CIVIL.BILET LA ORDIN

  Bilet la ordin. Opozitie la executare. Caracterul autonom al   
                                  obligatiei cambiale.
Prin sentinta civila nr. ......din.......2013 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr. ........./200/2012 s-a respins actiunea civila avand ca obiect opozitie la executare, formulata de petenta SC ........SRL in contradictoriu cu intimata SC ..........SRL, ca neintemeiata.
...................................................................
Impotriva sentintei a declarat apel debitoarea SC .........SRL.
Printr-un memoriu separat, debitoarea a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie sub doua aspecte.
In primul rand , apelanta a invederat ca temeiul nasterii unui raport juridic cambial il constituie o operatiune juridica si ca nu exista obligatie cambiala care sa se nasca dintr-un raport pur cambial. Simpla completare a unui bilet la ordin nu duce la o obligatie cambiala, iar pentru ca biletul la ordin sa fie emis valabil trebuie sa existe o cauza, respectiv un  raport juridic anterior (contract de vanzare-cumparare, imprumut, prestari servicii, etc. ) intre cel care emite biletul si cel care il primeste.
Instanta de fond  a retinut ca biletul la ordin reprezinta contravaloare facturi, dar la dosarul cauzei nu exista nicio factura emisa de beneficiarul biletului pentru SC.....SRL. De asemenea nu exista facturi neachitate intre  .......si .........
Instanta de fond a mai retinut total netemeinic ca exista relatii juridice intre SC .......si SC ........dar nu a mentionat nicio dovada in acest sens, in afara simplei existente a Biletului la ordin pe care a considerat-o suficienta.
Prin cea de a doua critica se arata ca sentinta este nelegala intrucat a retinut ca Biletul la Ordin indeplineste conditiile formale prevazute de art. 104 raportat la art. 105 din Legea nr. 58/1934, cuprinzand toate elementele necesare, inclusiv semnatura emitentului.
Banca, a sustinut apelantul, a refuzat sa faca plata tocmai pentru lipsa semnaturii emitentului.
Instanta de fond, in mod eronat, a pus semnul egalitatii intre semnatura la rubrica "vazut" cu aceea pe care ar fi trebuit sa apara la rubrica semnatura emitentului.
Cele doua semnaturi nu sunt echivalente, dispozitiile legale fiind de stricta interpretare.
Instanta de fond a suplinit in mod nelegal semnatura emitentului cu semnatura avalistului, iar lipsa unor elemente ale Biletului la ordin nu pot fi lasate la aprecierea instantei.
Apelul este nefondat.
 Cambia si Biletul la Ordin reprezinta titluri de credit  care contin obligatii cambiale cu caracter general, abstract, autonome si independente de raportul juridic fundamental care ar fi dat nastere unei obligatii de plata si fata de care se comporta ca obligatii de sine statatoare.
Posesorul legitim al unui astfel de titlu de valoare isi exercita dreptul si emitentul titlului executa obligatia asumata in temeiul titlului si nu in baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului. Caracterul autonom al obligatiilor cambiale face ca posibilitatile de aparare ale debitorului sa fie mai restranse decat in dreptul comun.
In acest sens , art. 63 din Legea nr. 58/1934 asupra Cambiei si Biletului la Ordin, prevede ca in procesele cambiale pornite fie pe cale de actiune fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decat exceptiile de nulitate a titlului, potrivit disp. art. 2 , precum si cele care nu sunt oprite de art. 19.
In conformitate cu art. 2 din Legea nr. 58/1934 , titlul caruia ii lipseste vreunul dintre conditiile aratate la art. 1 nu are valoarea unei cambii, iar potrivit art.1 Cambia trebuie sa cuprinda denumirea de cambie, ordinul neconditionat de a plati o suma determinata, numele aceluia care se obliga sa plateasca , codul sau numarul de identificare al trasului, aratarea scadentei, aratarea locului unde plata trebuie facuta, numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta, aratarea datei si a locului emiterii, semnatura celui care emite cambia.
In privinta Biletului la ordin, art. 104 prevede ca acesta trebuie sa contina denumirea de Bilet la Ordin, promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata, aratarea scadentei si locului unde plata trebuie facuta, aratarea numelui celui caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta, aratarea datei si a locului emiterii  , numele emitentului, semnatura emitentului si codul emitentului.
Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata este socotit platibil la vedere, iar in lipsa unei aratari speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata si in acelasi timp, loc al domiciliului emitentului. Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis se socoteste semnat in locul aratat langa numele emitentului.
Biletul la Ordin ce face obiectul prezentei cauze a fost emis la 19.05.2010 de catre SC ...........
Din examinarea acestui act rezulta ca sunt indeplinite conditiile de valabilitate prevazute de art. 104 si 105 din Legea nr. 58/1934, fiind mentionate denumirea de Bilet la Ordin, locul si data emiterii, promisiunea neconditionata de a plati suma de 138622,72 lei , s-a mentionat beneficiarul platii , scadenta, exista semnatura emitentului, numele acestuia, codul de identificare al acestuia.
In mod neintemeiat apelantul sustine ca Biletul la ordin nu cuprinde toate elementele prevazute de lege, inclusiv semnatura emitentului si faptul ca Banca a refuzat plata pentru lipsa semnaturii emitentului.
Numele emitentului si semnatura acestuia exista deasupra rubricii "data si locul emiterii" si, desi exista rubrica intitulata semnatura emitentului , acest lucru nu poate atrage nulitatea Biletului la ordin , intrucat semnatura exista in rubrica intitulata "semnatura emitentului la vedere".
Pentru validitatea Biletului la ordin este necesar sa existe semnatura emitentului, respectiv semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de emitent sau, dupa caz, a reprezentantului legal ori a imputernicitului emitentului, persoana fizica, persoana juridica sau entitate care utilizeaza astfel de instrumente.
Faptul ca reprezentantul emitentului a semnat Biletul la ordin in rubrica "semnatura emitentului la vedere" si nu a mai semnat si in rubrica "semnatura emitentului" nu atrage nulitatea acestui titlu de valoare.
Apelanta nu contesta ca nu a semnat Biletul la Ordin sustinand numai ca semnatura sa figureaza intr-o alta rubrica decat cea intitulata semnatura emitentului, ori pentru validitatea Biletului la ordin este fara relevanta aceasta sustinere din moment ce semnatura emitentului figureaza in rubrica "semnatura emitentului la vedere", iar toate celelalte conditii de validitate , prevazute de art. 104 si 105 din Legea nr. 58/1934 , sunt indeplinite.
Tribunalul mai retine ca prin sentinta civila nr. 14388 din 6.11.2012 pronuntata de Judecatoria Buzau a fost respinsa opozitia la executare formulata de .......in contradictoriu cu SC ..........SRL .
Aceasta opozitie la executare a privit obligatia de plata  din acelasi Bilet la Ordin, iar sentinta a ramas definitiva si revocabila prin respingerea apelului si recursului.
In mod judicios prima instanta a retinut ca  nu exista autoritate de lucru judecat intrucat nu exista identitate de parti, obiect si cauza intre cele doua litigii.
Cu toate acestea efectul pozitiv al puteri lucrului judecat se manifesta si ca prezumtie relativa, respectiv mijloc de proba de natura sa demonstreze modalitatea in care au fost dezlegate anterior aspecte litigioase intre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit asupra acestora.
Acest efect pozitiv se impune intr-un al doilea proces , care nu prezinta tripla identitate cu prima cauza, dar care are   o legatura indisolubila cu aspectul litigios dezlegat anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat in forma prezumtiei relative, vine sa asigure , din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre hotararile judecatoresti. Prezumtia nu opreste judecata celui de al doilea proces , dar aduce in fata instantei constatari ale unor raporturi juridice facute cu ocazie unei judecati anterioare si care nu pot fi eludate.
Asa fiind , raportat la considerentele mai sus expuse, Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.