensiunea "Sherif", realizand din raporturi sexuale cu diversi barbati chiar 8 milioane de lei/zi. Intrucat partea vatamata era "tanara si frumoasa" (potrivit afirmatiilor tuturor martorilor audiati in cauza),aceasta a intrat in conflict cu alte femei care se prostituau in acele locuri (BG, CMG, SCA), motiv pentru care a intervenit inculpata MD, care deplasandu-se la Hotelul Diana, le-a pretins acestora sa-i permita si partii vatamate sa frecventeze acele locuri, sub pretextul ca "va anunta politia despre faptele de prostitutie".
Noaptea tarziu sau dimineata, cand revenea la domiciliul inculpatilor, acestia ii cereau minorei banii obtinuti din prostitutie, pretinzand ca intentioneaza sa-i cumpere un apartament, iar in situatia in care erau nemultumiti de suma primita exercitau violente asupra sa. Din banii obtinuti in acest fel, partii vatamate ii reveneau foarte putini, aspect remarcat de martora SC care a relatat ca minora era imbracata cu haine ieftine.
Au existat si situatii in care inculpatii i-au gasit minorei clienti pentru a practica prostitutia, clienti care veneau cu autoturismul pana aproape de domiciliul lor si o luau pe partea vatamata cu care plecau in diferite locatii unde intretineau relatii sexuale contra cost, banii obtinuti fiind predati de minora celor doi inculpati.
In scopul exploatarii in interes propriu a minorei, inculpatii nu i-au permis acesteia sa aiba prieteni de varsta ei. In acest sens, este de mentionat ca atunci cand a incercat sa se imprieteneasca cu vecinul lor, martorul BTI, a intervenit inculpatul ME ,care a batut-o si nu i-a permis partii vatamate sa se intalneasca cu acesta. In acest context, trebuie mentionat ca partea vatamata CR s-a prezentat martorului BTI sub numele de "C", nume sub care era cunoscuta si de alte persoane din anturajul sau precum si de catre barbatii pe care ii racola in scop de prostitutie.
De asemenea si inculpata MD i-a interzis partii vatamate sa aiba vreun prieten, pentru a evita riscul ca aceasta sa nu mai practice prostitutia.
Ca urmare a relatiilor sexuale avute cu diferiti barbati, in primavara anului 2004, minora CR a ramas insarcinata, iar la data de 22.12.2004 a nascut un baiat pe care l-a abandonat in Spitalul Judetean Bistrita-Nasaud.
Din probele existente la dosar rezulta ca minora a fost obligata sa se prostitueze chiar si atunci cand era insarcinata, precum si in perioada ciclului menstrual.
Dupa cateva zile in care a fost internata in spital pentru a naste, minora a revenit la domiciliul inculpatilor care, la scurt timp au reinceput sa o exploateze prin obligarea la practicarea prostitutiei, profitand de faptul ca partea vatamata nu are unde sa locuiasca, dat fiind ca acasa la parintii ei a fost violata de fratele ei, CF. In aceste conditii, dupa doua saptamani de la revenirea la locuinta inculpatilor, la insistentele acestora, partea vatamata a inceput din nou sa se prostitueze, dandu-le zilnic circa 3-5 milioane lei vechi, obtinuti din practicarea de relatii sexuale contra cost, bani preluati de cele mai multe ori de inculpata MD. In acest timp, partea vatamata era mereu lipsita de bani, care ii erau luati de inculpati, astfel ca din acest motiv , dar si datorita tratamentului la care era zilnic supusa, uneori batuta de fratele ei, a locuit pentru un timp la domiciliul martorei SC. Ulterior a fost nevoita sa se intoarca la locuinta inculpatilor, continuand sa se prostitueze in folosul acestora, pana in primavara anului 2006, cand a fugit la sora ei, CG, din Dej, imprejurare in care a intrat in relatie de prietenie si apoi concubinaj cu martorul PIV. Partea vatamata se afla in relatie de concubinaj cu PIV si in prezent, locuind cu familia acestuia in Dej, renuntand sa se mai prostitueze. PIV a cunoscut faptul ca partea vatamata s-a prostituat insa a acceptat situatia si a continuat relatia cu partea vatamata impotriva vointei inculpatilor care s-au deplasat la Dej, la locuinta acestuia si au luat-o cu forta pe minora, ducand-o la domiciliul lor din Bistrita. Partea vatamata a ramas la locuinta inculpatilor aproximativ o saptamana, dupa care, primind 200 lei de la inculpata MD pentru a merge la discoteca, a fugit din nou la Dej, la concubinul ei PIV.
Din probele aflate la dosar rezulta ca in perioada in care a fost gazduita de inculpati, in urma exploatarii partii vatamate prin obligarea la practicarea prostitutiei, acestia au beneficiat de cel putin 46.000 lei, bani pe care i-au folosit in interes propriu, pentru intretinerea familiei, amenajarea si intretinerea locuintei, cumpararea acesteia, restituirea  unor credite.
Exploatarea partii vatamate de catre inculpati  a fost  facilitata de faptul ca aceasta nu se putea intoarce la domiciliul parintilor ei (din cauza fratelui ei CF care o violase) era minora, naiva, nu stia sa scrie si sa citeasca, nu realiza valoarea banilor si nu stia sa faca economii, imprejurari care au pus-o in imposibilitatea de a locui singura, cum de altfel a relatat in fata instantei, concluzionand in final "ca inculpatii si-au batut joc de ea".
La stabilirea acestei stari de fapt, desi nu sunt deosebit de relevante sub aspectul vinovatiei inculpatilor, sunt avute in vedere si declaratiile martorilor audiati in faza de cercetare judecatoreasca in apararea acestora.
Sustinerea inculpatilor in sensul ca nu au stiut ca partea vatamata se prostitueaza si ca ar fi alungat-o cand au aflat acest lucru, nu corespunde realitatii, fiind infirmata indeosebi de declaratiile martorelor SC, BGM, CGM, care se prostituau la aceleasi hoteluri la care o facea si partea vatamata CR. Din declaratiile acestor martore rezulta cu claritate demersurile facute de inculpata MD pentru ca partea vatamata sa poata frecventa hotelurile la care acestea se prostituau. Solicitarea inculpatilor de inlaturare a declaratiei martorei SC, data in sedinta publica din 25 noiembrie 2009, nu va fi insusita de instanta, intrucat aceasta depozitie se coroboreaza cu cea data la urmarirea penala precum si cu cele date de martorele BGM, CGM, ML. Retractarea declaratiei data in sedinta din 18.03.2009 a fost pe deplin justificata de martora SCA care a relatat despre comportamentul violent al inculpatilor si modul in care a fost intimidata de inculpata MD. Pe de alta parte, declaratia martorei SCA se coroboreaza atat cu cea a partii vatamate CR cat si cu cea a martorului PIV (concubinul partii vatamate), care de asemenea au relatat despre presiunile la care a fost supusa minora pentru a se prostitua si violentele exercitate asupra sa de inculpatul ME. In fine, de banii obtinuti au beneficiat fara putinta de tagada inculpatii, profitand de situatia deosebita in care se afla partea vatamata-minora, respectiv naivitatea specifica varstei, faptul ca nu avea unde sa locuiasca, imprejurarea ca nefiind scolarizata  nu stia sa scrie si sa citeasca si sa aprecieze valoarea banilor. Sub acest aspect sunt relevante indeosebi declaratiile martorelor BGM, CGM si SC, care se coroboreaza cu declaratia partii vatamate, cele date de concubinul acesteia, PIV, dar si cu cea  a martorului BTIA. Acesti din urma martori au relatat despre o alta presiune exercitata de inculpati asupra partii vatamate, aceea de a-i interzice, chiar prin violenta, sa intre in relatii de prietenie cu tineri de varsta sa, cu scopul dovedit de a o exploata prin prostitutie.
Fapta savarsita de inculpatul ME, astfel cum a fost retinuta mai sus, intruneste in drept elementele constitutive ale infractiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin.1,2 si 3, teza a II-a din Legea nr.678/2001, modificata prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal.
Fapta savarsita de inculpata MD, comisa in modalitatea descrisa mai sus, intruneste in drept elementele constitutive ale infractiunii de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1 si 3, teza I-a din Legea nr.678/2001, modificata prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal.
Intrucat faptele savarsite de inculpati in forma continuata s-au epuizat dupa intrarea in vigoare a Legii nr.287/2005 (la 16 octombrie 2005), instanta nu va retine in favoarea acestora dispozitiile art.13 alin.1 Cod penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile. Acest aspect a fost pus in discutia partilor la termenul de judecata din 23 februarie 2010.
Avand in vedere ca in exploatarea minorei CR de catre cei doi inculpati au existat intreruperi, cum de altfel se mentioneaza si in actul de acuzare, in sarcina acestora se va retine savarsirea infractiunilor in forma continuata, in baza unei rezolutii unice.
Intrucat  inculpata MD a gazduit-o la domiciliul sau pe partea vatamata minora CR in scopul exploatarii ei in mod repetat prin obligarea la prostitutie, fara sa intrebuinteze violente in acest scop (la care a recurs cu certitudine sotul ei, ME) in sarcina acesteia se va retine infractiunea prev.de art. 13 alin.1 si 3, teza I-a din Legea nr. 678/2001, modificata prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal, fapta pedepsita cu inchisoare in limite mai reduse, de la 7 la 18 ani si interzicerea unor drepturi si nu infractiunea  mentionata in actul de acuzare, aceea prev. de art. 13 alin.1 si 3, teza a II-a din Legea nr. 678/2001, sanctionata mai sever, cu inchisoare intre 10 si 20 de ani si interzicerea unor drepturi. In acest context,  este de mentionat ca nici prin actul de acuzare nu se retine in sarcina inculpatei MD, ca a savarsit fapta pentru care este trimisa in judecata prin intrebuintarea de violente, iar sub acest aspect, sustinerile partii vatamate CR(ca a fost batuta si de inculpata in scopul de a se prostitua) nu pot fi coroborate cu alte probe.
Pentru considerentele aratate instanta va dispune condamnarea inculpatului ME, la pedeapsa de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit."a", teza a II-a,lit."b","d","e" Cod penal, pentru savarsirea infractiunii de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2 si 3, teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificata prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal, art. 74 lit."a", 76 lit."a" Cod penal, cu executare in regim de detentie si aplicarea pedepselor accesorii in continutul prevazut de art.71 rap.la art. 64 lit."a", teza a II-a, lit."b","d","e" Cod penal.
Avand in vedere aspectele relevate mai sus, in temeiul art.334 Cod procedura penala se va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimisa in judecata inculpata MD, din infractiunea  de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 si 3 , teza  a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal  art. 13 alin. 1 Cod penal, in infractiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 si 3 teza I-a, din Legea nr. 678/2001 modificata  prin Legea nr. 287/2005, art. 41 alin. 2 Cod penal.
In baza criteriilor legale de individualizare a pedepselor, inculpata MD va fi condamnata la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit."a", teza a II-a ,lit."b" si "e" Cod penal, pentru comiterea infractiunii de trafic de minori, prev.de art.13 alin.1 si 3, teza I-a din Legea nr.678/2001, modificata prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit."a", 76 lit."b" Cod penal. Pedepsele accesorii se vor aplica inculpatei in continutul prevazut de art.71 rap.la art. 64 lit."a", teza a II-a, lit."b", "e" Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului ME s-au avut in vedere criteriile prev.de art.72 Cod penal cu referire la limitele speciale de pedeapsa, pericolul social concret al faptei comise, gravitatea ei si urmarile cauzate. Intrucat inculpatul nu are antecedente penale, se vor retine in favoarea acestuia circumstante atenuante, conform art. 74 lit."a" Cod penal rap.la art.76 lit."a" Cod penal, insa la dozarea pedepsei nu se va face abstractie de gravitatea deosebita a faptei de exploatare prin prostitutie a surorii sale, CR, minora la vremea respectiva si lipsita de orice sprijin , care din cauza  agresiunilor sexuale la care a fost supusa de un alt frate a fost nevoita sa plece de la domiciliul parintilor ei si sa locuiasca cu familia inculpatilor in speranta unui trai decent.
La individualizarea pedepsei si alegerea modalitatii de executare in regim de detentie s-a avut in vedere si imprejurarea ca fapta a fost comisa prin violenta, in forma continuata si ca in pofida probelor existente la dosar, inculpatul ME nu a recunoscut si regretat infractiunea retinuta in sarcina sa, facand demersuri impreuna cu sotia sa, MD, ca martorii esentiali in cauza sa-si schimbe declaratiile date in faza de urmarire penala. Avand in vedere natura si gravitatea faptei si imprejurarea ca partea vatamata este sora inculpatului ME, s-a dispus aplicarea pedepsei complementare si accesorii in continutul prevazut de art.64 lit."a", teza a II-a, lit."b","d","e" Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei MD s-au avut in vedere criteriile prevazute de art.72 Cod penal, la care s-a facut referire anterior si s-au retinut circumstante atenuante conform art.74 lit."a" rap.la art. 76 lit."b" Cod penal, intrucat nu are antecedente penale. La dozarea pedepsei s-a tinut seama atat de gravitatea deosebita a faptei, modalitatea concreta si circumstantele in care a fost savarsita dar si de atitudinea de nerecunoastere a infractiunii , manifestata de inculpata pe durata intregului proces penal. In fine, s-a avut in vedere  ca inculpata MD a incercat sa o influenteze pe partea vatamata sa nu spuna adevarul si sa o intimideze pe martora SCA cu ocazia declaratiei date in instanta, existand indicii justificate ca a facut demersuri similare si cu ocazia audierii martorei CMG. Raportat la aceste imprejurari instanta apreciaza ca nu se justifica aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special.
Avand in vedere concluziile care se desprind din cuprinsul Referatului de evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud din care rezulta ca inculpata MD se ocupa efectiv de cresterea si intretinerea copiilor minori, este  incadrata in munca unde are un comportament corespunzator, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, subsumata unor  garantii prevazute de lege, este suficienta pentru indreptarea sa. De altfel, aplicarea unei pedepse neprivative de libertate inculpatei MD este justificata indeosebi prin nevoia de a nu lasa fara ocrotire parinteasca copiii sai minori.
Asa fiind, instanta va dispune conform art.86/1 Cod penal suspendarea executarii pedepsei aplicate inculpatei MD, sub supraveghere,  si va stabili un termen de incercare de 7 ani, conform art.86/2 alin.1 Cod penal.
Pe durata termenului de incercare, conform art.86/3 alin.1 Cod penal, inculpata MD se va supune urmatoarelor masuri de supraveghere: a) sa se prezinte, in prima luna din fiecare trimestru, la Serviciul de Probatiune de pe langa  Tribunalul Bistrita-Nasaud, potrivit programului  de supraveghere care i se va intocmi; b) sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea ; c) sa comunice si sa justifice schimbarea  locului de munca; d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate  mijloacele  sale de existenta.
      Conform art. 86/3 alin. 3 Cod penal , pe durata termenului de incercare,  inculpata MDva fi obligata sa nu intre in legatura  cu martora SCA si cu partea vatamata CR.
      In temeiul art.86/4 rap.la art.83,84 Cod penal, se va atrage atentia inculpatei MD asupra consecintelor comiterii unei noi infractiuni pe durata termenului de incercare si asupra neexecutarii obligatiilor civile stabilite prin prezenta sentinta, precum si referitor la  dispozitiile  art. 86/4  alin. 2 Cod penal,  privind neindeplinirea  cu rea-credinta a obligatiilor si masurilor dispuse de instanta, constand in revocarea  suspendarii executarii pedepsei sub  supraveghere.
      In fine, conform art. 71 al. 5 Cod penal, executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatei se vor suspenda pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei  inchisorii.
      In temeiul  art. 19 din Legea nr. 678/2001, se va dispune confiscarea de la fiecare  dintre inculpati a cate 23.000 lei ( in total  46.000 lei ) reprezentand suma de bani  dobandita in urma savarsirii infractiunilor de trafic de minori.
      Sub acest aspect se au in vedere declaratiile partii vatamate, care din spusele inculpatului MD a relatat ca a castigat in urma exploatarii prin prostitutie "circa jumatate de miliard de lei vechi. Declaratia partii vatamate se coroboreaza cu cele date de martorele SCA, BGM, CGM, probe care se coroboreaza cu declaratia data la procuror de martorul BTI si  a concubinului partii vatamate, PIV.
      Ca inculpatii au beneficiat cel putin  de suma de 46.000 lei in urma exploatarii prin obligarea la practicarea prostitutiei a minorei CR rezulta indirect si din declaratia martorului GI, care a relatat ca in perioada in care partea vatamata a locuit cu familia inculpatilor, acestia au reusit sa-si cumpere locuinta si sa-i aduca imbunatatiri. Chiar daca in acest scop inculpatii au contractat unele credite, pe care le-au achitat anticipat, relevant este ca contractele de imprumut dateaza din perioada 2003-2006 , potrivit xerocopiei contractelor aflate in dosarul de urmarire penala.
      Sub aspectul sumelor de bani obtinute in urma exploatarii partii vatamate prin prostitutie, este extrem de relevanta declaratia martorului BTI, data la procuror, ocazie cu care a relatat ca anterior sosirii partii vatamate la familia inculpatilor, "acestia nu aveau nici ce le da de mancare la copii, fiind foarte saraci", pentru ca in perioada ulterioara, situatia lor financiara si materiala sa se imbunatateasca semnificativ. Audiat in instanta acest martor a precizat ca procurorul nu a facut niciun fel de presiuni asupra sa cu prilejul audierii sale, astfel ca nu exista nici un temei pentru a inlatura declaratia sa de la f.43-44 din dosarul de urmarire penala.
      Sub aspectul laturii civile a cauzei, in baza art.14,346 Cod procedura penala rap.la art.998 , art.2001 Cod civil, inculpatii vor fi obligati in solidar, sa plateasca partii vatamate CR suma de 10.000 lei cu titlul de despagubiri civile reprezentand daune morale. Prin acordarea acestor despagubiri civile se incearca compensarea suferintelor fizice si psihice indurate de partea vatamata CR pe durata gazduirii in scopul exploatarii prin obligarea la practicarea prostitutiei, de catre inculpati.
      In baza art.7 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat.
      Se va stabili in favoarea av. CA 100 lei onorariu pentru avocatul din oficiu, suma care se va suporta din fondurile Ministerului Justitiei.
      Conform art.191 Cod procedura penala , fiecare dintre inculpati va fi obligat sa plateasca in favoarea statului cate 1075 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.