Sentinta civila nr. 874/LM/2010, Contract de munca - desfacere disciplinara

Sentinta civila nr. 874/LM/2010, Contract de munca - desfacere disciplinara

Prin sent. civ. nr. 874/LM/2010 Tribunalul Bihor a admis in parte actiunea precizata formulata de catre contestatoarea O.A. in contradictoriu cu intimata -unitate angajatoare si in consecinta a dispus anularea deciziei de concediere  emisa pe seama contestatoarei si inlocuirea acestei sanctiuni cu aceea a avertismentului scris. A fost obligata intimata la reintegrarea contestatoarei in functia avuta anterior desfacerii contractului de munca si la plata in favoarea contestatoarei a tuturor despagubirilor banesti egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate precum si toate celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele:
Petenta a prestat activitate la intimata in baza unui contract individual de munca, indeplinind functia de agent turism. La data de 12.01.2009 contestatoarea a  primit o decizie de detasare prin care i s-a comunicat ca, incepand cu data de 14.01.2009, urmneaza sa fie delegata la Agentia Padova Italia. Petenta a solicitat firmei amanarea delegarii, intrucat este in concediu medical.
Intimata a dispus suspendarea contractului de munca al contestatoarei si cercetarea disciplinara a acesteia. Urmare a cercetarii disciplinare s-a intocmit un referat prin care s-a propus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. In baza acestui referat s-a emis decizia prin care contestatoarea este sanctionata cu desfacerea disciplinara a contractului sau de munca .
Referitor la stabilirea sanctiunii disciplinare, instanta a retinut ca aceasta nu poate avea loc in mod arbitrar, ci in functie de imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie a salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala la serviciu si evenimentele sanctionatoare disciplinare suferite anterior.
In aceste cazuri, organul competent sa aplice sanctiunea disciplinara are obligatia sa se preocupe de individualizarea acesteia, de dozarea ei, tinand seama de criteriile mentionate mai sus, intrucat numai o corelare justa a sanctiunii cu gravitatea faptei este de natura sa asigure realizarea rolului educativ si preventiv a raspunderii. Prin urmare, sanctiunea se aplica gradual, in functie de fapta comisa.
Chiar daca practica judiciara anterioara nu este unitara in ceea ce priveste posibilitatea organului de jurisdictie a muncii de a inlocui sanctiunea aplicata cu alta mai usoara, in prezent s-a conturat aceasta practica, in sensul ca instanta, procedand la inlocuirea sanctiunii desfacerii contractului individual de munca cu o sanctiune mai putin severa, proportionala cu gravitatea faptei, nu se substituie organului competent sa aplice sanctiunea, astfel ca fiind investita prin contestatia salariatului, controlul judecatoresc al actului de sanctionare disciplinara fiind declansat, instanta poate sa modifice in parte decizia in litigiu, retinand ca partial, sub aspectul individualizarii, respectiv a "dozarii" sanctiunii, decizia contestata este nelegala prin aplicarea sanctiunii celei mai severe in raport cu dispozitiile art. 266 Codul muncii si art. 28 din Regulamentul Intern, care stabilesc imperativ criteriile pe care angajatorul trebuie sa le aiba in vedere cumulativ la stabilirea sanctiunii disciplinare.
In concluzie, instanta, avand in vedere probatiunea administrata in cauza, retine ca, intr-adevar contestatoarea a savarsit o abatere disciplinara cu circumstante atenuante in sensul ca nerespectarea ordinului de delegare a fost justificata o perioada de timp prin certificat medical care ii atesta starea precara de sanatate, insa sanctiunea aplicata este disproportionata si extrema in raport cu gravitatea abaterii retinute in sarcina sa, motiv pentru care, instanta, in temeiul art.78 din Codul muncii coroborat cu art. 28 lit. a din Regulamentul Intern, a dispus anularea deciziei si  inlocuirea sanctiunii disciplinare a desfacerii contractului de munca cu aceea a avertismentului scris.
In temeiul art.78 Codul muncii, s-a dispus reintegrarea contestatoarei in functia avuta anterior emiterii deciziei si a fost obligata intimata la plata in favoarea contestatoarei a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat aceasta de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.