Perioadele in afara perioadei in care salariatul presteaza efectiv munca, in care, potrivit unui program anterior stabilit, anumite categorii de salariati trebuie sa fie pregatiti sa intervina in orice moment in vederea indeplinirii unor sarcini de s...

Timpul de lucru efectiv. Intelesul sintagmei. Prestare munca in afara perioadei de program.
       Perioadele in afara perioadei in care salariatul presteaza efectiv munca, in care, potrivit unui program anterior stabilit, anumite categorii de salariati trebuie sa fie pregatiti sa intervina in orice moment in vederea indeplinirii unor sarcini de serviciu (in cauza fiind denumita "perioada de permanenta la domiciliu"), nu constituie timp de lucru in mod neconditionat, ci conditionat de indeplinirea unor sarcini si atributii specifice.

Trib. Bistrita-Nasaud, sect. I civ., sent. nr. 936/F/9 mai 2011

       Prin actiunea inregistrata reclamantul KE a chemat in judecata pe parata SC "CS" SRL Bucuresti, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa oblige parata la plata sumei de 30.328 lei cu titlu de drepturi salariale restante, reprezentand sporul pentru munca suplimentara prestata in perioada 25.08.2007 - 28.05.2010 si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:
Intre reclamant si parata s-a incheiat contractul individual De munca nr. 1867/20.02.2007, reclamantul dobandit calitatea de angajat al intimatei incepand cu data de 01.02.2007, pe postul de paznic, locul desfasurarii muncii fiind la Punctul de lucru Bistrita, sediul OTB Bank Bistrita, asa cum reiese din fisa postului.
Atributiile reclamantului au fost stabilite prin fisa postului in care se mentioneaza ca  acesta are obligatia de a actiona si raspunde  in conformitate cu Legea nr. 333 din  8 iulie 2003 (privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor) si Legii nr. 17/1996 (privind regimul armelor de foc si al munitiilor), ROF al paratei. In fisa postului nu figureaza prevazuta expres obligatia de  efectuare a  permanentei la domiciliu si nici in ce ar consta o astfel de permanenta, fiind prevazut expres ca  executa in mod nemijlocit misiunile din Planul de paza pentru postul incredintat.
Nici in Regulamentul de Serviciu la paratei de care  reclamantul a luat la cunostinta odata cu inceperea activitatii, potrivit procesului verbal de luare la cunostinta din 01.02.2007, semnat de reclamant, nu este prevazuta o astfel de obligatie.
Desi reclamantul sustine ca in Planul de paza se prevede obligatia agentului de paza de a interveni la obiectiv in caz de alarma, o astfel de obligatia pentru el sau pentru  alt agent de paza angajat al paratei nu este prevazuta.
Astfel, obligatia de paza a obiectivului OTP BANK SUCURSALA BN,  a fost asumata de parata potrivit contractului de prestari servicii din 30.04.2008, in care se prevede ca paza locatiei este asigurata de agenti conform Planului de paza, le fel si  interventia, in caz de alarme, se  asigura, tot in conformitate cu Planul de paza.
Potrivit Planului de paza a obiectivului OTP BANK SUCURSALA BN, nr. 2133/01.06.2006 paza acestui obiectiv se realizeaza atat prin intermediul agentilor de paza,  un post, Postul nr. 1, care se asigura in zilele lucratoare ale bancii, de la 7 la 19, cat si prin intermediul sistemului de securitate electronica (sistem antiefractie, antiincendiu, sistem de televiziune cu circuit inchis, sistem de control acces).
Se retine ca, in ceea ce priveste sistemul electronic de paza sunt prevazute doua entitati care asigura interventia in caz de alarme, respectiv Dispeceratul Zonal De Monitorizare Si Interventie (DZMI), care este reprezentat de SC "DSG" SRL Bistrita si nu de catre parata si Dispeceratul Central de Monitorizare si Interventie (DCMI) si doar acesta este asigurat de parata SC "CS" SRL Bucuresti.
Chiar daca programul de lucru a fost stabilit pana la ora 19, potrivit planului de paza, agentul de paza va parasi obiectivul doar odata cu ultimul angajat si doar dupa ce a armat sistemul tehnic.
Inainte de a parasi obiectivul agentul de paza trebuie sa anunte DZMI, sa solicite  masina de recuperare si dupa ce va sosi masina DZMI de recuperare va arma sistemul de securitate electronica antiefractie, va inchide si incuia usa de la intrare in sucursala, dupa care se va deplasa la DZMI si va preda cheile si cartela de acces intr-un plic sigilat.
DZMI are  agenti proprii, cod de armare si dezarmare propriu,  precum si chei de la usa de intrare in sucursala.
In caz de primire de semnale de alarma DZMI are obligatia sa anunte pe: directorul sucursalei sau pe inlocuitorul de drept al acestuia si pe coordonatorul PL al paratei si va trimite un echipaj la obiectiv, echipaj care va asigura descuierea usii cu cheia, dezarmarea sistemului de alarma, inspectare a incaperilor, inlaturarea cauzei alarmei, va intocmi o fisa de eveniment in care se vor consemna masurile luate , apoi va arma sistemul antiefractie, va incheia usa de la intrare in sucursala si  va preda DZMI, in plic sigilat: cheile  de la usa de la intrare si de la consola de operare a sistemului antiefractie.
Dupa aceeasi procedura se opereaza si in caz de larma de incendiu.
In situatia in care nu se poate inlatura cauza alarmei sau/si nu se poate arma sistemul antiefractie, echipajul va anunta DZMI .
DZMI va anunta  pe directorul sucursalei sau pe inlocuitorul de drept al acestuia si va lua masuri pentru a se asigura paza obiectivului pana la remedierea defectiunii sau pana la intrarea in program normal al sucursalei.
Prin urmare, DZMI (care nu este parata, asa cum anterior s-a aratat)are obligatia sa asigure paza, pana la remedierea defectiunilor sau pana la reluarea programului normal de lucru, agentii paratei neavand o astfel de obligatie.
Or, reclamantul nu este angajatul DZMI ci al paratei.
Totusi, in concret, la angajare, reclamantului i s-a comunicat atat programul de lucru cat si salariul ce i se acorda, salariul care cuprinde toate sporurile cuvenite pentru munca prestata potrivit programului comunicat, asa cum reiese din declaratia martorului BA, celalalt agent de paza de la postul OTP Bank, sucursala BN.
Martorul a declarat ca programul de lucru care i s-a comunicat de angajator era urmatorul: un agent de paza  efectueaza efectiv programul de paza in zilele lucratoare incepand de luni de la ora 7 pana la ora 19, zilnic de luni pana vineri la ora 19, iar urmatoarea saptamana este liber.
Totodata in saptamana in care presta activitatea efectiva la postul de paza, trebuia sa asigure permanenta la domiciliu, zilnic, incepand cu ora 19 pana a doua zi la ora 7, cand intra in program de paza efectiva.
Vineri la ora 19 serviciul de permanenta era preluat de agentul care  efectua paza efectiva in saptamana urmatoare, astfel ca programul de permanenta la domiciliu, pentru un agent incepea vineri la ora 19 pana luni la ora 7, cand acelasi agent  incepea saptamana de paza efectiva si, in saptamana respectiva, agentul de paza asigura permanenta  inafara programului efectiv de paza, pana vineri la ora 7.
Incepand cu  vineri ora 19 si pana  urmatoarea vineri la ora 19 agentul de paza era liber.
In timpul perioadei in care  asigura permanenta de la domiciliu  agentul de paza avea in dotare telefonul mobil,  la care era sunat de dispecerul din cadrul dispeceratului central in caz de alarme primite la dispecerat si, in urma telefonului primit, trebuia sa se prezinte la postul de paza.
Potrivit declaratiei martorului agentul de paza avea obligatia sa nu paraseasca localitatea atunci cand asigura permanenta.
Programul de permanenta era evidentiat intr-un caiet, aflat in copie la filele 96-118, care avea rubricile nume si prenume, perioada si observatii.
Tribunalul retine ca desi respectiva programare se referea la permanenta la domiciliu, la rubrica "perioada" era mentionata intreaga perioada in care agentul asigura atat paza efectiva la postul de paza, cat si permanenta la domiciliu, fiind trecuta durata unei saptamani intregi; de ex. 06.03.2009 (zi de vineri, ceea ce presupune inceperea permanentei doar de la ora 19)-13.03.2009 (tot zi de vineri, ceea ce presupune  ora 19, cand se incheie serviciul de paza efectiva) iar, la rubrica "observatii", se mentionau alarmele declansate, ora declansarii, ora finalizarii interventiei, cauza acestora, precum si interventiile la care  agentul a fost prezent la obiectiv.
In caz de alarma si interventie echipa DZIM incheia un proces verbal in care se mentiona, cauza alarmei, durata interventiei, persoanele prezente, procesele verbale de interventie, in cazul interventiilor la care a participat reclamantul in perioada pentru care solicita plata sporului pentru ore suplimentare.
Din mentiunile efectuate in caietul de permanenta coroborate cu  continutul proceselor verbale de interventie  reiese ca  reclamantul a participat la urmatoarele interventii: 25.04.2008, de la 15,47 la 15,49, 2 minute, in timpule serviciului efectiv de paza; 23.04.2009, ora 10,55, in timpul programului efectiv, simulare reactie si chemare apel,  din  initiativa directorului bancii; 29.07.2009, intre 1,53 si 1,36, 3 minute, cand reclamantul a fost chemat de la domiciliu; 23.09.2009, intre 14,09 si 14,12, in timpul serviciului de paza efectiva, cand s-a apasat din greseala butonul de panica; 05.10.2009, intre 13,38-13,41, 3 minute, in timpul programul efectiv de paza; 15.01.2010, ora 1,49, alarma de verificare, cand a fost chemat de acasa; 16.04.2010, intre 19,09 si 19,12, 3 minute, la sfarsitul programului de lucru al bancii si preluarea programului de permanenta de catre reclamant (vineri seara).
Prin urmare, in perioada in discutie, 25.08.2007-28.05.2010 reclamantul  a fost apelat in timpul in care asigura permanenta si a participat la doua interventii, in data de 29.07.2009 , 3 minute; in data de  15.01.2010, ora 1,49 si a mai participat la o interventie, in data de 16.04.2010, cand a fost prezent la sediul obiectivului, cu ocazia preluarii  serviciului de permanenta.
Incepand cu luna mai 2010 programul de paza efectiva era de doar 10 ore zilnic, de la 8 la 18, permanenta asigurandu-se dupa acelasi sistem.
Parata recunoaste faptul ca  agentul de paza  avea in dotare telefon mobil si ca era intocmit un program de permanenta insa sustine ca asigurarea permanentei  nu presupunea obligatia agentului de a nu parasi localitatea ci doar de a avea telefonul deschis pentru a fi anuntat si, sa se prezinte la obiectiv, in situatiile in care  sistemul nu putea fi armat si era necesara prezenta acestuia la obiectiv, fie pentru interventie, fie pentru a asigura paza.
Avand in vedere programul de paza efectiva, anterior aratat, asa cum rezulta si din pontajele intocmite de reprezentantului punctului de lucru din Bistrita, reclamantul a prestat efectiv activitate de paza la punctul de paza (cu exceptia lunilor in care celalalt agent a fost in concediu de odihna) sub durata normala, prevazuta pentru o norma intreaga, de 40 de ore pe saptamana, conform art.109 din Codul muncii  in forma in vigoare  in perioada 25 august 2007-28 mai 2010, in unele luni prestand efectiv activitate doar 100, 120 ore lunar, dar plata salariul s-a facut pentru o norma intreaga asa cum reiese din statele de plata.
Chiar daca, potrivit planului de paza  in cazul  in care  sistemul nu putea fi armat paza trebuia asigurata de DZMI si nu de catre parata, asa cum parata recunoaste, angajatii sai pe postul de agent de paza ce-si desfasurau activitatea la punctul de paza OTP Bank din Bistrita, din care unul este reclamantul, aveau obligatia sa se prezinte la sediul obiectivului in caz de alarma, fie pentru a interveni, fie pentru a asigura paza, pana la intrarea in programul normal de lucru, in situatiile in care nu se putea arma sistemul de paza electronica.
Activitatea de paza realizata de parata se desfasoara conform  dispozitiilor Legii nr. 333/2003, fiind paza asigurata in sistem privat, pentru o entitate privata dar, in privinta procedurilor, actul normativ nu face distinctie intre paza asigurata prin forte si mijloace militare de catre institutiile specializate ale autoritatilor administratiei publice si paza asigurata  prin forte si mijloace civile, in regim privat, agentii de paza civili  avand in dotare armament si munitie,  ca si militarii si  sunt instruiti sa poata interveni in orice moment.
In consecinta, in speta, se pune problema daca orele in care reclamantul trebuia sa asigure permanenta la domiciliu constituie  timp de munca in sensul dispozitiilor art. 108 din Codul muncii, reclamantul sustinand ca  toata perioada in care asigura permanenta, constituie timp de munca intrucat era la dispozitia angajatorului si, practic ar fi fost sechestrat la domiciliu, pregatit in orice moment sa intervina daca era sunat, ca in sistem militarizat si trebuia sa ajunga la obiectiv in 10 minute, in timp ce parata sustine ca perioada in care  reclamantul a asigurat permanenta, in vederea intervenirii la obiectiv nu constituie timp de munca.
Pentru calificarea acestei perioade ca fiind sau nu timp de munca nu prezinta relevanta, daca reclamantul avea  obligatia de a nu parasi localitatea, deoarece  in calificarea  acestui timp ca fiind timp de munca,  relevant este daca, in toata perioada in care trebuia sa asigure permanenta, indeplinea sau nu sarcini si atributii de serviciu. 
Tribunalul retine ca, in conformitate cu dispozitiile art. 108 din Codul muncii nemodificat "timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Prin urmare pentru a fi considerat timp de munca,  perioada in care  un salariat se afla la dispozitia angajatorului, trebuie indeplinite cumulativ doua conditii respectiv, prima, salariatul sa se afle la dispozitia angajatorului si, a doua, in aceasta perioada salariatul sa indeplineasca sarcinile si atributiile sale.
Deci nu este suficient ca angajatul sa se afle la dispozitia angajatorului ci trebuie ca  salariatul sa indeplineasca si atributii si sarcini stabilite de angajator in sarcina sa.
Perioadele in afara perioadei in care salariatul presteaza efectiv munca, in care, potrivit unui program anterior stabilit, anumite categorii de salariati trebuie sa fie pregatiti sa intervina in orice moment in vederea indeplinirii unor sarcini de serviciu (in cauza fiind denumita "perioada de permanenta la domiciliu"), nu constituie timp de lucru in mod neconditionat, ci conditionat de indeplinirea unor sarcini si atributii specifice. Asadar, in speta, din durata perioadei de "permanenta", constituie timp de lucru doar perioadele de timp in care reclamantul a participat efectiv la interventii, intrucat doar in aceste perioade el a indeplinit sarcini si atributiile specifice postului ocupat.
Notiunea de dispozitiv presupune faptul ca angajatii trebuie sa fie pregatiti sa intervina in orice moment, in orice zi a saptamanii, la solicitarea conducatorului unitatii sau institutiei publice, pentru rezolvarea problemelor cu caracter de urgenta pe care le presupune, fiind o notiune specifica salariatilor militari.
Sub aspectul programului si procedurii de desfasurare a activitatii, activitatea reclamantului este similara celei a militarului, adica trebuie sa fie "in dispozitiv" in perioada in care asigura "permanenta", adica sa fie pregatit sa intervina in orice moment, la solicitarea dispecerului numit de conducatorul unitatii, fapt  probat in speta, fiind putin probabil  ca  reclamantul  putea sa se deplaseze la distante foarte mari fata de sediul bancii din Bistrita, intrucat  in caz de interventie, aceasta trebuie sa se realizeze intr-un interval scurt de timp de la  momentul apelului pana la momentul sosirii la obiectiv, avand caracter de urgenta. Aceste aspecte au fost comunicate reclamantului si acesta le-a acceptat anterior semnarii contractului individual de munca, toate constrangerile  pe care le presupunea  starea de a fi "in dispozitiv" in perioada in care trebuia sa asigure permanenta fiind comunicate reclamantului si nu poate fi negat faptul ca  timpul liber al reclamantului era cumulat pe durata unei saptamani, privilegiu pe care un salariat cu program de 8 ore nu-l are si prin urmare si drepturile salariale ale reclamantului au fost stabilite avandu-se in vedere atat constrangerile, cat si privilegiile oferite de munca specifica postului respectiv.
In cazul salariatilor militari, tocmai pentru ca timpul in care trebuie fie "in dispozitiv" adica sa fie pregatiti sa intervina in orice moment, in orice zi a saptamanii, la solicitarea conducatorului unitatii sau institutiei publice, pentru rezolvarea problemelor cu caracter de urgenta pe care le presupune, nu constituie timp de lucru, in art. 13 din  Legea nr. 138/1999, privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, s-a prevazut dreptul cadrelor militare in activitate, militarilor angajati pe baza de contract si salariatilor civili de a beneficia de o indemnizatie de dispozitiv lunara, de 25% din solda de functie, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda si gradatii, respectiv din salariul de baza, drept mentinut si dupa 1 ianuarie 2010, prin Legea nr. 330/2009 si  apoi prin Legea nr. 287/2010 privind salarizarea pentru anul 2011.
Prin urmare, la incheierea contractului individual de munca reclamantul putea sa solicite  angajatorului  acordarea unui spor echivalent o indemnizatia de dispozitiv, prevazuta pentru militari, in conditiile in care, specificul activitatii  sale  este  similar cu cel al salariatilor militari, iar Legea nr. 138/1999 nu se aplica  raporturilor de munca din sectorul privat.
Insa, avand in vedere, ca timpul efectiv in care reclamantul urma sa presteze activitate este cu mult sub nivelul duratei normale a timpului de lucru (cu putin peste 50%), partile au convenit ca sporul pentru asigurarea permanentei sa se acorde in alta modalitate si respectiv diferenta dintre salariul acordat (corespunzator unei norme intregi) si salariul pentru munca efectiv prestata sa reprezinte tocmai  sporul  cuvenit pentru asigurarea permanentei.
Reclamantul a fost informat inainte de incheierea contractului de munca ca  drepturile totale cuvenite lunar sunt la nivelul salariului minim pe economie, in care sunt incluse toate sporurile, fiindu-i prezentat si programul de  activitate, aspecte acceptate de reclamant, iar aceasta nu reprezinta o renuntare a reclamantului la anumite drepturi, ci dimpotriva  modalitatea in care s-au stabilit drepturile  reclamantului sunt in favoarea acestuia (de ex., in speta, la stabilirea stagiului de cotizare se ia in calcul norma intreaga si nu doar fractiune de norma  in timp ce daca  ar fi fost angajat cu fractiune de norma si i s-ar fi acordat  spor pentru asigurarea permanentei, stagiul de cotizare s-ar calcula la fractiune de norma).
Cum perioada in care reclamantul a asigurat permanenta, fara sa intervina efectiv la obiectiv sau sa execute alte sarcini sau atributii de serviciu nu este timp de lucru si cum timpul in care reclamantul a prestat activitate, atat in timpul programului efectiv de paza cat si timpul in care acesta a participat la interventii  sau a prestat activitate peste programul de lucru al bancii (sporadic 10, 15 minute peste ora 19, asa cum rezulta din procesele verbale de predare - primire a serviciului) nu depaseste durata normala a timpului de lucru prevazut pentru o norma intreaga, tribunalul retine ca reclamantul nu a prestat munca suplimentara, in sensul art. 117 din Codul muncii nemodificat  si drept urmare  nu este indreptatit sa beneficieze de sporul pentru munca suplimentara, spor prevazut de art. 120 din Codul muncii nemodificat.